Connect with us

Justitie

Sevil Shhaideh, urmărită penal pentru abuz în serviciu. Consecințe DEOSEBIT DE GRAVE în dosarul “Belina”

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) anunţă că a fost începută urmărirea penală a fostului vicepremier Sevil Shhaideh, în prezent consilier al premierului Viorica Dăncil, pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, în dosarul “Belina”. De asemenea, a fost începută urmărirea penală şi împotriva unui director din Ministerul Dezvoltătii şi Regionale şi Administraţiei Publice şi a fostului şef al Consiliului Judeţean Teleorman Adrian Gâdea. Procurorii spun că în 2013, prin acţiunea concertată a unor persoane cu funcţii publice, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea CJ Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private.

Iată comunicatul DNA:

În dosarul mediatizat prin comunicatele nr. 716/VIII/3 din 13 iulie 2017 și nr. 906/VIII/3 din 22 septembrie 2017, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus schimbarea încadrării juridice și punerea în mișcare a acțiunii penale față inculpații:
SHHAIDEH SEVIL, la data faptelor secretar de stat în cadrul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (M.D.R.A.P.), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave
IONELA STOIAN ( fostă VASILE), director în cadrul M.D.R.A.P, sub aspectul săvârșirii complicității la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave
În aceeași cauză s-a dispus extinderea urmăririi penale, schimbarea încadrării juridice și extinderea acțiunii penale față de inculpatul
GÂDEA ADRIAN IONUȚ, la data faptei președinte al CJ Teleorman, sub aspectul săvârșirii, în forma complicității, a infracțiunilor de: abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit și participaţiei improprii la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, cu consecințe deosebit de grave
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În anul 2013, prin acțiunea concertată a unor persoane cu funcții publice, părți din Insula Belina și Brațul Pavel (cu suprafață de 278,78 ha, respectiv 45 ha), situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea județului Teleorman și în administrarea Consiliului Județean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private. Pentru realizarea transferului de proprietate a fost adoptată H.G. 943/2013, act cu caracter individual prin care au fost încălcate o serie de dispoziții legale.
Fiind situate în albia minoră a Dunării, Insula Belina și Brațul Pavel fac parte din domeniul public al statului prin efectul legii și al Constituției, prin urmare nu puteau fi trecute în proprietatea vreunui consiliu județean prin hotărâre de guvern, ci doar prin lege.
Concret, în perioada 23 septembrie 2013 – decembrie 2013, în calitate de secretar de stat, inculpata Sevil Shhaideh, a iniţiat, a fundamentat, a introdus pe circuitul de avizare şi a prezentat guvernului pentru aprobare un proiect de hotărâre de guvern (ce se va numi H.G. 943/2013), precum și nota de fundamentare pe care a semnat-o, în calitate de iniţiator. Pe baza acestor acte s-a aprobat transmiterea unor părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel către domeniul public al judeţului Teleorman şi administrarea Consiliului Judeţean Teleorman. Aceasta, în condițiile în care inculpata cunoștea că în acest mod întocmeşte acte care încalcă o serie de dispoziţii legale, respectiv:
-art. 136 alin. 3 din Constituţia României,
-art. 3 din Legea apelor 107/1996,
-art. 3 alin. 2 din Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică,
-anexa 2 din O.U.G. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale “Apele Române”,
-art. 38 alin. 2, alin. 3, art. 30 alin. 2 şi art. 77 din Legea 24/2000
-art. 860 alin. 3) teza întâi din Codul civil

Mai mult, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Justiţiei formulaseră observaţii pe parcursul circuitului de avizare prin care semnalau că există aspecte de nelegalitate în ceea ce privește transferul, aspecte ce au fost ignorate.
La rândul său, inculpata Ionela Vasile Stoian, în calitate de director la M.D.R.A.P. – Direcția Juridică, Relația cu Parlamentul și Relații Internaționale, a sprijinit demersurile nelegale prin aceea că: nu a întocmit note referitoare la observațiile pe care le-au făcut cele două ministere avizatoare (ministerul Justiției și cel al Finanțelor Publice), nu a respectat reglementările privind circuitul de avizare, a contribuit la crearea unei reprezentări false M.F.P. și M.J. referitor la contactele de închiriere deja existente.
De menționat că, anterior acestor demersuri, suprafețe din Insula Belina și Brațul Pavel fuseseră închiriate prin contracte unei firme private și unei persoane.
Pentru a nu atrage atenția administrației publice centrale cu privire la existența unor interese ale acelei firme private referitor la insula Belina și Brațul Pavel, s-a dorit obținerea unor extrase de carte funciară “curate”, în care să nu apară contractele de închiriere având ca părți Administrația Apele Române și această societate comercială. Această activitate a fost coordonată de inculpatul Gâdea Ionuţ, la data faptei președinte al CJ Teleorman, care a solicitat Administraţiei Naţionale “Apele Române” avizarea favorabilă a transferului menționat, a ignorat existenţa extraselor de carte funciară care conţineau sarcinile firmei private, a coordonat înlocuirea acestora cu nişte extrase de carte funciară noi, care nu mai prevedeau contractele de închiriere, şi-a însuşit prin semnătură proiectul de notă de fundamentare în care era trecut, necorespunzător adevărului, că imobilele nu sunt grevate de sarcini. De asemenea, în perioada iunie 2013 – septembrie 2013, a fost acela care a promovat un proiect de hotărâre de consiliu judeţean privind transferul Insulei Belina şi Braţului Pavel în proprietatea județului Teleorman şi în administrarea Consiliului Județean, a iniţiat un proiect de hotărâre de guvern reţinând, în mod vădit contrar legii, legalitatea proiectului cu caracter individual ce se va numi H.G. 943/2013, având cunoştinţă despre încălcarea dispoziţiilor legale care reglementează normele de tehnică legislativă, a trimis neoficial către M.D.R.A.P. documente emanând de la CJ Teleorman în formă de proiect, unele nesemnate şi în lipsa adoptării unei hotărâri de consiliu județean.
Ca urmare a faptelor descrise s-a cauzat un prejudiciu statului român de 3.237.800 lei, reprezentând valoarea totală a celor două bunuri imobile ieşite din patrimoniul statului.
În cursul lunii ianuarie 2014, după adoptarea HG 943/2013 prin care se consfințea trecerea Insulei Belina şi a Braţului Pavel în proprietatea județului Teleorman şi în administrarea Consiliului Județean, în calitate de preşedinte al C.J. Teleorman, inculpatul Gâdea Adrian Ionuţ a făcut demersuri astfel încât, pe baza HG 943/2013, să creeze posibilitatea încheierii a trei contracte de închiriere între Consiliul Judeţean Teleorman pe de o parte și o societate comercială și o altă persoană pe de altă parte. Contractele, având ca obiect părți din insula Belina și brațul Pavel al fluviului Dunărea (în suprafață totală de 80 ha), au fost încheiate pe o perioadă de 10 ani, fără organizarea unei licitaţii şi fără iniţierea şi parcurgerea procedurii de emitere a unei hotărâri de consiliu judeţean.
Ca urmare a acestei din urmă fapte, prejudiciul creat în dauna județului Teleorman este estimat la valoarea de 5.646.237 lei (defalcat pe contractul nr 1: 2.029.202,09 lei, contractul nr. 2: 2.743.880,93 lei şi contractul nr. 3: 842.364,76 lei), ceea ce reprezintă și folosul obținut de beneficiarii contractelor de închiriere.
Inculpaților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Comments

comments

Justitie

Adina Florea și Andrei Bodean, constănțenii din competiția pentru șefia DNA

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Şase procurori şi-au depus candidatura pentru a ocupa funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a anunţat, vineri, Ministerul Justiţiei. Adina Florea şi Sorin Armeanu şi-au depus dosarele în ultima zi, cu câteva ore înainte de expirarea termenului limită.

„Candidaturile depuse până la data de 24 august 2018, ora 16,30, la Ministerul Justiţiei pentru selecţia procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire în funcţia vacantă de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt Paula – Nicoleta Tănase, Nicolae Lupulescu, Gabriela Scutea, Andrei Bodean, Adina Florea Şi Sorin Armeanu”, au anunţat, vineri, reprezentanţii Ministerului Justiţiei.

Ultimii doi candidaţi şi-au depus dosarele cu doar câteva ore înainte de expirarea termenului limită. Vineri, la ora 13.00, Tudorel Toader anunţa că există patru candidaţi.

Adina Florea este procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, iar Sorin Armeanu prim-procuror Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui.

Gabriela Scutea este fost procuror general adjunct al României şi fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei.

Procurorul Gabriela Scutea de la Parcheul Curţii de Apel Braşov a fost secretar de stat la Ministerul Justiţiei (ianuarie 2016), anterior fiind Înalt reprezentant al Ministerului Justiţiei pentru relaţia cu Comisia Europeană pe aspectele referitoare la îndeplinirea condiţionalităţilor stabilite în cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV) privind reforma sistemului judiciar şi lupta anticorupţie, potrivit news.ro.

În perioada  mai – august 2013 a fost consilier al procurorului general la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Între noiembrie 2006 – mai 2013 a fost adjunct al procurorului general Laura Codruţa Kovesi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, responsabil pentru activitatea Secţiei judiciare, activitatea de resurse umane şi documentare, ordonator principal de credite (delegat), implementarea programelor cu finanţare externă, precum şi audit . Anterior, a fost procuror la Braşov.

Andrei Bodean are 38 de ani şi este procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanţa.

El a instrumentat mai multe dosare vizându-l pe fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa Nicuşor Constantinescu. De altfel, dosarul în care Constantinescu a fost condamnat definitiv la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciul în cazul Centrului Militar Zonal a fost instrumentat de Andrei Bodean.

Paula Tănase are 47 de ani şi este procuror la Parchetul Curţii de Apel Galaţi, iar anterior, începând cu 2009, ea a lucrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi.

În perioada 2007-2009, Paula Tănase a fost procuror al Secţiei judiciar-penale din cadrul aceleiaşi instanţe, iar în perioada 2006 – 2007, procuror la Secţia Urmărire penală la aceeaşi instanţă. Ea a intrat în magistratură în 1996, ca procuror stagiar la Parchetu Judecătoriei Galaţi, după ce a absolvit Facultatea de Drept din Iaşi, cu media 9.46. Paula Tănase scria despre ea, în anul 2012, că deşi au existat perioade în care a instrumentat şi o mie de dosare pe an, avea ”stoc zero de la o săptămână la alta” şi nu a avut ”nicio restituire sau achitare în soluţiile de trimitere în judecată dispuse”.

Ea a candidat şi în 2012 pentru conducerea DNA.

Nicolae Lupulescu are gradul de general-maior şi este procuror la Secţia Parchetelor Militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. El a fost detaşat la Ministerul Apărării Naţionale, în martie 2016, pentru o perioadă de trei ani, prin Hotărârea CSM nr. 148/ 2016. Lupulescu a candidat, în martie 2015, pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT, alături de Ioana Albani, Daniel Horodniceanu, Giorgiana Hosu, Adrian Glugă şi Cătălin Borcoman.

În perioada 3-5 septembrie, candidaţii vor susţine interviul cu ministrul Justiţiei, iar în 6 septembrie ar urma să fie anunţate rezultatele selecţiei.

Propunerea/propunerile ministrului justiţiei va fi/vor fi înaintate Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori, în vederea obţinerii avizului acestei instituţii. Ulterior obţinerii avizului Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul Justiţiei înaintează propunerea preşedintelui, în vederea numirii în funcţia de conducere.

Ministrul Justiţiei, Todorel Toader, declara că aşteaptă de la candidaţii pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie un plan managerial care să conţină starea actuală a DNA, măsurile de îmbunătăţire a activităţii şi un grafic privind realizarea măsurilor.
”Un program managerial obligatoriu trebuie să cuprindă radiografia autorităţii DNA, obligatoriu trebuie să cuprindă măsurile şi graficul de realiare a respectivelor măsuri. Nu poţi face o chestiune descriptivă ce este DNA şi cât de bine a funcţionat el”, afirma Toader.

El susţineacă exact acest lucru le-a lipsit celor patru candidaţi care au susţinut interviul pentru acest post.

Cei patru candidaţi pentru postul de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie au fost Florentina Mirică, procurorul şef al Serviciului combatere a corupţiei în justiţie din DNA, procurorul şef adjunct al DNA Marius Iacob, procurorul şef al Secţiei judiciare penale din DNA Elena Grecu şi Cristian Lazăr, adjunctul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Prima selecţie pentru postul de procuror-şef al DNA a început în 9 iulie, imediat după anunţul privind semnarea decretului de către preşedintele Klaus Iohannis pentru revocarea din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi.

sursa: news.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Ministerul Justiţiei reia procedura de selecţie pentru funcţia de procuror-şef al DNA

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Ministerul Justiţiei reia astăzi procedura de selecţie pentru funcţia de procuror-şef al DNA, după ce, la prima selecţie, ministrul Tudorel Toader nu a acceptat niciunul din cei patru candidaţi.

Conform unui anunţ al Ministerului Justiţiei, în perioada 06.08 – 06.09. 2018, ministerul organizează selecţia procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire în funcţia vacantă de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Selecţia se desfăşoară în condiţiile prevăzute de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Candidaţii pot depune cereri de înscriere, pentru funcţia de conducere vacantă, până la data de 24 august (inclusiv), la Direcţia resurse umane din cadrul Ministerului Justiţiei. Cererile de participare la selecţie vor fi însoţite de: dovada îndeplinirii condiţiilor de vechime prevăzute de lege; declaraţiile prevăzute de art. 54 alin. (2) raportat la art. 48 alin. (10-11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care participă la selecţie, care se depune atât pe suport hârtie, cât şi în format electronic, pe suport specific (Proiectul se va încadra într-o limită de 30 pagini, iar anexele nu vor putea depăşi 10 pagini. Planul şi anexele vor fi redactate cu caractere de mărimea 12, font Times New Roman, spaţiere la 1,5 rânduri); un curriculum vitae al procurorului; minim 10 lucrări întocmite de procuror în compartimentele în care şi-a desfăşurat activitatea, în ultimii 5 ani; ultimul raport de evaluare a activităţii profesionale a procurorului participant la selecţie; orice alte înscrisuri relevante.

Lista procurorilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la selecţie şi programarea interviurilor se vor afişa la sediul Ministerului Justiţiei şi se vor publica pe pagina Internet a acestuia, la data de 29 august.

Procurorii participanţi la selecţie vor susţine, în perioada 3-5 septembrie, un interviu cu ministrul Justiţiei.

În 6 septembrie vor fi anunţate rezultatele selecţiei.

Propunerea/propunerile ministrului justiţiei va fi/vor fi înaintate Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori, în vederea obţinerii avizului acestei instituţii. Ulterior obţinerii avizului Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul justiţiei înaintează propunerea Preşedintelui României, în vederea numirii în funcţia de conducere, se mai precizează în anunţ.

Ministrul Justiţiei, Todorel Toader, a declarat, în urmă cu o săptămână, că aşteaptă de la candidaţii pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) un plan managerial care să conţină starea actuală a DNA, măsurile de îmbunătăţire a activităţii şi un grafic privind realizarea măsurilor. ”Nu poţi face o chestiune descriptivă ce este DNA şi cât de bine a funcţionat el”, a spus Toader.

Toader a precizat că aşteaptă să se înscrie cât mai mulţi candidaţi penru a ocupa funcţia de procuror-şef al DNA, iar aceştia ar trebui să aibă un plan managerial ”din care să rezulte starea actuală a DNA, din care să rezulte măsurile de îmbunătăţire a activităţii, din care să rezulte şi un grafic privind realizarea măsurilor de îmbunătăţire a activităţii”.

”Un program managerial obligatoriu trebuie să cuprindă radiografia autorităţii DNA, obligatoriu trebuie să cuprindă măsurile şi graficul de realiare a respectivelor măsuri. Nu poţi face o chestiune descriptivă ce este DNA şi cât de bine a funcţionat el”, a spus Toader.

Acesta a precizat că exact acest lucru le-a lipsit celor patru candidaţi care au susţinut până acum interviul pentru acest post.

Procedura de selecţie pentru postul de procuror-şef al DNA este reluată, în condiţiile în care ministrul Justiţiei a anunţat că niciunul dintre candidaţi nu întruneşte condiţiile necesare pentru a ocupa acest post.

Cei patru candidaţi pentru postul de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie au fost Florentina Mirică, procurorul şef al Serviciului combatere a corupţiei în justiţie din DNA, procurorul şef adjunct al DNA Marius Iacob, procurorul şef al Secţiei judiciare penale din DNA Elena Grecu şi Cristian Lazăr, adjunctul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

sursa: news.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Patru candidați pentru șefia Direcției Naționale Anticorupție. Cine vrea să-i ia locul lui Koveși

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Al patrulea candidat care și-a depus candidatura pentru şefia Direcției Naționale Anticorupție este procuroarea Elena Grecu. Aceasta lucrează din 2015 ca şefă a Biroului Juridic al DNA, structura centrală. Anterior, a fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa.

Facem precizarea că, până acum, în cursa pentru funcţia de procuror şef al DNA s-au înscris Florentina Mirică, şefa Serviciului combatere a corupţiei în justiţie din Direcţia Naţională Anticorupţie, Marius Iacob, procuror şef adjunct al DNA, şi Cristian Lazăr, procuror şef adjunct al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă ICCJ.

Citiți și:

Președintele Iohannis a semnat decretul de REVOCARE din funcție a șefei DNA

Luni este ultima zi pentru depunerea candidaturilor pentru postul de procuror-şef al DNA.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: