Connect with us

Justitie

Sevil Shhaideh, urmărită penal pentru abuz în serviciu. Consecințe DEOSEBIT DE GRAVE în dosarul “Belina”

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) anunţă că a fost începută urmărirea penală a fostului vicepremier Sevil Shhaideh, în prezent consilier al premierului Viorica Dăncil, pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, în dosarul “Belina”. De asemenea, a fost începută urmărirea penală şi împotriva unui director din Ministerul Dezvoltătii şi Regionale şi Administraţiei Publice şi a fostului şef al Consiliului Judeţean Teleorman Adrian Gâdea. Procurorii spun că în 2013, prin acţiunea concertată a unor persoane cu funcţii publice, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea CJ Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private.

Iată comunicatul DNA:

În dosarul mediatizat prin comunicatele nr. 716/VIII/3 din 13 iulie 2017 și nr. 906/VIII/3 din 22 septembrie 2017, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus schimbarea încadrării juridice și punerea în mișcare a acțiunii penale față inculpații:
SHHAIDEH SEVIL, la data faptelor secretar de stat în cadrul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (M.D.R.A.P.), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave
IONELA STOIAN ( fostă VASILE), director în cadrul M.D.R.A.P, sub aspectul săvârșirii complicității la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave
În aceeași cauză s-a dispus extinderea urmăririi penale, schimbarea încadrării juridice și extinderea acțiunii penale față de inculpatul
GÂDEA ADRIAN IONUȚ, la data faptei președinte al CJ Teleorman, sub aspectul săvârșirii, în forma complicității, a infracțiunilor de: abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit și participaţiei improprii la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, cu consecințe deosebit de grave
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În anul 2013, prin acțiunea concertată a unor persoane cu funcții publice, părți din Insula Belina și Brațul Pavel (cu suprafață de 278,78 ha, respectiv 45 ha), situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea județului Teleorman și în administrarea Consiliului Județean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private. Pentru realizarea transferului de proprietate a fost adoptată H.G. 943/2013, act cu caracter individual prin care au fost încălcate o serie de dispoziții legale.
Fiind situate în albia minoră a Dunării, Insula Belina și Brațul Pavel fac parte din domeniul public al statului prin efectul legii și al Constituției, prin urmare nu puteau fi trecute în proprietatea vreunui consiliu județean prin hotărâre de guvern, ci doar prin lege.
Concret, în perioada 23 septembrie 2013 – decembrie 2013, în calitate de secretar de stat, inculpata Sevil Shhaideh, a iniţiat, a fundamentat, a introdus pe circuitul de avizare şi a prezentat guvernului pentru aprobare un proiect de hotărâre de guvern (ce se va numi H.G. 943/2013), precum și nota de fundamentare pe care a semnat-o, în calitate de iniţiator. Pe baza acestor acte s-a aprobat transmiterea unor părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel către domeniul public al judeţului Teleorman şi administrarea Consiliului Judeţean Teleorman. Aceasta, în condițiile în care inculpata cunoștea că în acest mod întocmeşte acte care încalcă o serie de dispoziţii legale, respectiv:
-art. 136 alin. 3 din Constituţia României,
-art. 3 din Legea apelor 107/1996,
-art. 3 alin. 2 din Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică,
-anexa 2 din O.U.G. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale “Apele Române”,
-art. 38 alin. 2, alin. 3, art. 30 alin. 2 şi art. 77 din Legea 24/2000
-art. 860 alin. 3) teza întâi din Codul civil

Mai mult, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Justiţiei formulaseră observaţii pe parcursul circuitului de avizare prin care semnalau că există aspecte de nelegalitate în ceea ce privește transferul, aspecte ce au fost ignorate.
La rândul său, inculpata Ionela Vasile Stoian, în calitate de director la M.D.R.A.P. – Direcția Juridică, Relația cu Parlamentul și Relații Internaționale, a sprijinit demersurile nelegale prin aceea că: nu a întocmit note referitoare la observațiile pe care le-au făcut cele două ministere avizatoare (ministerul Justiției și cel al Finanțelor Publice), nu a respectat reglementările privind circuitul de avizare, a contribuit la crearea unei reprezentări false M.F.P. și M.J. referitor la contactele de închiriere deja existente.
De menționat că, anterior acestor demersuri, suprafețe din Insula Belina și Brațul Pavel fuseseră închiriate prin contracte unei firme private și unei persoane.
Pentru a nu atrage atenția administrației publice centrale cu privire la existența unor interese ale acelei firme private referitor la insula Belina și Brațul Pavel, s-a dorit obținerea unor extrase de carte funciară “curate”, în care să nu apară contractele de închiriere având ca părți Administrația Apele Române și această societate comercială. Această activitate a fost coordonată de inculpatul Gâdea Ionuţ, la data faptei președinte al CJ Teleorman, care a solicitat Administraţiei Naţionale “Apele Române” avizarea favorabilă a transferului menționat, a ignorat existenţa extraselor de carte funciară care conţineau sarcinile firmei private, a coordonat înlocuirea acestora cu nişte extrase de carte funciară noi, care nu mai prevedeau contractele de închiriere, şi-a însuşit prin semnătură proiectul de notă de fundamentare în care era trecut, necorespunzător adevărului, că imobilele nu sunt grevate de sarcini. De asemenea, în perioada iunie 2013 – septembrie 2013, a fost acela care a promovat un proiect de hotărâre de consiliu judeţean privind transferul Insulei Belina şi Braţului Pavel în proprietatea județului Teleorman şi în administrarea Consiliului Județean, a iniţiat un proiect de hotărâre de guvern reţinând, în mod vădit contrar legii, legalitatea proiectului cu caracter individual ce se va numi H.G. 943/2013, având cunoştinţă despre încălcarea dispoziţiilor legale care reglementează normele de tehnică legislativă, a trimis neoficial către M.D.R.A.P. documente emanând de la CJ Teleorman în formă de proiect, unele nesemnate şi în lipsa adoptării unei hotărâri de consiliu județean.
Ca urmare a faptelor descrise s-a cauzat un prejudiciu statului român de 3.237.800 lei, reprezentând valoarea totală a celor două bunuri imobile ieşite din patrimoniul statului.
În cursul lunii ianuarie 2014, după adoptarea HG 943/2013 prin care se consfințea trecerea Insulei Belina şi a Braţului Pavel în proprietatea județului Teleorman şi în administrarea Consiliului Județean, în calitate de preşedinte al C.J. Teleorman, inculpatul Gâdea Adrian Ionuţ a făcut demersuri astfel încât, pe baza HG 943/2013, să creeze posibilitatea încheierii a trei contracte de închiriere între Consiliul Judeţean Teleorman pe de o parte și o societate comercială și o altă persoană pe de altă parte. Contractele, având ca obiect părți din insula Belina și brațul Pavel al fluviului Dunărea (în suprafață totală de 80 ha), au fost încheiate pe o perioadă de 10 ani, fără organizarea unei licitaţii şi fără iniţierea şi parcurgerea procedurii de emitere a unei hotărâri de consiliu judeţean.
Ca urmare a acestei din urmă fapte, prejudiciul creat în dauna județului Teleorman este estimat la valoarea de 5.646.237 lei (defalcat pe contractul nr 1: 2.029.202,09 lei, contractul nr. 2: 2.743.880,93 lei şi contractul nr. 3: 842.364,76 lei), ceea ce reprezintă și folosul obținut de beneficiarii contractelor de închiriere.
Inculpaților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Comments

comments

Justitie

Preşedintele Klaus Iohannis a RESPINS numirea Adinei Florea la șefia DNA

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Preşedintele Klaus Iohannis a respins miercuri numirea Adinei Florea la conducerea DNA. De asemenea, şeful statului a respins alte patru numiri pentru funcţii de conducere în Parchetul ICCJ şi la DIICOT. În toate cele cinci cazuri, preşedintele a considerat că nu sunt întrunite condiţiile de legalitate.

“În conformitate cu dispoziţiile art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi, având în vedere considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 358/2018, Preşedintele României respinge propunerile înaintate de către ministrul justiţiei, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile de legalitate necesar a fi întrunite, în mod obiectiv, de către procuror, pentru a fi numit într-o funcţie de conducere, respectiv cea prevăzută de art. 54 alin. (2) prin raportare la art. 48 alin. (10) şi (12) din Legea nr. 303/2004”, explică Preşedinţia.

Propunerile respinse au fost înaintate în octombrie de ministrul Justiţiei, domnul Tudorel Toader.

Propuneri de numire a unor procurori în funcții de conducere.

În luna octombrie a.c., ministrul justiției, domnul Tudorel Toader, a transmis Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, următoarele propuneri de numire a unor procurori în funcții de conducere:
– doamna Adina Florea, pentru funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție;
– doamna Florena-Esther Sterschi, pentru funcția de procuror șef al Secției de resurse umane și documentare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
– doamna Elena Giorgiana Hosu, pentru funcția de procuror-șef adjunct al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism;
– doamna Iuliana Nedelcu, pentru funcția de procuror-șef adjunct al Secției Judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
– doamna Antonia-Eleonora Constantin, pentru funcția de procuror-șef al Secției Judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Mutarea surpriză făcută de procurorul constănțean Adina Florea

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Propusă la șefia DNA de ministrul justiției Tudorel Toader, dar avizată negativ de CSM, Adina Florea a candidat și pentru un post de procuror de execuție în cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Vineri, 19 octombrie 2018, Florea a fost audiată de CSM și a fost declarată admisă. „Candidatura mea la DNA rămâne, sunt în cursul unei proceduri. Cred în această candidatură, am depus-o pentru că am crezut că pot aduce un plus la DNA astfel încât structura să-şi ducă la îndeplinire obiectivele pe care le are. Candidatura la DNA nu are legătură cu această candidatură, de procuror de execuţie. Îmi doresc să instrumentez dosare, aşa cum fac şi acum, prin urmare nu cred că pot fi confundate cele două candidaturi”, a declarat Adina Florea la ieșirea de la CSM, citată de cotidianul Adevărul. Florea a precizat că dacă va fi numită la conducerea DNA de către președintele României va ocupa această funcție.

Înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este una din cele mai importante modificări aduse Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Modificările aduse legii au fost promulgate de președintele României pe 20 iulie 2018. Pe lângă înființarea unei structuri specializate pe investigarea infracțiunilor magistraților, forma promulgată de președinte introduce și alte elemente de noutate:

  • Justiția se înfăptuiește de către judecători în numele legii. Reglementarea anterioară includea și procurorii în înfăptuirea justiției.
  • Configurarea sălii de judecată trebuie să reflecte principiul egalității de arme în ceea ce privește așezarea judecătorului, procurorilor și avocaților. Pe vechea reglementare, procurorii aveau rezervate pupitre speciale, în timp ce avocații nu.
  • Hotărârile judecătorești trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunțării. În cazurile complexe, termenul poate fi prorogat cu încă două perioade similare de 30 de zile. Pe vechea reglementare nu exista un termen fixat pentru redactare. Din acest motiv, existau situații în care redactarea și comunicarea hotărârilor dura chiar și un an de zile.
  • Sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată se auditează extern, la fiecare 2 ani, cu implicarea societății civile, iar raportul devine public. Reglementarea anterioară nu prevedea publicarea rezultatelor auditului și nici implicarea societății civile.
  • Lucrătorii, informatorii sau colaboratorii, chiar acoperiți, ai serviciilor de informații nu mai pot fi ofițeri sau agenți de poliție judiciară. În varianta anterioară, legea nu cuprindea astfel de reglementări.

În sfârșit, trebuie să mai spunem că în justiția de la Constanța există grave probleme în privința motivării întârziate și făcute în bătaie de joc a unor hotărâri judecătorești, dar și la repartizarea aleatorie a cauzelor către completurile de judecată. Deși aceste fapte par simple scăpări, uneori ascund în spate raporturi de corupție. Amintim în acest sens povestea foarte cunoscută a proceselor de retrocedare a terenurilor de pe malul mării, de la Năvodari. În speța respectivă, sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor a fost fraudat printr-o șmecherie. Astfel, persoanele care inițiaseră procesele de revendicare au depus acțiunile lor în mai multe exemplare identice. După ce una din acțiunile clonate ajungea la judecătoarea Corina Eugenia Jianu, celelalte dosare identice erau închise pe baza litispedenței sau prin cereri de renunțare la judecată. În acest fel, ”justițiabilii” își alegeau singuri completul de judecată. Procurorul DNA Andrei Bodean, cel care a instrumentat dosarul retrocedărilor de la Năvodari, a descoperit că situația nu se datora unei simple scăpări, ci unor fapte de corupție în care era implicată judecătoarea Jianu, aceasta fiind mituită cu un teren de fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei. Primul dosar penal al lui Nicolae Matei a fost deschis chiar de Adina Florea, care i-a pus averea sub sechestru, ulterior declinând cauza la DNA, întrucât prejudiciul depășea valoarea de un milion de euro.

În mod cert, se impune ceva curățenie în justiția de la malul mării, căci prea multe sunt situațiile în care mori cu dreptatea în mână.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Sorin Blejnar, fostul șef al ANAF, 6 ani de ÎNCHISOARE CU EXECUTARE pentru trafic de influență

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Fostul șef ANAF, Sorin Blejnar, a fost condamnat la 6 ani de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, a decis, joi, Tribunalul București. Potrivit documentelor, decizia magistraților nu este definitivă și poate fi contestată. De asemenea, magistrații au decis confiscarea sumei de 12.513.894 lei de la Blejnar şi menţinerea sechestrului pe averea acestuia până la concurenţa acestei sume.

Sorin Blejnar a fost trimis în judecată de DNA Ploieşti în decembrie 2016, fiind acuzat că, în cursul anului 2011, în contextul iniţierii unor proceduri de achiziţii publice la nivelul ANAF, a acceptat din partea unui om de afaceri promisiunea unui procentaj de 20% din valoarea unor contracte ce urmau a fi încheiate la nivelul instituţiei publice respective.

“Banii respectivi urmau să îi fie remişi inculpatului în schimbul exercitării influenţei sale asupra unui subaltern, pentru ca acesta să gestioneze procedurile de atribuire a contractelor respective astfel încât aceste contracte să fie obţinute de firma omului de afaceri. În aceste circumstanţe, în perioada noiembrie 2011 – ianuarie 2012, inculpatul Blejnar Sorin şi celălalt funcţionar implicat în acest demers au primit suma totală de 13.172.520 lei, prin intermediul unei firme cu comportament tip ‘fantomă’ controlate de aceştia, cu care societatea omului de afaceri a încheiat mai multe contracte fictive”, arată DNA.

Procurorii spun că, din această sumă de bani, lui Blejnar i-a revenit efectiv suma de 12.513.894 lei.

sursa: agerpres.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: