Connect with us

Justitie

Eliberăm sau nu deținuți? Pușcăriile sunt arhipline!

Maria Ionescu

Publicat

la

Românii care se uită în aceste zile pe canalele de știri au putut afla despre existența unei probleme foarte importante, care vizează pe multă lume. Este vorba despre eventualitatea introducerii oe ordinea de zi a Guvernului a unui proiect de hotărâre care să vizeze grațierea unor deținuți și care să modifice Codurile Penale. Dacă te uiți la oficialii români, mă refer la președintele Klaus Iohannis, la premierul Grindeanu dar și la alții, vei vedea că fiecare privește aceste probleme dintr-un anumit unghi. Aproape că ai fi tentat să le dai dreptate tuturor. Iată ce a scris, în urmă cu câteva ore, președintele Iohannis pe pagina sa de facebook. ”Proiectele de Ordonanțe de Urgență privind grațierea și modificarea Codurilor penale sunt neavenite, inacceptabile şi par a fi făcute cu dedicație, o spun cele mai autorizate voci din Justiție. Parchetul General, DNA, Înalta Curte de Casație şi Justiție, DIICOT, asociațiile magistraților și organizații ale societății civile s-au pronunțat ferm împotriva modificării cadrului legislativ referitor la corupție, abuz în serviciu și integritate, în regim de urgenţă, fără analize obiective şi în condiţii de totală netransparenţă. Sunt suficiente argumente care să determine Guvernul să retragă aceste Ordonanțe de Urgenţă.” Cum va fi, rămâne de văzut deoarece la ora actuală nu avem premierul în țară. El este plecat la Washington, la ceremonia de investire a președintelui USA, Donald Trump. Când va reveni în țară, vom vedea ce se va întâmpla.

Ce spune Administrația Penitenciarelor?

În cursul zilei de ieri, Administrația Penitenciarelor a publicat pe site-ul său un comunicat de presă referitor la Proiectul ordonanței de urgență privind grațierea unor pedepse. Potrivit directorului ANP, comisar șef Marius Vulpe, la ora actuală există în România 1625 de persoane condamnate la pedepse de până la 5 ani. 856 de deținuți au vârsta peste 60 de ani, 14 sunt femei însărcinate, iar 1213 sunt persoane care au în întreținere minori cu vârsta de până la 5 ani. De asemenea, în inchisorile din țară sunt 26 de persoane diagnosticate cu boli incurabile. Tot directorul ANP preciza că avem în închisori 27.559 de persoane. Cu toate acestea, numărul de deținuți care ar trebui să existe în spațiile existente este mult mai mic, respectiv de 18.985.  Așadar, vorbim despre un indice de ocupare de 145,16% și de un deficit de 8574 de locuri. Deci, despre supraaglomerare și despre infrastructură învechită. Asta, ca să nu mai spunem că numărul paznicilor este în scădere și că deficitul de personal este de 2900 de persoane.

Cum stau lucrurile la Constanța?

Așa cum se știe, în urmă cu mai mulți ani s-a creat oareșce spațiu suplimentar la penitenctairul de la Poarta Alba, prin darea în folosință a spațiului de la Valu-lui-Traian, Dar asta nu înseamnă că putem vorbi despre condiții decente în închisoare. L-am contactat pe comisarul șef Gabi Botezan, purtător de cuvânt al penitenctarului, care ne-a spus că este adevărat că vorbim despre o supraaglomerare. ”Trebuie să respectăm condițiile impuse de instituțiile europene dar, pe de altă parte, este nevoie și de fonduri foarte mari. Să vedem când va putea fi rezolvaytă această problemă.”, a spus Botezan. Este adevărat că fără bani nu se poate face mare lucru și nici prin eliberarea unor deținuți nu am rezolva problema închisorilor. Am reuși doar să creștem teama locitorilor.

510 condamnări la CEDO

În intervalul 2011-2016, au fost pronunțate la CEDO 510 condamnări. Prin acestea, statul roman a fost obligat să plătească 3.132.429 Euro și 10.000 de franci elvețieni. Deci, ce vom face este greu de precizat. Vom vedea în ședințele următoare de Guvern dacă se vor lua ceva decizii în acest sens.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Justitie

Stelian Ion, ministrul Justiției: “Avizul negativ al CSM este o dezamăgire pentru mine”

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Ministrul Justiției, Stelian Ion, susține că avizul negativ al CSM pentru desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție este o dezamăgire.

”Pentru mine, avizul negativ al CSM este o dezamăgire. Nu am fost niciodată obtuz la ideile venite din partea magistraților, dar din partea CSM nu au venit soluții, altele decât cele deja eliminate din proiectul de lege. În contextul în care societatea românească discută despre eliminarea tuturor imunităților, nu pot să fiu de acord cu așa numitele super-imunități pentru magistrați.”, a spus Stelian Ion.

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Eşec pentru Stelian Ion, ministrul Justiţiei: Consiliul Superior al Magistraturii se opune desfiinţării SIIJ

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis joi, 11 februarie, cu majoritate de voturi, să avizeze negativ proiectul de lege al Ministerului Justiţiei cu privire la desfiinţare Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. Potrivit unor surse din CSM, au fost 11 voturi pentru aviz negativ şi 8 voturi pentru aviz pozitiv.

Dezbaterile care au precedat voturile au durat şase ore. Judecătorii din CSM, în frunte cu preşedinta ÎCCJ, au criticat dur proiectul ministrului Stelian Ion. Intraţi în direct în timpul şedinţei pentru a susţine desfiinţarea SIIJ, reprezentanţii unor asociaţii profesionale au fost şi ei aspru criticaţi de judecători pentru afirmaţii fără acoperire. Critici la adresa proiectului a fost şi preşedintele CSM, Bogdan Mateescu, acesta pledând pentru o cale de mijloc: în cazul desfiinţării SIIJ, să fie asigurate garanţii de independenţă pentru magistraţi, nu să se revină pur şi simplu la situaţia anterioară înfiinţării SIIJ, când competenţa de anchetare a magistraţilor era la DNA.

Guvernul a aprobat, în şedinţa din 20 martie 2021, un memorandum care prevede, printre altele, ca până la finalul lunii februarie să fie adoptat de către Executiv proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.

“Ne-am asumat, în programul de guvernare, îndeplinirea acestor criterii esenţiale pentru statul de drept din România. Ulterior, finalizarea MCV va veni ca o consecinţă a eforturilor noastre concretizate. A sosit acum momentul de a repara tot ceea ce s-a stricat în ultimii ani, de a pune Justiţia pe drumul cel bun şi de a consolida statul de drept şi democraţia din România”, spunea Stelian Ion, într-un comunicat al MJ. (sursa: stiripesurpse.ro)

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Cont fals = pușcărie. Vezi ce au decis judecătorii ÎCCJ

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Înalta Curte de Justiție a României: Deschiderea unui cont pe rețelele de socializare cu numele altei persoane, pe care sunt postate fotografii, clipuri video sau alte informații despre aceasta, constituie “infracțiune de fals informatic” și se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.

INFO! Asta înseamnă că o persoană care își însușește un cont cu numele, fotografiile și clipurile unei alte persoane ajunge la închisoare pentru până la 5 ani. Cu alte cuvinte, NU faceți conturi în numele unei persoane!

Decizia a fost luată de Înalta Curte, la solicitarea Curții de Apel Brașov, care solicitase “dezlegarea unei chestiuni de drept” într-un dosar cu această speță.

Comunicatul Înaltei Curți:

“Înalta Curte admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Brașov prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept:

„Dacă fapta de a deschide şi utiliza un cont pe o reţea de socializare deschisă publicului (reţea care nu solicită dovezi din care să reiasă folosirea numelui real de către deţinătorul unui cont), furnizând ca nume de utilizator numele unei alte persoane şi introducând date reale vizând această  persoană (informaţii, fotografii, imagini video etc.) realizează  condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de fals informatic, prevăzută de art. 325 din Codul penal, cu referire la cerinţele ca acţiunea de introducere a unor date informatice să fie realizată fără drept şi, respectiv, să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului” și stabilește că:

Fapta de a deschide şi utiliza un cont pe o reţea de socializare deschisă publicului, folosind ca nume de utilizator numele unei alte persoane şi introducând date personale reale care permit identificarea acesteia, întruneşte două dintre cerinţele esenţiale ale infracţiunii de fals informatic prevăzută în art. 325 din Codul penal, respectiv cea ca acţiunea de introducere a datelor informatice să fie realizată fără drept şi cea ca acţiunea de introducere a datelor informatice să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului.

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României.”

Articolul 325 din Codul penal, la care face referire Înalta Curte, prevede: Fapta de a introduce, modifica sau șterge, fără drept, date informatice ori de a restricționa, fără drept, accesul la aceste date, rezultând date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecințe juridice, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.

Punctul de pornire

Un bărbat a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 8 luni închisoare  pentru şantaj, fals informatic şi violarea vieţii private. Bărbatul deschis un cont fals şi pe un site pentru adulţi, unde a postat fotografii şi filmuleţe compromiţătoare cu aceasta.

Bărbatul în cauză şi-a ameninţat fosta iubită că, dacă nu va relua relaţia cu el, va da publicităţii pe internet mai multe fotografii. În imagini o înfăţişau dezbrăcată. Dar ce-i mai grav a urcat filmuleţe în care cei doi apăreau întreţinând relaţii intime. Și bărbatul nu s-a oprit aici, a creat un profil pe un site pentru adulți pe numele fostei iubite… Pe acel site, bărbatul a postat fotografii cu ea dezbrăcată şi un filmuleţ în care fosta iubită întreţine relaţii sexuale cu el. Iar pe contul fals pe Facebook cu numele femii a postat fotografii cu ea dezbrăcată.

La judecarea apelului, judecătorii de la Curtea de Apel Braşov au decis:

„Dacă fapta de a deschide şi utiliza un cont pe o reţea de socializare deschisă publicului (reţea care nu solicită dovezi din care să reiasă folosirea numelui real de către deţinătorul unui cont), furnizând ca nume de utilizator numele unei alte persoane şi introducând date reale vizând această persoană (informaţii, fotografii, imagini video etc.) realizează condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de fals informatic, prevăzută de art. 325 din Codul penal, cu referire la cerinţele ca acţiunea de introducere a unor date informatice să fie realizată fără drept şi, respectiv, să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului”.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: