Connect with us

Justitie

Sevil Shhaideh, urmărită penal pentru abuz în serviciu. Consecințe DEOSEBIT DE GRAVE în dosarul “Belina”

Mihaela Tîrpan

Publicat

la

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) anunţă că a fost începută urmărirea penală a fostului vicepremier Sevil Shhaideh, în prezent consilier al premierului Viorica Dăncil, pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, în dosarul “Belina”. De asemenea, a fost începută urmărirea penală şi împotriva unui director din Ministerul Dezvoltătii şi Regionale şi Administraţiei Publice şi a fostului şef al Consiliului Judeţean Teleorman Adrian Gâdea. Procurorii spun că în 2013, prin acţiunea concertată a unor persoane cu funcţii publice, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea CJ Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private.

Iată comunicatul DNA:

În dosarul mediatizat prin comunicatele nr. 716/VIII/3 din 13 iulie 2017 și nr. 906/VIII/3 din 22 septembrie 2017, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus schimbarea încadrării juridice și punerea în mișcare a acțiunii penale față inculpații:
SHHAIDEH SEVIL, la data faptelor secretar de stat în cadrul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (M.D.R.A.P.), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave
IONELA STOIAN ( fostă VASILE), director în cadrul M.D.R.A.P, sub aspectul săvârșirii complicității la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave
În aceeași cauză s-a dispus extinderea urmăririi penale, schimbarea încadrării juridice și extinderea acțiunii penale față de inculpatul
GÂDEA ADRIAN IONUȚ, la data faptei președinte al CJ Teleorman, sub aspectul săvârșirii, în forma complicității, a infracțiunilor de: abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit și participaţiei improprii la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, cu consecințe deosebit de grave
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În anul 2013, prin acțiunea concertată a unor persoane cu funcții publice, părți din Insula Belina și Brațul Pavel (cu suprafață de 278,78 ha, respectiv 45 ha), situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea județului Teleorman și în administrarea Consiliului Județean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private. Pentru realizarea transferului de proprietate a fost adoptată H.G. 943/2013, act cu caracter individual prin care au fost încălcate o serie de dispoziții legale.
Fiind situate în albia minoră a Dunării, Insula Belina și Brațul Pavel fac parte din domeniul public al statului prin efectul legii și al Constituției, prin urmare nu puteau fi trecute în proprietatea vreunui consiliu județean prin hotărâre de guvern, ci doar prin lege.
Concret, în perioada 23 septembrie 2013 – decembrie 2013, în calitate de secretar de stat, inculpata Sevil Shhaideh, a iniţiat, a fundamentat, a introdus pe circuitul de avizare şi a prezentat guvernului pentru aprobare un proiect de hotărâre de guvern (ce se va numi H.G. 943/2013), precum și nota de fundamentare pe care a semnat-o, în calitate de iniţiator. Pe baza acestor acte s-a aprobat transmiterea unor părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel către domeniul public al judeţului Teleorman şi administrarea Consiliului Judeţean Teleorman. Aceasta, în condițiile în care inculpata cunoștea că în acest mod întocmeşte acte care încalcă o serie de dispoziţii legale, respectiv:
-art. 136 alin. 3 din Constituţia României,
-art. 3 din Legea apelor 107/1996,
-art. 3 alin. 2 din Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică,
-anexa 2 din O.U.G. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale “Apele Române”,
-art. 38 alin. 2, alin. 3, art. 30 alin. 2 şi art. 77 din Legea 24/2000
-art. 860 alin. 3) teza întâi din Codul civil

Mai mult, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Justiţiei formulaseră observaţii pe parcursul circuitului de avizare prin care semnalau că există aspecte de nelegalitate în ceea ce privește transferul, aspecte ce au fost ignorate.
La rândul său, inculpata Ionela Vasile Stoian, în calitate de director la M.D.R.A.P. – Direcția Juridică, Relația cu Parlamentul și Relații Internaționale, a sprijinit demersurile nelegale prin aceea că: nu a întocmit note referitoare la observațiile pe care le-au făcut cele două ministere avizatoare (ministerul Justiției și cel al Finanțelor Publice), nu a respectat reglementările privind circuitul de avizare, a contribuit la crearea unei reprezentări false M.F.P. și M.J. referitor la contactele de închiriere deja existente.
De menționat că, anterior acestor demersuri, suprafețe din Insula Belina și Brațul Pavel fuseseră închiriate prin contracte unei firme private și unei persoane.
Pentru a nu atrage atenția administrației publice centrale cu privire la existența unor interese ale acelei firme private referitor la insula Belina și Brațul Pavel, s-a dorit obținerea unor extrase de carte funciară “curate”, în care să nu apară contractele de închiriere având ca părți Administrația Apele Române și această societate comercială. Această activitate a fost coordonată de inculpatul Gâdea Ionuţ, la data faptei președinte al CJ Teleorman, care a solicitat Administraţiei Naţionale “Apele Române” avizarea favorabilă a transferului menționat, a ignorat existenţa extraselor de carte funciară care conţineau sarcinile firmei private, a coordonat înlocuirea acestora cu nişte extrase de carte funciară noi, care nu mai prevedeau contractele de închiriere, şi-a însuşit prin semnătură proiectul de notă de fundamentare în care era trecut, necorespunzător adevărului, că imobilele nu sunt grevate de sarcini. De asemenea, în perioada iunie 2013 – septembrie 2013, a fost acela care a promovat un proiect de hotărâre de consiliu judeţean privind transferul Insulei Belina şi Braţului Pavel în proprietatea județului Teleorman şi în administrarea Consiliului Județean, a iniţiat un proiect de hotărâre de guvern reţinând, în mod vădit contrar legii, legalitatea proiectului cu caracter individual ce se va numi H.G. 943/2013, având cunoştinţă despre încălcarea dispoziţiilor legale care reglementează normele de tehnică legislativă, a trimis neoficial către M.D.R.A.P. documente emanând de la CJ Teleorman în formă de proiect, unele nesemnate şi în lipsa adoptării unei hotărâri de consiliu județean.
Ca urmare a faptelor descrise s-a cauzat un prejudiciu statului român de 3.237.800 lei, reprezentând valoarea totală a celor două bunuri imobile ieşite din patrimoniul statului.
În cursul lunii ianuarie 2014, după adoptarea HG 943/2013 prin care se consfințea trecerea Insulei Belina şi a Braţului Pavel în proprietatea județului Teleorman şi în administrarea Consiliului Județean, în calitate de preşedinte al C.J. Teleorman, inculpatul Gâdea Adrian Ionuţ a făcut demersuri astfel încât, pe baza HG 943/2013, să creeze posibilitatea încheierii a trei contracte de închiriere între Consiliul Judeţean Teleorman pe de o parte și o societate comercială și o altă persoană pe de altă parte. Contractele, având ca obiect părți din insula Belina și brațul Pavel al fluviului Dunărea (în suprafață totală de 80 ha), au fost încheiate pe o perioadă de 10 ani, fără organizarea unei licitaţii şi fără iniţierea şi parcurgerea procedurii de emitere a unei hotărâri de consiliu judeţean.
Ca urmare a acestei din urmă fapte, prejudiciul creat în dauna județului Teleorman este estimat la valoarea de 5.646.237 lei (defalcat pe contractul nr 1: 2.029.202,09 lei, contractul nr. 2: 2.743.880,93 lei şi contractul nr. 3: 842.364,76 lei), ceea ce reprezintă și folosul obținut de beneficiarii contractelor de închiriere.
Inculpaților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Comments

comments

Justitie

DNA: Italian, sub control judiciar în dosarul privind reabilitarea căii ferate București-Constanța

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Mario La Sala, cetățean italian, a fost pus sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență. 

Potrivit DNA, cauză are ca obiect împrejurările și destinația unor comisioane de peste 2 milioane de euro încasate în schimbul deblocării unor plăți datorate de stat unei companii pentru lucrări de reabilitare a unor tronsoane de cale ferată. Lucrările de reabilitare fuseseră efectuate pe tronsoane de cale ferată de pe ruta București – Constanța, fiind finanțate în proporție de 75% din fonduri europene și 25% din bugetul de stat.

În contul lucrărilor efectuate, compania constructoare avea de încasat de la statul român, prin intermediul beneficiarului lucrărilor CFR (Compania de Căi Ferate), suma de 15 milioane euro, plăți restante la nivelul lunii mai 2012.

Din ordonanța privind măsura controlului judiciar întocmită de procurori a rezultat că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

În perioada iunie – iulie 2012, inculpatul La Sala Mario a pretins unui reprezentant al companiei de construcții, suma de 1.900.000 euro, promițându-i că, datorită influenței pe care o are asupra ministrului transporturilor, îl va determina să se implice în rezolvarea problemei companiei de construcții, legată de plățile scadente și restante ale CFR.
Urma ca banii să fie încasați prin intermediul unor contracte încheiate cu societatea controlată de Favino Roberto Pasquale, Team Delta Proiect SRL.

Activitatea de pretindere a venit în continuarea și susținerea activității de pretindere săvârșită de Favino Roberto Pasquale față de reprezentanții aceleiași companii de construcții, având rolul de a întări faptul că semnarea contractelor (menite să mascheze cumpărarea influenței) constituie unica modalitate de rezolvare a problemei legată de plățile scadente și restante ale CFR și, totodată, de a asigura plata sumelor de bani restante în contul companiei de construcții.

În perioada 2012 – 2015, inculpatul a primit indirect, pentru sine sau pentru altul, prin intermediul a trei contracte fictive încheiate de compania de construcții, cu societatea Team Delta Proiect SRL, suma de 9.845.937,31 lei (aproximativ 2,1 milioane euro) pentru a-și exercita influența asupra ministrului transporturilor și a-l determina pe acesta să se implice în rezolvarea problemei companiei respective.

Din suma totală, inculpatul La Sala Mario a încasat 4.472.141 lei (1.020.550 euro), în perioada 05.11.2012 – 26.08.2013, prin intermediul a 34 de viramente bancare efectuate din contul societății Team Delta Proiect SRL în conturile a două societăți belgiene aflate sub controlul său. În perioada imediat următoare, suma de 600.693 euro a fost virată din conturile societăților belgiene în conturile personale ale inculpatului La Sala Mario.

Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul La Sala Mario trebuie să respecte următoarele obligații:
a) să se prezinte la Direcția Națională Anticorupție ori de câte ori este chemat; b) să informeze de îndată Direcția Națională Anticorupție cu privire la schimbarea locuinței;  c) să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa, conform programului de supraveghere întocmit;  d) să nu ia legătura cu persoanele menționate în ordonanța procurorilor și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect pe nicio cale;

Inculpatului La Sala Mario i s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
Inculpatului i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

Investigația este realizată cu sprijinul OLAF.

”Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.”, precizează Biroul de presă al DNA. 

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

ÎCCJ menține arestul preventiv pentru Radu Mazăre în dosarul “Polaris”

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a menţinut, marţi, măsura arestării preventive a fostului primar din Constanţa Radu Mazăre şi, totodată, a respins cererea acestuia de revocare a măsurii. Decizia poate fi însă contestată, informează news.ro.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat, marţi, că, în baza art. 399 alin. 10 Cod de procedură penală rap.la art.208 alin.4 Cod de procedură penală, menţine măsura arestării preventive dispusă faţă de Radu Ştefan Mazăre.

De asemenea, în baza art. 399 alin. 10 Cod de procedură penală rap. la art. 242 alin. 1 Cod procedură penală, respinge cererea de revocare a măsurii arestării preventive formulate de Mazăre.

Decizia poate fi contestată în 48 de ore de la comunicare.

În 4 iunie, ICCJ prelungise cu 60 de zile, din 6 iunie până în 4 august inclusiv, mandatul de arestare preventivă emis pe numele fostului primar al Constanţei Radu Mazăre. Totodată, instanţa a respins atunci o solicitare a lui Mazăre de revocare a măsurii arestării preventive.

În 21 mai, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat mandatul de arestare preventivă emis în lipsă anul trecut pentru Radu Mazăre, acesta fiind valabil din 8 mai până în 6 iunie.

Fostul primar al Constanţei Radu Mazăre a fost dus, atunci, de la Penitenciarul Rahova la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru confirmarea mandatului de arestare emis anul trecut în dosarul Polaris, în care Mazăre a fost condamnat, între timp, în primă instanţă, la 9 ani şi 10 luni de închisoare.

Astfel, era vorba despre confirmarea mandatului de arestare emis pe numele lui Mazăre în acest dosar, în 10 ianuarie 2018, când îi fusese înlocuită măsura controlului judiciar cu cea a arestului preventiv, în lipsă însă întrucât el plecase din ţară.
În acest dosar, cunoscut ca dosarul Polaris, fostul primar al Constanţei Radu Mazăre a fost condamnat, în 3 mai 2019, la 9 ani şi 10 luni de inchisoare, în dosarul Polaris, decizia nefiind însă definitivă. În acest dosar, Radu Mazăre a fost trimis în judecată în 10 decembrie 2015, fiind acuzat de trei infracţiuni de luare de mită, abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit şi conflict de interese.
Radu Mazăre mai are o condamnare de 9 ani în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din Mamaia, această decizie fiind definitivă.
Fostul primar al Constanţei se afla de aproape un an şi jumătate în Madagascar, el fiind extrădat în 20 mai.

Radu Mazăre a fost dus în Penitenciarul Rahova, unde a rămas în carantină. (stiripesurse.ro)

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Banias și Mironescu, ACHITAȚI în dosarul “Portul”. Ce mesaje au după 8 ani de procese

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat luni, 15 Iulie a.c., în dosarul “Portul”, cauza unde mai multe persoane au fost cercetate pentru iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Cunoscutul dosar “Portul” a zguduit din temelii judeţul Constanţa în urmă cu aproape 8 ani.

Magistraţii de la Curte au decis respingerea apelului, astfel, sentinţa de achitare din fond rămânând definitivă. Astfel, toți inculpaţii din dosar au fost achitaţi.

Printre cei achitați sunt și Mircea Banias și Laurențiu Mironescu. Primul, fost director al Portului Constanța și cel de-al doilea a fost secretar general in cadrul Ministerului Administrației și Internelor.

“O perioadă cruntă”

Contactat telefonic, fostul șef al Portului Constanța, actualul deputat Mircea Banias, a declarat ca cei 8 ani au însemnat o perioada cruntă.

“Mă bucur că s-a terminat. Au fost 8 ani de stres și griji, o perioadă cruntă. Mă bucur că am scăpat de stres, de dosar, deși este foarte greu să repari tot ce s-a întâmplat în acești ani”, a declarat pentru “Ordinea.ro” Mircea Banias, fost director al Portului Constanța.

“Și uite-așa au trecut 8 ani…”

La rândul sau, fostul secretar geneeal din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, Laurențiu Mironescu, și el achitat in același dosar, a postat pe profilul sau de Facebook următorul mesaj:

“Așadar, azi, la fel ca acum 33 de ani, am avut examen … La 15 iulie 1986 am dat primul din cele trei examene pentru admiterea la Institutul de Marină … Algebră și analiză matematică. 33 de ani după, examenul a fost mai complicat … În față unui complet de 5 judecători care au judecat apelul procuraturii la achitarea pe care am primit-o acum 3 ani și jumătate, după alți 4 ani de proces la Înalta Curte de Casație și Justiție. Acum 33 de ani, rezultatele s-au dat pe 24 iulie. La examenul de azi, rezultatele s-au dat azi. Achitare și la completul de 5. Și uite-așa au trecut 8 ani…”

Părţine din dosar sunt:

Tudoran Dragoş Iulian – intimat (inculpat)

Olteanu Claudiu Constantin – intimat (inculpat)

Milea Adrian – intimat (inculpat)

Bratu Liviu Costel – intimat (inculpat)

Bani Mustafa Akram Naser Abdel Rahman – intimat (inculpat)

Mohamad Rouchdi – intimat (inculpat)

Culea Mihai – intimat (inculpat)

Păun Lucian – intimat (inculpat)

Scrioşteanu Ionuţ Marius – apelant (intimat-inculpat)

Ţiripan Valentin – intimat (inculpat)

Budăi Sorin – intimat (inculpat)

Cadîr Sunai – intimat (inculpat)

Durbac Liviu Adrian – intimat (inculpat)

Roşculeţ Valentin – intimat (inculpat)

Ciobanu Mihai – apelant (intimat-inculpat)

Pilcă Aurelian Cătălin – intimat (inculpat)

Mironescu Laurenţiu – intimat (inculpat)

Banias Mircea Marius – intimat (inculpat)

Bogatu Eugen – intimat (inculpat)

Dodu Marin – intimat (inculpat)

Iordănescu Marian Ionuţ – intimat (inculpat)

Didilescu Ioan Dan – intimat (inculpat)

Ali Amer – intimat (inculpat)

Păun Corneliu – intimat (inculpat)

Zhang Qing – intimat (inculpat)

Pătraşcu Adrian Sorin – intimat (inculpat)

El Haj Ahmad – intimat (inculpat)

Ioniţă Ion Marius – intimat (inculpat)

Ioniţă Ionela – intimat (inculpat)

Barbu Andreea Emilia – intimat (inculpat)

Abed Ibrahim El Desouki Othman Ayoub – intimat (inculpat)

Miao Rongsheng – intimat (inculpat)

Ni Jinming – Intimat (Inculpat)

Riscu Adrian – intimat (inculpat)

Drăguţel Cezar Ştefan – apelant (intimat-inculpat)

Tudoran Horia Dan – intimat (inculpat)

Catargiu Laurenţiu – intimat (inculpat)

Ni Jinping – intimat (inculpat)

Guo Ning – intimat (inculpat)

Sc. ADIDAS A.G. Prin reprezentantul legal S.C Frisch & Partners S.R.L. – intimat (parte vătămată)

Ministerul Public – Parchetul De Pe Lângă Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – apelant

sursa foto: Ziua de Constanța

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: