Connect with us

Exclusiv

Dosarele din Panama sau aspiratorul de moguli. Noul Război Rece a început

Avatar

Publicat

la

Autor: Dragoş Ionescu

Dezvăluirile din ultimele zile privind operaţiunile financiare conspirate realizate de diverşi lideri ai lumii şi afacerişti controversaţi, în special cu legături pe zona rusească, fac parte dintr-un lung şir de evenimente care pun sub semnul întrebării securitatea mondială. Chiar înaintea declanşării ,,Panama Papers”, agenţiile de presă ruse InterFax şi RIA Novosti au anunţat o acutizarea a situaţiei în regiunea Nagorno-Karabah, pe lângă mişcările de trupe din Crimeea. În acest context regional şi European deosebit de fluid, la începutul lui 2016, serviciile secrete americane au anunţat demararea unor operaţiuni de scoatere la lumină a modului în care Kremlinul s-a infiltrat în unele partide din Europa şi le finanţează pe ascuns.

untitled

Demantelarea reţelei panameze sau ,,Panama Papers”
Duminică, 3 Aprilie, presa din Marea Britanie, Germania şi Statele Unite dezvăluia lumii că publicaţia germană ,,Süddeutsche Zeitung” a primit, în urmă cu 12 luni, de la o ,,sursă anonimă”, baza de date a firmei de avocatură panameze ,,Mossack Fonseca & Co.”, mai exact 11,5 milioane de dosare ce cuprind secretele financiare ale unor lideri mondiali, companii multinaţionale, capete încoronate, afacerişti şi membri ai reţelelor de crimă organizată. De la WikiLeaks încoace ,,Panama Papers” este cu siguranţă cea mai mare scurgere de informaţii în masă dată publicităţii care va avea ample consecinţe asupra mediului de securitate la nivel mondial. Prin intermediul Mossack Fonseca & Co. cu sediul central în Panama un număr impresionant de persoane fizice şi juridice, din toate colţurile lumii, au derulat operaţiuni financiare acoperite, în scopul evitării taxării, pentru păstrarea anonimatului sau pentru mascarea scopurilor reale ale investiţiilor.

Dosarele din Panama includ 72 de foşti şi actuali lideri ai lumii
Până în acest moment au fost date publicitaţii mai multe nume sonore de sportivi, actori, afacerişti, politicieni, lideri de state şi instituţii bancare, despre care se spune că derulează diverse afaceri şi operaţiuni financiare prin intermediul umbrelei panameze, cu ramificaţii în Insulele Virgine, Cipru sau Elveţia.
ROMÂNIA-MOLDOVA: Ion Sturza (ex-premier, politician şi afacerist moldovean), Constantin Lutsenko (afacerist, director la Rompetrol Moscova), Dinu Patriciu (fost acţionar majoritar la Rompetrol, implicat în zona energetică şi presă), Cristian Borcea (afacerist), Sorin Ovidiu Vîntu (afacerist), Vasile Frank Timiş (afacerist), Said Baaklini (afacerist de origine libaneză), Corneliu Iacobov (afacerist), Gabriela Cora Nistor (soara afaceristului Corneliu Iacobov), Olga Repede (femeie de afaceri, fiica lui Alexei Repede); RUSIA: VTB Bank (una dintre cele mai mari bănci din Rusia, subsidiară a grupului VTB Group), Serghei Roldughin (violonist, apropiat al preşedintelui rus Vladimir V. Putin), Bank Rossia (despre care autorităţile americane susţin că este ,,banca personală a preşedintelui Putin), Yury Kovalchuk (bancher rus, prieten cu Putin); UCRAINA: Petro Poroşenko (miliardar, preşedintele Ucrainei); SPANIA: Leo Messi (fotbalist spaniol), Pedro Almodovar (regizor), María del Pilar de Borbón (sora fostului rege al Spaniei, Juan Carlos Pilar); ITALIA: Franco Dragone (regizor); MAREA BRITANIE: Ian Cameron (afacerist, tatăl premierului englez David Cameron); CHINA: Xi Jinping (preşedintele Chinei); ISRAEL: Beni Steinmetz (miliardar israelian); AFRICA: Colonelul Muammar al-Gaddafi (fostul conducător al Libiei între 1969 şi 2011), Hosni Mubarak (al 4-lea preşedinte al Egiptului, 1981 – februarie 2011), Bashar Al-Assad (preşedintele Siriei), Mohammed al VI-lea (actualul rege al Marocului); ORIENTUL MIJLOCIU: Salman bin Abdulaziz Al Saud (regele Arabiei Saudite); SUA: Jackie Chan (actor de origine chineză).
Baza de date a firmei de avocatură ,,Mossack Fonseca & Co.” din Panama ce conţine e-mailuri, documente în format PDF, fotografii şi fragmente dintr-o bază de date internă care acoperă perioada 1970 – primăvara anului 2016, a intrat în posesia celor de la publicaţia ,,Süddeutsche Zeitung” în urmă cu 12 luni. Practic, încă de anul trecut, cei de la ,,Süddeutsche Zeitung” în colaborare cu Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie (ICIJ), adică aproximativ 400 de jurnalişti din peste 100 de instituţii de presă şi 80 de ţări, au participat la analizarea acestor documente iar acum avem primele rezultate. Sursele de presă indică faptul că, documentele firmei panameze cuprind numele a 72 de foşti şi actuali lideri ai lumii din ultimii 40 de ani.

Americanii au prevestit prăpădul agenţilor de infuenţă ai Moscovei, încă din Februarie 2016
La începutul lunii februarie 2016, general-locotenentul James Clapper, declara în faţa Comisiei pentru Apărare din Senatul american că anul 2016 va fi unul ,,cu turbulenţe” în Europa de Est. Tot la începutul anului, presa occidentală anunţa că generalul a fost mandatat de Congresul american să efectueze o anchetă legată de finanţările clandestine ale diferitelor partide din Europa în ultimii zece ani. Un dosar privind ,,Activităţile ruseşti de influenţă” consultat de ,,The Sunday Telegraph” identifică operaţiuni ruseşti derulate în Franţa, Olanda, Ungaria, Cehia şi Austria. Este important de menţionat faptul că, informaţiile n-au fost lansate de o sursă neavizată. Din poziţia de ,,Director of National Intelligence”, asumată din august 2010, generalul de trei stele James Robert Clapper Jr., este principalul consilier pe probleme de siguranţă naţională al preşedintelui Statelor Unite ale Americii.

Kremlinul s-a infiltrat în unele partide din Europa
Declaraţiile citate au urmat după ce, în Ianuarie 2016, presa anunţa că serviciile secrete americane vor demara o anchetă ,,cu privire la modul în care Kremlinul s-a infiltrat în unele partide din Europa şi le finanţează pe ascuns, în ultimii 10 ani”. Principalul risc semnalat de autorităţile americane şi britancie este evident destabilizarea Europeni. Rusia exploatează lipsa de unitate a Europei, cu scopul de a submina NATO, de a bloca programele de apărare antirachetă şi de a elimina sancţiunile impuse Rusiei, după anexarea Crimeei, arăta ,,The Telegraph”. Un oficial guvernamental britanic de rang înalt a afirmat pentru ,,The Telegraph” că există temeri tot mai mari că ,,.un nou război rece” se derulează în Europa: ,,De-a lungul Europei vedem dovezi alarmante ale eforturilor ruseşti de a destrăma unitatea europeană pe o gamă întreagă de chestiuni strategice vitale.”.

Operaţiuni suspecte în Europa
Oficialii s-au ferit să facă nominalizări dar printre partidele politice suspectate că duc o politică sub influenţa Rusiei se numără probabil: Jobbik din Ungaria (partid politic cosiderat de extremă dreaptă), Zorii Aurii din Grecia (partid politic neo-nazist), Liga Nordului pentru independenţa Padaniei din Italia care apreciază că UE şi moneda Euro sunt ,,monştri politici”, Frontul Naţional din Franţa condus de Marine Le Pen, care a primit un împrumut de 9 milioane de euro, în 2014, de la o bancă rusească şi Alianţa Europeană pentru Libertate (AEL) care promovează ,,dizolvarea” zonei Euro.
Sunt suspectate de asemenea relaţiile austriaco-ruseşti după ce au fost semnalate cazuri de cetăţeni ruşi suspectaţi de spionaj care foloseau acte de identitate austriece. Olanda pare să aibă şi ea probleme cu influenţa rusă după programarea unui referendum pentru luna Aprilie cu privire la blocarea apropierii Uniunii Europene de Ucraina. Mai mult decât atât, olandezii au fost singurii care, în ultima vreme, s-au opus deschis admiterii României în zona Schengen, ridicând chiar anumite pretenţii în legătură cu controlul traficului de mărfuri din Portul Constanţa (privit de olandezi ca un concurent comercial al Portului Rotterdam).

Conflictele îngheţate de la Marea Neagră. Două au fost deja dezgheţate!
În anul 2014, fostul preşedinte al României, Traian Băsescu explica că Rusia a creat un lanţ de conflicte îngheţate în jurul Mării Negre pentru a reconstrui Uniunea Sovietică de-a lungul fostei sale graniţe cu Occidentul. Cele patru zone cu pericol latent amintite în mod obişnuit de specialişti sunt Transnistria, Oseşia de Sud, Abhazia şi Nagorno-Karabah.
La începutul lui 2014, Rusia şi-a anexat peninsula Crimeea, preşedintele Putin devenind astfel ,,primul lider după Stalin care a mărit teritoriul rus”, aşa cum aminteşte chiar James Clapper. Ocuparea peninsulei a schimbat dramatic balanţa de putere în regiunea Marii Negre datorită poziţiei strategice, punct din care Rusia îşi poate proiecta puterea până la Mediterana şi Orientul Mijlociu.
În mod cu totul neaşteptat, în urmă cu 5 zile, Azerbaidjanul şi Armenia au anunţat o acutizare dramatică a situaţiei în Nagorno-Karabah, cele două părţi acuzându-se reciproc de acţiuni militare ofensive active, au informat agenţiile de presă ruse ,,InterFax” şi ,,RIA Novosti”.
Situată într-o zonă montană din Caucazul de Sud, regiunea Nagorno-Karabakh sau Karabahul de Munte a fost ,,inventată” în anul 1987, în momentul în care Republica Sovietică Socialistă Armenească a revendicat teritorii ale Armeniei istorice dar care făceau parte oficial din Azerbaidjan. Armenii au fost sprijiniţi atunci de ruşi. În urma armistiţiului din 1994, trupele armene sunt prezente pe teritoriul Azerbaidjanului, în timp ce populaţia din regiunea Nagorno-Karabah este formată din armeni (75%) şi azeri (25%).

La ce să ne aşteptăm: Ucraina, Moldova, Georgia, Nagorno-Karabah
Şi anul acesta Rusia este determinată să stopeze pe cât posibil aspiraţiile occidentale ale Ucrainei, iar în sensul acesta Moscova va menţine o puternică influenţă asupra liderilor de la Kiev. În Moldova, aşa cum susţin şi serviciile de informaţii americane, o să avem un an în care ,,este probabil ca tulburările să continue”. Chiar ieri ministrul de externe rus Serghei Lavrov, după întrevederea de la Moscova cu omologul său moldovean, Andrei Galbur, a declarat că ,,Acordul de asociere şi liber schimb semnat de Moldova, în 2014, cu Uniunea Europeană a afectat în întregime relaţiile comerciale ale Moldovei cu Rusia.”. Această declaraţie vine în contextul în care, în mod evident, Rusia are interesul să intensifice presiunile asupra ţărilor din vecinătatea ei, pentru a le forţa să adere la ,,Uniunea Economică Eurasiatică” (UEE), dominată de Rusia, din care fac parte Armenia, Belarus, Kazakhstan şi Kârgâzstan. În acest moment interesul declarant al Rusiei este includerea în acestă organizaţie a statelor ce fac parte din ,,Parteneriatul Estic” (Republica Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia şi Ucraina).

Ţintele Rusiei privind România
Legat de România este foarte probabil ca Rusia să încerce să influenţeze pe cât posibil rezultatul alegerilor de anul acesta, locale şi parlamentare, deoarece are nevoia de zădărnicire sau influenţare a unor proiecte privind domeniul militar, energetic, securitatea graniţelor şi politica privind refugiaţii sirieni, fluxurile comerciale, în special cele derulate prin Portul Constanţa şi pe graniţa Non-UE (Serbia, Ucraina şi Rep. Moldova), politica de strângere a relaţiilor cu Republica Moldova, politica din domeniul economic privind investiţiile străine în România, în mod special toleranţa la paradisuri fiscale şi investiţii directe ale Rusiei. Totodată, în ultimele luni, în presa naţională se observă o intensificare în abordarea ,,pericolului rus” sau a subiectelor pe tema ,,spionajului rusesc” derulat înainte şi după 1989 pe teritoriul României.

Comments

comments

Exclusiv

Mangalia. Doar 8 consilieri locali au fost validați. Nicu Moroianu, executat de PSD-iști

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Situație specială la Mangalia, unde Judecătoria locală a validat doar 8 consilieri locali din numărul legal de 19. Dosarul de judecată trebuia să aibă ca termen de pronunțare data de 19 octombrie, însă magistrații au amânat soluția până astăzi, 21 octombrie. Conform minutei publicate pe portalul instanței, au fost validați în funcție: Leila Ali, Zanfir Iorguș, Neculai Tănasă, Laurențiu Iulian Dumitrașcu, Mihail Bănceanu, Ozghiun Menabit, Teodor Marinescu și Dănuț Moldovan. Instanța a dispus invalidarea următorilor aleși: Cristian Radu, Sorin Mihai, Ionel Rugea, Ioan Ungurean, Ion Condruț, Edvica Popa, Iulian Nicu, Ioan Ilie, Eliza Nicoleta Drăgoi, Nicolae Moroianu și Adrian Zamoșteanu. Aceștia au fost declarați aleși potrivit rezultatelor alegerilor locale din 27 septembrie 2020, însă 10 dintre ei au formulat cereri de renunțare la mandat, iar un altul, respectiv Nicolae Moroianu, nu a avut dosarul de validare depus la secretarul general al Municipiului Mangalia. Potrivit procedurii legale, dacă hotărârea nu este atacată cu apel în termen de trei zile, aceasta devine definitivă. În acest caz, secretarul general al Municipiului Mangalia este abilitat să depună o nouă cerere de validare la Judecătorie, pentru supleanți. Cel mai probabil, Consiliul Local Mangalia se va constitui în luna noiembrie.  

Ultima țeapă PSD-istă: Nicu Moroianu nu va fi nici consilier local

Deși a fost pentru o bună perioadă de timp propunerea oficială de candidat pentru postul de primar al Mangaliei din partea alianței PSD – ALDE – PNȚCD, Nicolae Moroianu nu va fi nici măcar consilier local. Potrivit surselor noastre, Moroianu a fost executat în cadrul unei ședințe a PSD Mangalia, în care s-a propus excluderea sa din partid, dar nu pentru vreo culpă anume, ci pentru ca postul de consilier local să fie ocupat de Paul Foleanu, unul din apropiații lui Zanfir Iorguș.  Pe fondul acestor dispute interne, dosarul de validare al lui Moroianu nu a mai fost depus la secretarul general al Municipiului Mangalia. Atenție: mandatul lui Moroianu a fost invalidat pentru nedepunerea dosarului, iar nu pentru excluderea din partid.

Fostul primar Iorguș a fost deja validat în funcția de consilier local și va încerca să fie liderul opoziției. Acesta nu a schițat niciun gest în favoarea omului căruia i-a luat locul de candidat la funcția de primar. De asemenea, Iorguș nu a suflat o vorbă în spațiul public despre nedreptatea care i s-a făcut lui Moroianu, fiind preocupat, în mod meschin, doar de soarta sa politică.

Rocada Moroianu – Iorguș

Alegerile locale de la Mangalia au fost, probabil, cele mai interesante din județul Constanța. Înainte de Pandemie, aici s-au pus bazele unei alianțe politice între PSD, ALDE, PNȚCD și independentul Zanfir Iorguș. La un moment dat, liderul PSD Constanța, Felix Stroe, s-a deplasat la Mangalia împreună cu fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, Horia Țuțuianu, pentru a anunța un candidat comun al Alianței pentru funcția de primar al Mangaliei. A fost, desigur, vorba de Nicolae Moroianu, unul din cei mai cunoscuți specialiști în turism din sudul litoralului, pe atunci consilier local ales din partea ALDE. În aceeași conferință, Stroe l-a anunțat pe Horia Țuțuianu drept candidat al PSD pentru șefia Consiliului Județean.

La atâtea luni distanță, a devenit clar pentru oricine că totul a fost o minciună. Ca dovadă, Țuțuianu a fost schimbat în ultima clipă cu însuși Felix Stroe. Iar la Mangalia, tot cu acordul lui Stroe, Nicu Moroianu a făcut anunțul că se retrage în favoarea lui Zanfir Iorguș, care s-ar fi bucurat de o intenție de vot mai largă. Chiar așa stăteau lucrurile în sondaje. Însă Moroianu avea unde să mai crească, în vreme ce Iorguș nu mai avea unde să crească, ci să scadă, pe fondul problemelor grave din trecut: averea nejustificată, faptele de baron local din timpul mandatelor sale, PUZ-ul criminal al Pădurii Comorova. La momentul rocadei, Iorguș a anunțat că, dacă va câștiga alegerile, Moroianu va fi viceprimarul localității.

Viceprimarul lui Murad

De la un timp însă, Iorguș a început s-o ia la vale în sondaje. Și după cum am arătat mai sus, acest trend era previzibil. Soluția de avarie s-a prefigurat în doi timpi și tei mișcări, pe final de campanie. Astfel, într-o primă fază, Iorguș s-a dus la o emisiune electorală însoțit de Paul Foleanu, împrejurare în care cei doi l-au vorbit de bine pe milionarul independent Mohammad Murad. În pasul doi, au fost organizate niște dezbateri regizate, la care au participat Mohammad Murad, Zanfir Iorguș și Mihai Petru Crăciun, candidatul PMP la funcția de primar al Mangaliei. În dezbaterea regizată, fostul primar a bătut palma să renunțe la candidatură și să-l susțină pe Murad.  Iar din acest punct al campaniei electorale, Iorguș a fost urcat pe un pliant alături de candidatul independent: Murad primar, iar el viceprimar. De Nicu Moroianu, prezentat până atunci ca viceprimar, nu a mai spus nimeni niciun cuvânt.

Sucelile lui Iorguș și drumul spre dezastru

Și nu era ultima răsturnare de situație din campania electorală de la Mangalia. Astfel, cu o zi înainte de finalul campaniei, alianța pentru Murad s-a lărgit cu participarea Partidului Ecologist Român. Vorbim aici de un partid condus la Constanța de un tip care deține danele portuare de la Midia prin care se derulează comerțul cu animale vii dintre România și statele din Orientul Mijlociu. De același Orient Mijlociu este legat, prin naștere, și Mohammad Murad. Voturile ecologiștilor de la Mangalia erau ale liderului local, Ozghiun Menabit, care se manifestase extrem de critic până atunci împotriva lui Murad. Însă partidul era al acestui tip de la Constanța, care – după toate aparențele – a impus intrarea PER în această alianță pentru Murad. În acest punct, Menabit a fost anunțat viceprimar al localității, iar Iorguș a fost de acord să facă un pas în spate. Ba mai mult, candidatul PSD-ALDE-PNȚCD a participat în live-uri pe Facebook, alături de Murad și de Menabit, ca să fie clar că și-a cedat întâietatea în fața ecologistului. În limbaj tehnic, Iorguș l-a validat pe Menabit, situație care nu putea să conducă decât la o creștere a cotei PER și la o scădere a Alianței PSD – ALDE – PNȚCD.

Finalul a fost apoteotic. Murad a pierdut alegerile locale în fața liberalului Cristian Radu la o diferență mare. Alianța PSD – ALDE – PNȚCD a obținut doar cinci mandate de consilier local, din 19.

În mod normal, greșelile atât de vizibile din campania electorală trebuiau analizate, iar cei care le-au făcut trebuiau să își asume răspunderea. Însă la Mangalia s-a aplicat altă rețetă: Iorguș se duce consilier local, deși sucelile lui au contat cel mai mult în scorul dezastruos al Alianței. Singurul care a plătit, deși fără de vină, a fost Nicu Moroianu, cel căruia Iorguș i-a luat candidatura după urzeala pe care a făcut-o cu fostul său coleg de muncă, Felix Stroe. În timp ce Moroianu a fost scos pe tușă, Alianța l-a trimis în Consiliul Local și pe avocatul Laurențiu Dumitrașcu, unul din stâlpii administrației toxice a fostului primar de coșmar Claudiu Tusac.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Siutghiol, un lac prăduit timp de zece ani în baza unei legi neconstituționale. CCR a deschis Cutia Pandorei

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

O lege strâmbă din anul 2010, prin care lacul Siutghiol a fost scos din administrarea Apelor Române și dat spre administrare unităților administrativ-teritoriale riverane, Constanța, Năvodari și Ovidiu, a fost declarată neconstituțională în ansamblul ei. Decizia a fost luată astăzi 6 octombrie 2020 cu unanimitate de voturi de Curtea Constituțională a României. Ca efect imediat după publicarea deciziei în Monitorul Oficial, unitățile administrativ-teritoriale Constanța, Năvodari și Ovidiu pierd dreptul de administrare a lacului Siutghiol în favoarea Apelor Române. Decizia deschide o veritabilă cutie a Pandorei, întrucât cele trei primării vor trebui să predea îndărăt întreaga suprafață primită în administrare în urmă cu zece ani, prin legea declarată acum neconstituțională. Numai că, în timpul scurs, administratorii au ciuntit proprietatea statului. Hălci importante din cuveta și din zona de protecție a lacului au fost retrocedate sau vândute unor terți. De altfel, excepția de neconstituționalitate a Legii 42/2010 – căci despre ea este vorba – a fost ridicată de Apele Române și însușită de Ministerul de Finanțe în cadrul unui proces de revendicare imobiliară inițiat de cele două instituții de stat împotriva Orașului Năvodari. Pentru admiterea excepției de neconstituționalitate a pledat în fața Curții și societatea constănțeană, intervenientă în cauză, Somaco Construct SRL, a cunoscutului om de afaceri Grigore Comănescu. Societatea a fost supusă unui abuz incredibil din partea Primăriei Năvodari în anul 2012. După 8 ani, lupta dusă de Grigore Comănescu împotriva abuzului conduce la repararea unei situații de încălcare vădită a Constituției.

Legea 42/2010 este un reper al corupției care a afectat structurile statului român până la cele mai înalte niveluri ale sale. Ceea ce este cu adevărat important este faptul că lacul a fost smuls din administrarea Apelor Române și dat UAT-urilor riverane cu un scop precis imobiliar. Nici la momentul adoptării legii și nici pe parcursul celor 10 ani de administrare, primăriile în cauză nu au avut specialiști angajați pe domeniul gospodăririi apelor. De asemenea, nu au avut logistica minimală pentru a face acte efective de administrare a lacului. În schimb, pe malul lacului, pe limbi de pământ câștigate prin astuparea luciului de apă cu moloz și pământ sau pe zona legală de protecție dimprejurul lacului au apărut diverse clădiri. După cum este de notorietate, aceste terenuri care prin Constituție făceau obiectul exclusiv al proprietății publice de stat au fost inventariate fraudulos în domeniul privat al localităților, fiind ulterior retrocedate sau vândute unor terți. Totul s-a făcut din pix. Iar administratorii lacului, care trebuiau să urle că se fură proprietatea de stat, au tăcut mâlc, fiind implicați în această devastare. Și așa înțelegem care a fost rostul legii aberante și neconstituționale din anul 2010.

Cazul cel mai tulburător s-a petrecut la Năvodari, în mandatul fostului primar Nicolae Matei. Vorbim aici de un tip care a inventariat în domeniul privat al localității până și tabăra de copii, gonind de acolo societatea care deținea clădirile în proprietate și terenul în folosință. Mai apoi, întregul patrimoniu naționalizat ca în anii stalinismului a ajuns la cumnatul fără forme legale al lui Matei, care practica în zonă capitalismul de cumetrie. Evident, victima abuzului (SIND România) a reclamat situația, a făcut plângeri penale și a deschis numeroase procese civile, cerând anularea actelor întocmite de Primărie, din dispoziția fostului primar. Dacă s-a băgat într-un război cu victima la tăbăra de copii, la lacul Siutghiol a fost un fleac pentru Matei să inventarieze în neștire terenurile de stat în domeniul privat al localității. Riscul unui război în această privință era redus spre zero, pentru că cine putea să constate furtul? Desigur, putea administratorul lacului. Numai că hoțul și administratorul erau una și aceeași persoană. Așa se face că administrația Matei a inventariat și a vândut bunurile statului fără scandal, fără ca nimeni să reclame nimic. Și devastarea ar fi mers în tăcere. Numai că, într-o bună zi, Nicolae Matei și-a pierdut cu totul uzul rațiunii, făptuind unul din cele mai crunte abuzuri administrative din acest colț de țară. Și așa a apărut și în acest caz o victimă, care a reclamat, a făcut plângeri penale și a inițiat procese civile până la cel mai înalt nivel.

Ne-am referit mai sus la firma Somaco Construct SRL, a omului de afaceri Grigore Comănescu. Societatea menționată a construit la Năvodari, pe partea cu lacul, un complex de vile turistice de patru stele, pe un teren cumpărat de la o persoană privată cu 1,3 milioane de euro, în anul 2007. Pe teren se aflau deja 4 fundații turnate. La scurt timp de la achiziție, o parte din malul lacului s-a surpat, iar apa a început să se infiltreze în fundații. În acest context, Grigore Comănescu a obținut acordul de principiu al Apelor Române pentru consolidarea malului, conform unui proiect pe care instituția îl comandase cu ani înainte la o firmă de specialitate. Practic, omului de afaceri i s-a spus că statul nu dispune de resurse, fiind îndrumat să execute lucrarea pe cheltuiala sa. Ceea ce acesta a și făcut, depunând documentație pentru lucrări de protecție a mediului la baza autorizației de construire.  Lucrarea hidrotehnică realizată se întindea pe o suprafață de 4646 mp, cu pat de piatră și nisip de râu, totul perfect nivelat, perfect natural. În 2010, prin efectul legii neconstituționale,  lacul a trecut în administrarea Primăriei Năvodari, care mai departe a inventariat toate terenurile de pe malul lacului și inclusiv platforma de consolidare realizată de Somaco Construct SRL. În 2012, Primăria a pretins că terenul pe care abia ce-l furase de la stat ar fi utilizat ca depozit de materiale de construcții de către Somaco Construct, ceea ce era o minciună uriașă. În consecință, societatea a primit o decizie de impunere fiscală, care nu avea nici măcar număr de înregistrare, prin care era scoasă datoare cu două milioane de euro pentru folosirea locurilor publice ale Orașului Năvodari în vederea depozitării de materiale de construcții. Banii erau calculați din urmă, începând cu anul în care Orașul Năvodari a devenit administratorul lacului, prin efectul Legii 42.

Având o influență colosală, fostul primar a reușit să câștige primele procese inițiate de Somaco Construct.  Dar nici Grigore Comănescu nu s-a lăsat, trimițând memorii la toate instituțiile statului român, la Comisia Europeană și participând la emisiuni de televiziune la cele mai importante posturi din România. La un moment dat, Comisia de Abuzuri a Senatului a cerut Curții de Conturi și Direcției Antifraudă să verifice situația de la Năvodari. Instituțiile și-au făcut treaba, iar așa s-a ajuns la redeschiderea dosarelor penale. În 2018, decizia de impunere fiscală de două milioane de euro, care produsese între timp accesorii de încă două milioane de euro, a fost desființată definitiv de instanța penală. Din cauza timpului scurs, fostul primar și funcționarii implicați în acest abuz nu au mai putut fi trași la răspundere.

Tot în 2018, Apele Române și Ministerul de Finanțe au deschis o acțiune în revendicare imobiliară împotriva Orașului Năvodari, cerând recuperarea terenurilor furate de la stat. Vorbim exact de procesul în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate a Legii 42 în ansamblul ei. Propunerea de sesizare a Curții Constituționale a fost admisă de instanță, iar astăzi cazul a fost soluționat prin constatarea unanimă a neconstituționalității legii.

Atenție, vorbim de câteva zeci de hectare de teren furate din lac și de alte zeci furate din zona de protecție a lacului. Amintim aici că publicația noastră a publicat în anii trecuți fotografii și filmări din dronă care atestau că zona numită ”coada lacului” a fost asanată complet prin bascularea unor cantități mari de moluz, pământ și nisip. Deși am atras atenția asupra fenomenului, acesta nu a fost stopat. În lumina deciziei Curții Constituționale, Primăria Năvodari trebuie să predea îndărăt porțiunea de lac și zonele de protecție exact așa cum erau înainte de toate aceste furăciuni. Iar dacă nu va putea să facă acest lucru – și evident că nu va putea – procurorii anticorupție vor avea multă treabă.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Ultimii bani vidanjați de Maricel Cîrjaliu din Primăria Agigea (document)

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Controversatul primar din comuna Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, a plătit peste 55.000 de euro pentru curățarea terenului pe care se construiește școala cea nouă din fonduri europene. Banii nu au fost achitați din cadrul proiectului european, ci din bugetul localității. Asta în condițiile în care Uniunea suportă toate cheltuielile eligibile pentru amenajarea șantierului. În realitate, curățarea – dacă a existat vreuna – a fost total inutilă. Ca dovadă, cu doar câteva zile înainte de predarea amplasamentului către constructor, terenul era tot plin de buruieni și necurățat. S-ar părea că banii au fost aruncați pe apa sâmbetei, însă nu este așa. În realitate, suma absolut fabuloasă pentru o astfel de curățare de amplasament a intrat fix în conturile unei firme de casă a familiei lui Maricel Cîrjaliu. Și asta explică totul. Este vorba de firma Asus Serice SRL, cea care se ocupă cu vidanjarea foselor particulare din comună, serviciu pentru care încasează bani buni atât de la privați, cât și din bugetul public.

Situația reiese dintr-o factură întocmită de firma Asus Service în baza contractului de lucrări 23650/03.12.2019 încheiat cu Primăria Agigea. Achiziția nu a fost publicată pe SICAP. Însă o copie a documentului de plată a intrat în posesia redacției, după ce angajații Primăriei, sătui de regimul de fraudă instalat de Maricel Cîrjaliu, au scurs copia către o persoană apropiată redacției Ordinea.Ro. După cum se poate observa, documentul poartă viza ”bun de plată” aplicată de primar, precum și semnătura acestuia. Persoana care a semnat pentru primirea facturii a fost Ekaterina Stanciu, care este nimeni alta decât soția lui Dumitru Stanciu, unul din acționarii restaurantului Golful Pescarilor. Un alt acționar este chiar ginerele primarului Maricel Cîrjaliu. Însă și soții Stanciu – ea de la Primărie, iar el de la Golf – sunt finii de cununie ai lui Bogdan Cîrjaliu, fralele afacerist al primarului Maricel.

În urmă cu doi ani, când ne-am ocupat pentru prima oară de această firmă, am constatat că Asus Service răspundea exact la același număr de telefon ca și Golful Pescarilor SRL. De asemenea, am constatat că, în trecut, același număr de telefon fusese utilizat de mai multe firme în care a fost asociat Maricel Cîrjaliu sau fratele său Bogdan, precum Varianta SRL, Scan SRL sau Asociații Servicii SRL. Misterul s-a lămurit în momentul în care am aflat că numărul de telefon aparținde de fapt contabilei familiei Cîrjaliu.  Cu aceste relații cercul se închide. Practic vorbim de o afacere cu bani publici derulată de primarul Maricel Cîrjaliu cu o firmă la telefonul căreia răspunde contabila sa. Colac peste pupăză, facturile sunt recepționate de fina fratelui său, care la rândul ei are un soț care este asociat cu ginerele primarului Cîrjaliu. O viermuială mai mare nici că se putea.

Citește și: 

Numărul de telefon prin care se vidanjează bani grei din Primăria Agigea

Trebuie să mai spunem că lucrarea în sine de construire a școlii generale de pe strada Avram Iancu nr. 22 a fost câștigată de Mobitom SA, o firmă din grupul de afaceri fondat de pușcăriașii Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu. De altfel, Maricel Cîrjaliu a declarat că îi poartă un mare respect lui Nicușor Constantinescu, în condițiile în care acesta ispășește ani grei de închisoare pentru abuzuri baroniale comise la vremea sa. După cum se spune în popor, cine se aseamănă se adună. Ca dovadă, și Maricel Cîrjaliu are probleme cu legea penală. El este inculpat pentru faptele de corupție prin care a inventariat fraudulos terenurile din zona Golful Pescarilor, vânzând mai departe un lot din întreaga suprafață către firma care operează acum restaurantul. La acel moment, societatea era deținută integral de Dumitru Stanciu, care pentru a plăti prețul cerut de Primărie s-a împrumutat de bani de la nașul său, Bogdan Cîrjaliu.

Având în vedere aceste raporturi mai degrabă specifice grupurilor de tip mafiot decât unei administrații publice, nu putem decât să ne întrebăm: cine a fost beneficiarul real al plății de peste 55.000 de euro?

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: