Connect with us

Justitie

Sevil Shhaideh, urmărită penal pentru abuz în serviciu. Consecințe DEOSEBIT DE GRAVE în dosarul “Belina”

Publicat

la

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) anunţă că a fost începută urmărirea penală a fostului vicepremier Sevil Shhaideh, în prezent consilier al premierului Viorica Dăncil, pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, în dosarul “Belina”. De asemenea, a fost începută urmărirea penală şi împotriva unui director din Ministerul Dezvoltătii şi Regionale şi Administraţiei Publice şi a fostului şef al Consiliului Judeţean Teleorman Adrian Gâdea. Procurorii spun că în 2013, prin acţiunea concertată a unor persoane cu funcţii publice, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea CJ Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private.

Iată comunicatul DNA:

În dosarul mediatizat prin comunicatele nr. 716/VIII/3 din 13 iulie 2017 și nr. 906/VIII/3 din 22 septembrie 2017, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus schimbarea încadrării juridice și punerea în mișcare a acțiunii penale față inculpații:
SHHAIDEH SEVIL, la data faptelor secretar de stat în cadrul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (M.D.R.A.P.), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave
IONELA STOIAN ( fostă VASILE), director în cadrul M.D.R.A.P, sub aspectul săvârșirii complicității la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave
În aceeași cauză s-a dispus extinderea urmăririi penale, schimbarea încadrării juridice și extinderea acțiunii penale față de inculpatul
GÂDEA ADRIAN IONUȚ, la data faptei președinte al CJ Teleorman, sub aspectul săvârșirii, în forma complicității, a infracțiunilor de: abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit și participaţiei improprii la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, cu consecințe deosebit de grave
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În anul 2013, prin acțiunea concertată a unor persoane cu funcții publice, părți din Insula Belina și Brațul Pavel (cu suprafață de 278,78 ha, respectiv 45 ha), situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea județului Teleorman și în administrarea Consiliului Județean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private. Pentru realizarea transferului de proprietate a fost adoptată H.G. 943/2013, act cu caracter individual prin care au fost încălcate o serie de dispoziții legale.
Fiind situate în albia minoră a Dunării, Insula Belina și Brațul Pavel fac parte din domeniul public al statului prin efectul legii și al Constituției, prin urmare nu puteau fi trecute în proprietatea vreunui consiliu județean prin hotărâre de guvern, ci doar prin lege.
Concret, în perioada 23 septembrie 2013 – decembrie 2013, în calitate de secretar de stat, inculpata Sevil Shhaideh, a iniţiat, a fundamentat, a introdus pe circuitul de avizare şi a prezentat guvernului pentru aprobare un proiect de hotărâre de guvern (ce se va numi H.G. 943/2013), precum și nota de fundamentare pe care a semnat-o, în calitate de iniţiator. Pe baza acestor acte s-a aprobat transmiterea unor părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel către domeniul public al judeţului Teleorman şi administrarea Consiliului Judeţean Teleorman. Aceasta, în condițiile în care inculpata cunoștea că în acest mod întocmeşte acte care încalcă o serie de dispoziţii legale, respectiv:
-art. 136 alin. 3 din Constituţia României,
-art. 3 din Legea apelor 107/1996,
-art. 3 alin. 2 din Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică,
-anexa 2 din O.U.G. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale “Apele Române”,
-art. 38 alin. 2, alin. 3, art. 30 alin. 2 şi art. 77 din Legea 24/2000
-art. 860 alin. 3) teza întâi din Codul civil

Mai mult, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Justiţiei formulaseră observaţii pe parcursul circuitului de avizare prin care semnalau că există aspecte de nelegalitate în ceea ce privește transferul, aspecte ce au fost ignorate.
La rândul său, inculpata Ionela Vasile Stoian, în calitate de director la M.D.R.A.P. – Direcția Juridică, Relația cu Parlamentul și Relații Internaționale, a sprijinit demersurile nelegale prin aceea că: nu a întocmit note referitoare la observațiile pe care le-au făcut cele două ministere avizatoare (ministerul Justiției și cel al Finanțelor Publice), nu a respectat reglementările privind circuitul de avizare, a contribuit la crearea unei reprezentări false M.F.P. și M.J. referitor la contactele de închiriere deja existente.
De menționat că, anterior acestor demersuri, suprafețe din Insula Belina și Brațul Pavel fuseseră închiriate prin contracte unei firme private și unei persoane.
Pentru a nu atrage atenția administrației publice centrale cu privire la existența unor interese ale acelei firme private referitor la insula Belina și Brațul Pavel, s-a dorit obținerea unor extrase de carte funciară “curate”, în care să nu apară contractele de închiriere având ca părți Administrația Apele Române și această societate comercială. Această activitate a fost coordonată de inculpatul Gâdea Ionuţ, la data faptei președinte al CJ Teleorman, care a solicitat Administraţiei Naţionale “Apele Române” avizarea favorabilă a transferului menționat, a ignorat existenţa extraselor de carte funciară care conţineau sarcinile firmei private, a coordonat înlocuirea acestora cu nişte extrase de carte funciară noi, care nu mai prevedeau contractele de închiriere, şi-a însuşit prin semnătură proiectul de notă de fundamentare în care era trecut, necorespunzător adevărului, că imobilele nu sunt grevate de sarcini. De asemenea, în perioada iunie 2013 – septembrie 2013, a fost acela care a promovat un proiect de hotărâre de consiliu judeţean privind transferul Insulei Belina şi Braţului Pavel în proprietatea județului Teleorman şi în administrarea Consiliului Județean, a iniţiat un proiect de hotărâre de guvern reţinând, în mod vădit contrar legii, legalitatea proiectului cu caracter individual ce se va numi H.G. 943/2013, având cunoştinţă despre încălcarea dispoziţiilor legale care reglementează normele de tehnică legislativă, a trimis neoficial către M.D.R.A.P. documente emanând de la CJ Teleorman în formă de proiect, unele nesemnate şi în lipsa adoptării unei hotărâri de consiliu județean.
Ca urmare a faptelor descrise s-a cauzat un prejudiciu statului român de 3.237.800 lei, reprezentând valoarea totală a celor două bunuri imobile ieşite din patrimoniul statului.
În cursul lunii ianuarie 2014, după adoptarea HG 943/2013 prin care se consfințea trecerea Insulei Belina şi a Braţului Pavel în proprietatea județului Teleorman şi în administrarea Consiliului Județean, în calitate de preşedinte al C.J. Teleorman, inculpatul Gâdea Adrian Ionuţ a făcut demersuri astfel încât, pe baza HG 943/2013, să creeze posibilitatea încheierii a trei contracte de închiriere între Consiliul Judeţean Teleorman pe de o parte și o societate comercială și o altă persoană pe de altă parte. Contractele, având ca obiect părți din insula Belina și brațul Pavel al fluviului Dunărea (în suprafață totală de 80 ha), au fost încheiate pe o perioadă de 10 ani, fără organizarea unei licitaţii şi fără iniţierea şi parcurgerea procedurii de emitere a unei hotărâri de consiliu judeţean.
Ca urmare a acestei din urmă fapte, prejudiciul creat în dauna județului Teleorman este estimat la valoarea de 5.646.237 lei (defalcat pe contractul nr 1: 2.029.202,09 lei, contractul nr. 2: 2.743.880,93 lei şi contractul nr. 3: 842.364,76 lei), ceea ce reprezintă și folosul obținut de beneficiarii contractelor de închiriere.
Inculpaților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Comments

comments

Justitie

OFICIAL! Procedura de selecție a procurorilor de rang înalt, suspendată

Publicat

la data de

Scris de

Ceea ce a spus ministrul interimar al Justiției, Lucian Bode, s-a confirmat și oficial: procedura de selecție a procurorilor de rang înalt a fost suspendată pe perioada mandatului interimar.

Anunțul privind suspendarea procedurii de selecție a procurorilor șefi ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și Direcția Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a fost transmis, vineri, de Ministerul Justiției.

„Procedura de selecție a procurorilor în vederea efectuării propunerilor de numire pentru ocuparea unor funcții de conducere vacante, declanșată la data de 28 iulie 2021, se suspendă pe perioada interimatului funcției de ministru al justiției”, au transmis reprezentanții Ministerului Justiției.

Oprirea procedurii de selecție a procurorilor de rang înalt, ca primă măsură în interimatul la Ministerul Justiției, reprezintă dovada cea mai clară că aceasta a fost miza principală a remanierii, afirmă fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, revocat miercuri seara din funcție.

sursa foto: presaSM

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Stelian Ion, despre miza remanierii de la Ministerul Justiției: “Oprirea procedurii de selecție a procurorilor de rang înalt, dovada clară”

Publicat

la data de

Scris de

Remaniat de premierul Florin Cîțu de la Ministerul Justiției, Stelian Ion scrie pe contul său de Facebook despre miza deciziei șefului Executivului. Astfel, Ion transmite că “oprirea procedurii de selecție a procurorilor de rang înalt, ca primă măsură în interimatul la Ministerul Justiției, reprezintă dovada cea mai clară că aceasta este miza principală a remanierii“.

De asemenea, în același mesaj, de acum fostul ministru al Justiției susține că schimbarea “de pe o zi pe alta” are ca scop “obținerea avizului pentru PNDL3, proiect care facilitează furtul din bani publici”.

Iată mesajul complet:

“Oprirea procedurii de selecție a procurorilor de rang înalt, ca prima măsura în interimatul la Ministerul Justiției, reprezintă dovada cea mai clară că aceasta a fost miza principală a remanierii.
Iar schimbarea de pe o zi pe alta a conducerii Direcției de avizare din cadrul MJ pentru a facilita obținerea avizului pentru PNDL 3, proiect care faciliteaza furtul din banii publici, și, probabil, a unor avize ulterioare, arată că Florin Citu nu are respect pentru lege și folosește aceleași metode abuzive pe care le foloseau odinioară cei pe care atâta i-a criticat public. Asta este realitatea tristă a acestor zile”.

Lucian Bode, ministru interimar al Justiției, oprește procedura de numire a noilor șefi la DIICOT și DNA

Lucian Bode (PNL), ministrul interimar al Justiției, a anunțat joi, 2 septembrie a.c., că oprește procedura de numire a unor procurori în funcții de conducere la DIICOT, DNA și Parchetul general, concurs lansat de Stelian Ion.

”Numirea în funcții de conducere la vârful parchetelor este o politică pe termen lung, o politică crucială pentru buna funcționare a acestei instituții. În consecință, consider că această procedură nu se poate derula pe un mandat al unui ministru interimar. Am solicitat specialiștilor din minister un punct de vedere și sunt convins că structurile de specialitate ale Ministerului Justiției vor publica un anunt în acest sens”, a declarat Bode într-o conferință de presă la preluarea funcției de ministru interimar al Justiției citat de jurnaliștii de la G4Media.ro.

De asemenea, este important să amintim că Ministerul Justiției, condus de Stelian Ion, a făcut publică miercuri noapte lista cu candidații care și-au depus dosarele pentru ocuparea funcțiile de procuror-șef și adjunct la DIICOT, ajunct la DNA și șef de secție la Parchetul General. A fost ultima decizie majoră luată de Stelian Ion înainte de revocare.

Concursul a fost lansat de Stelian Ion în august și urma să se încheie pe 15 septembrie, cu propuneri care ar fi trebuit să ajungă pe masa președintelui Klaus Iohannis, după avizul CSM. Odată cu revocarea lui Stelian Ion însă procedura poate fi blocată.

sursa foto: G4Media.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Ministrul Justiției, Stelian Ion, despre blocajul din Coaliție privind desființarea Secției Speciale: “Lipsește voința politică reală”

Publicat

la data de

Scris de

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, acuză PNL că amână decizia desființării Secției Speciale și complică situația, adăugând o condiționare car enu este impusă de nimeni și în niciun caz de Comisia de la Veneția, întrucât ”condiționează desființarea SIIJ de rezolvarea concomitentă a problemei mai vechi a numărului mare de plângeri penale pe care justițiabilii nemulțumiți le fac împotriva magistraților”.

Acesta îndeamnă PNL să fie de acord să desființeze Secția Specială ”fără alte amendamente și condiționări”.

Mesajul integral postat de Stelian Ion pe Facebook:

După discuția de ieri din coaliție legată de eternul subiect al desființării SIIJ, una dintre concluziile pe care le putem trage este că, într-adevăr, proiectului guvernului de desființare a SIIJ îi lipsește ceva: nu atât alte amendamente, cât mai degrabă voința politică reală de a desființa rapid SIIJ.

Am luat cunoștință ieri, în ședința de coaliție, de noua opinie a colegilor din PNL pe tema desființării SIIJ. Această opinie diferă de cele precedente. Dacă până acum această opinie era în sensul în care PNL era de acord cu desființarea SIIJ oricum ar fi fost ea, în forma guvernului sau cu amendamentul UDMR, acum colegii de coaliție ne spun că sunt de acord cu desființarea SIIJ cu respectarea avizului Comisiei de la Veneția. Vestea pare una bună. Asta am susținut și noi până acum: trebuie să desființăm SIIJ, cu refacerea competențelor DNA și DIICOT, așa cum ne-am asumat în programul de guvernare. Dar ceea ce adaugă acum discuției colegii din PNL este că se condiționează desființarea SIIJ de rezolvarea concomitentă a problemei mai vechi a numărului mare de plângeri penale pe care justițiabilii nemulțumiți le fac împotriva magistraților. O chestiune amintită în avizul său de către Comisia de la Veneția, fără a fi impusă ca o condiționare pentru desființarea SIIJ. În opinia mea, această problemă poate fi discutată în cadrul mai larg al reformei justiției și al adoptării noilor legi ale justiției.

Sigur, putem discuta orice nouă propunere. O vom discuta și pe aceasta. Dar de ce această nouă temă a discuției va putea mai degrabă să temporizeze procesul de desființare a SIIJ? Pentru simplul fapt că această problemă ar fi putut fi discutată pe perioada verii, dacă cei care o invocă acum ar fi acceptat invitațiile repetate pe care le-am făcut de a ne întâlni și a mai tranșa din problemele legate de legile justiției. Avizul a fost emis în data de 5 iulie. A trebuit să treacă aproape două luni pentru a avea această interpretare a avizului Comisiei de la Veneția?

În ciuda bunelor intenții declarate odată cu lansarea acestei noi variante, efectul poate fi contrar: complică discuția, amână decizia, nu garantează că UDMR va renunța la amendamentul său, dimpotrivă, mai adaugă o condiționare care nu este impusă de nimeni în această etapă. În niciun caz de Comisia de la Veneția.

Răspunsul meu este simplu, în ciuda declarațiilor agresive și necolegiale ale unor colegi din PNL: dacă vreți într-adevăr să desființăm de urgență SIIJ, haideți să o facem pur și simplu, fără alte amendamente și condiționări! Avizul Comisiei de la Veneția nu doar că susține demersul, dar acest prim pas este chiar salutat de către Comisie.

Așa cum se susține și în avizul Comisiei de la Veneția, „desființarea SIIJ este doar primul pas în această reformă”. Ceilalți pași, celelalte discuții, propuneri de reformă, le putem face în contextul legilor justiției.

Declarațiile lui Stelian Ion vin după ce luni liberalii i-au cerut ministrului Justiției, la ședința liderilor de coaliție pe tema desființării Secției Speciale, să transpună toate recomandările Comisiei de la Veneția.

În debutul ședinței premierul Florin Cîţu susținea că este “foarte important” pentru el ca Secția de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) să fie desființată și că va prezenta în coaliție o soluție.

“Venim cu o propunere, ştiţi foarte bine, ministrul Justiţiei a cerut opinia Comisiei de la Veneţia în primăvară, o opinie care este foarte bună, dar foarte multe aspecte din acea opinie nu au fost discutate în spaţiul public. Şi atunci, noi credem că dacă se ia în considerare în totalitate opinia Comisia de la Veneţia, avem soluţia pentru a ieşi din acest impas temporar în care ne aflăm. Şi vom veni astăzi, împreună cu doamna Scântei, cu o soluţie pe masa coaliţiei”, a spus Cîţu, citat de Agerpres.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: