Justitie Slide

Dosarul Henri Coandă. O funcționară RAEDPP a spus instanței că nu-i cunoștea pe Mazăre și Morgenstern

mart. 06, 2018 Adrian Cârlescu

Procesul penal în care fostul primar al Constanței, Radu Mazăre, este judecat alături de fratele său Alexandru și de omul de afaceri israelian Avraham Morgenstern a avut ieri un nou termen de înfățișare la Înalta Curte de Casație și Justiție. Potrivit ziare.com, la strigarea instanței s-a prezentat doar inculpatul Alexandru Mazăre, singurul din cei trei care se află în România. Amintim că Radu Mazăre este fugit în Madagascar de la sfârșitul anului trecut, iar Avraham Morgenstern este arestat în Argentina, în baza unui mandat internațional emis după ce omul de afaceri a fost condamnat definitiv în România, la 8 ani de închidoare, într-un dosar de evaziune fiscală. La termenul de judecată era programată audierea a cinci martori. Însă în fața instanței s-a prezentat doar Isabela Culea, fostă șefă a departamentului juridic de la RAEDPP Constanța.

“Asupra mea nu s-au facut presiuni. Nu-i cunosc pe inculpati, nici pe Radu Mazare, nici pe Avraham Morgenstern. Este exclus ca vreunul dintre cei doi sa fi luat legatura cu mine”, a declarat Isabela Culea, potrivit ziare.com.

Sursa citată susține că audierea a avut loc timp de zece minute. Isabela Culea ar fi oferit instanței mai multe detalii tehnice despre caietul de sarcini al licitației pentru construirea campusului social Henri Coandă.

175.000 de euro, primiți în conturi din Israel

Procurorii DNA susțin că Radu Mazăre și fratele său Alexandru ar fi primit 175.000 de euro în diferite tranșe de la omul de afaceri Avraham Morgenstern, în decursul anului 2011, pentru ca firma acestuia, Shapir Structures SRL, să câștige licitația pentru construirea campusului social Henri Coandă, în valoare de aproximativ zece milioane de euro. Banii au intrat în conturi personale deschise de cei doi în Israel, însă plata – susțin procurorii – s-ar fi efectuat prin intermediul unei societăți off-shore controlate de Emilian (Elan) Schwartzenberg. Frații Mazăre nu au menționat aceste venituri în declarațiile lor de avere, ambii fiind persoane publice, primar, respectiv senator. Recent, Schwartzenberg a declarat într-un interviu acordat postului de televiziune B1 TV că ar fi efectuat plăți de numerar către frații Mazăre pentru avansarea unor sume necesare investițiilor în complexul turistic din Madagascar. Schwartzenberg susține că nu a primit niciodată 175.000 de euro de la Avi Morgenstern, însă a explicat că acesta din urmă i-a plătit de-a lungul anilor sume de ordinul milioanelor de euro, pentru diverse prestații, ca de pildă consultanță de afaceri. În decembrie 2017, un martor audiat în dosarul Henri Coandă a declarat că a fost invitat de Morgenstern acasă la Radu Mazăre, pentru a discuta în trei detalii legate de proiectul tehnic la care lucra martorul. Actual primar al Constanței, Decebal Făgădău, are de asemenea calitatea de martor în acest dosar penal.

Comments

comments

Adrian Cârlescu

About The Author

Adrian Cârlescu este absolvent al Facultăţii de Filozofie a Universităţii din Bucureşti (1998), finalizată cu o teză de licenţă coordonată de profesorul Gabriel Liiceanu, şi a unui masterat de filozofia culturii în cadrul aceleiaşi facultăţi (2000). Activează în presa locală, constănţeană, din anul 1998. A fost reporter şi editor de ştiri la MTC TV, redactor-şef la Replica de Constanţa, redactor în departamentul de investigaţii la Ziua de Constanţa, co-fondator la Dezvăluiri.Ro. De-a lungul timpului a publicat anchete jurnalistice despre retrocedările lui Radu Mazăre, introducerea Pădurii Comorova în intravilan şi vânzarea ei, abuzul judiciar de la Fruvimed Medgidia SA, geneza Fondului Proprietatea, jaful din piscicultură, interesele din zona investiţiilor în energia eoliană, averea ascunsă şi faptele reprobabile ale unor politicieni, magistraţi sau oameni de afaceri abonaţi la lucrări publice. În 2014, a publicat cartea-document „Columbia – spectacolul morţii. Regimul de detenţie în Colonia Cernavodă a Canalului Vechi”. În 2015, a publicat, alături de dr. Sorin Marcel Colesniuc, lucrarea „O istorie a oraşului Cernavodă”, redactând, în baza documentelor de arhivă, secţiunea dedicată evoluţiei oraşului din 1878 până în prezent.