Connect with us

Opinie

Este puțin probabil ca România să facă față unei recesiuni fără ajustări dureroase. În momentul în care consumul va fi frânat, vor începe și problemele

Publicat

la

https://www.crainsnewyork.com/markets/ten-years-taking-stock-financial-crisis

În 2008, anul în care economia Statelor Unite intra într-o profundă criză, ce a lovit ulterior și țările din Uniunea Europeană, România consemna un avans de 8,5%.

Începând cu 2009 economia României a înregistrat următoarea evoluție:

2009 = -7,1%

2010 = -0,8%

2011 = +1,1%

2012 = +0,6%

2013 = +3,5%

2014 = +2,8%

2015 = +3,7%

2016 = +4,8%

2017 = +7,0%

2018 = +4,1%

2019 = +5,5%* (cifră estimată de către Guvernul României la data promulgării bugetului)

Care este stadiul actual al economiei românești?

Anul 2019 este considerat unul de răscruce pentru țara noastră și, indiferent cât de mult va avansa economia românească, decalajele față de țările din Vestul Europei se vor păstra, menținându-ne într-o poziție inferioară în ierarhia economiei europene. În acest caz „a avansa“ este sinonim cu „creștere prin majorarea consumului în detrimentul investițiilor“.

Privind structura economiei românești, observăm că principala componentă de creștere este reprezentată de consumul privat, acesta continuând să fie motorul avansului economic.

Deficitul comercial al României a avansat cu cca. 40% în primele șapte luni din 2019, față de aceeași perioadă a anului trecut, la 7 miliarde de euro, potrivit datelor publicate de către de Institutul Național de Statistică.

Important de reținut, bugetul pentru 2019 este conceput luând în considerare un avans economic de 5,5%, cifră revizuită în scădere, la 4%, de către Comisia Europeană. De asemenea, Comisia Europeană estimează că inflația va înregistra 4,2%, în 2019.

Deficitul bugetar a ajuns la 1,94% din PIB, faţă de 1,61% cât era anul trecut în aceeaşi perioadă. Execuţia bugetului consolidat în primele şase luni ale anului 2019 s-a încheiat cu un deficit de 19,96 de miliarde. Au crescut veniturile faţă de anul 2018, însă şi cheltuielie. Cheltuielile de personal sunt cu 23,4% mai mari față de cele realizate în primele șase luni ale anului 2018.

Având în vedere prognoza de creștere pentru anul în curs (4% vs. 5,5%), estimez că pentru finanțarea cheltuielilor, guvernul va apela la noi credite. De notat este faptul că datoria României a depășit pragul psihologic de 100 de miliarde de euro și a atins valoarea de 104 miliarde de euro la nivelul lunii iulie 2019.

Este evident că bugetul a fost realizat luând în considerare date economice nerealiste.

Ce se întâmplă pe plan mondial?

Conform Comisiei Europene, „riscurile la adresa perspectivelor economice globale rămân foarte interconectate și sunt, în principal, negative. Confruntarea economică prelungită dintre SUA și China, alături de incertitudinea ridicată legată de politica comercială a SUA, ar putea prelungi actuala tendință descendentă a comerțului și a industriei prelucrătoare la nivel mondial și ar putea afecta și alte regiuni și sectoare. Această situație ar putea avea repercusiuni neg0ative asupra economiei mondiale, inclusiv prin perturbări ale piețelor financiare. De asemenea, tensiunile din Orientul Mijlociu amplifică potențialul de creștere semnificativă a prețurilor petrolului. Pe plan intern, Brexit rămâne o sursă majoră de incertitudine.

În cele din urmă, există, de asemenea, riscuri semnificative care planează asupra factorilor de creștere pe termen scurt și a dinamicii economice a zonei euro. Dificultățile din industria prelucrătoare, dacă persistă, și deteriorarea încrederi întreprinderilor ar putea influența și alte sectoare și ar putea afecta negativ condițiile de pe piața muncii, consumul privat și, în cele din urmă, creșterea economică“.

Care sunt așteptările analiștilor financiari cu privire la activitatea economică din România pentru următoarele 12 luni?

Conform indicatorului de încredere macroeconomică CFA România, publicat în 26 august 2019, în luna iulie 2019, acesta a scăzut față de luna anterioară cu 2,7 puncte până la valoarea de 48,2 puncte. Față de aceeași lună a anului anterior, indicatorul a crescut cu 3,1 puncte. Această evoluție s-a datorat ambelor componente ale Indicatorului.

Astfel, indicatorul condițiilor curente a scăzut față de luna anterioară cu 4,1 puncte, până la valoarea de 56,4 puncte (față de aceeși lună a anului anterior, indicatorul condițiilor curente a scăzut cu 3,4 puncte). Indicatorul anticipațiilor a scăzut cu 1,9 puncte până la valoarea de 44,1 puncte (față de aceeați lună a anului anterior, Indicatorul anticipațiilor a crescut cu 6,4 puncte).

În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, 75% dintre participanții la studiu anticipeaza o depreciere a leului în urmatoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel, valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,7857, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,8358.

Aproape 60% dintre participanții la studiu anticipează o majorare a ratei inflației, iar rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (august 2020/august 2019) a înregistrat o valoare medie de 3,91% (la momentul realizării studiului, rata inflației se situa la valoarea de 3,84%).

De asemenea, din raportul CFA România reiese că 62,5% din participanții la studiu consideră că piața imobiliară din marile orașe este supraevaluată. Acesta este un efect al majorării creditelor din domeniul imobiliar.

Suntem pregătiți pentru a face față provocărilor economice cu care ne vom confrunta în anii următori? 

Având în vedere situația economică actuală și faptul că dezechilibrele macroeconomice s-au accentuat semnificativ, este puțin probabil ca România să facă față unei recesiuni sau unei crize economice fără ajustări dureroase. Dacă ne uităm doar la deficitele bugetar și comercial putem conchide că economia României nu poate înregistra creștere economică sustenabilă, iar în momentul în care consumul va fi frânat, vor începe și problemele. În același timp, nu este etic ca generațiile următoare să plătească pentru nesăbuința noastră.

Dar economia nu trebuie să fie doar despre cifre, ci despre oameni, în primul rând. Va fi nevoie ca toți cei ce se vor afla în situația de a lua decizii să se gândească în primul rând la cetățenii acestei țări, în caz contrar ne vom confrunta cu un exod continuu al românilor peste graniță, în căutarea unui trai mai bun.

Comments

comments

Opinie

USR-PLUS și PNL au tranșat lupta pentru Prefectura Constanța

Publicat

la data de

Scris de

Lupta dintre USR-PLUS, PNL și UDMR pentru prefecturile din țară a fost tranșată ieri seară. În ceea ce privește Constanța, s-a decis ca postul de prefect să revină PNL, iar USR-PLUS să ia unul din cele două posturi de subprefect. Celălalt post va reveni minorităților. În aceste condiții, este clar că Aura Bozdoacă (susținută de PMP) va fi înlocuită.

Amintim că, funcțiile de prefect și subprefect au fost politizate prin încadrarea lor în posturi de demnitate publică și nu destinat înalților funcționari publici așa cum era până acum. Decizia a fost luată, recent, într-o ședință de Guvern, care a mai stabilit că persoanele numite în aceste funcții pot fi și membri de partid. O altă noutate adusă de Guvernul Cîțu este introducerea unei prevederi prin care la nivelul prefecturii va fi înființată funcția publică de secretar general. Acesta ar urma să asigure conducerea operativă a instituției prefectului, precum și stabilitatea funcționării acesteia, continuitatea conducerii şi realizarea legăturilor funcționale între compartimentele instituției. Pe lângă politizare funcției prefectului, Executivul a introdus în ordonanță o prevedere pe care nici PSD nu a reușit să o impună, și anume că parlamentarii pot ocupa funcții de prefect fără pregătirea de specialitate cerută în cazul celorlalți candidați.

Comments

comments

Continuă să citești

Opinie

Miniștrii cabinetului Cîțu, avizați POZITIV. Câte voturi au obținut fiecare

Publicat

la data de

Scris de

Toți miniștrii propuși în guvernul Cîțu au fost avizați pozitiv în comisiile parlamentare de specialitate, ultimul, Alexandru Nazare, propus la Finanțe, primind 20 voturi „pentru” și 12 „împotrivă”. Miniștrii propuși în guvernul Cîțu au fost audiați și avizați pozitiv în trei ore și jumătate.

  • Nicolae Ciucă, Ministerul Apărării – 18 voturi pentru, 13 împotrivă;
  • Raluca Turcan, Ministerul Muncii – 24 voturi pentru, 16 împotrivă;
  • Sorin Cîmpeanu, Ministerul Educației – 20 voturi pentru, 13 împotrivă, două abțineri;
  • Lucian Bode, Ministerul de Interne – 20 de voturi pentru și 10 impotrivă;
  • Stelian Ion, Ministerul Justiției – 41 de voturi pentru și 26 împotrivă;
  • Virgil Popescu, Ministerul Energiei – 31 de voturi pentru și 18 împotrivă;
  • Cristian Ghinea, Ministerul Fondurilor Europene- 16 voturi pentru și 5 voturi împotrivă;
  • Adrian Oros, Ministerul Agriculturii – 19 voturi pentru și 12 voturi împotrivă;
  • Cseke Attila – Dezvoltare Regională – 21 voturi pentru și 13 voturi împotrivă;
  • Claudiu Năsui – Ministerul Economiei – 26 voturi pentru și 16 voturi împotrivă;
  • Cătălin Drulă, Ministerul Trandporturilor – 18 voturi pentru și 13 voturi împotrivă;
  • Tancsoz Barna, Ministerul Mediului – 22 voturi pentru și 17 voturi împotrivă;
  • Vlad Voiculescu, Ministerul Sanatatii – 20 voturi pentru, 5 împotrivă și cinci abțineri;
  • Novak, Ministerul Tineretului și Sportului – 17 voturi pentru și unul împotrivă;
  • Bogdan Aurescu, Ministerul de Externe – 23 voturi pentru, nouă voturi împotrivă și trei abțineri;
  • Bogdan Gheorghiu, Ministerul Culturii – 13 voturi pentru și patru împotrivă;
  • Ciprian Teleman, Ministerul Digitalizării – 20 voturi pentru și 10 impotrivă;
  • Alexandru Nazare, Ministerul de Finante – 20 voturi pentru și 12 împotrivă.

Sursa: stiripesurse.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Opinie

De ce au pierdut liberalii alegerile. Despre aroganță, derivă ideologică și valul de AUR al furiei populare

Publicat

la data de

Scris de

În 2016, liberalii au pierdut dezastruos alegerile parlamentare în fața PSD, la numai doi ani după ce omul lor, Klaus Iohannis, câștigase președinția României. PNL-ul era condus atunci de Alina Gorghiu, o pupăză care își făcea clipuri cum încerca ea să convingă un minor să-i deschidă ușa ca să-i ofere un pliant electoral. Desigur, această neghiobie comisă de preferata președintelui a contat și ea într-o oarecare măsură. Însă decisiv a fost faptul că programul de guvernare prezentat de liberali în 2016 era o simplă înșiruire de platitudini, unele copiate din programul mult mai liberal și mult mai de dreapta propus, cu evidentă viclenie, de PSD-ul lui Dragnea. Cu nimic mai breji față de șefa lor de partid, liberalii constănțeni  promiteau atunci apă gratis pentru tot poporul. Mai că li se vedeau trandafirii, măi dragă, dar și secera și ciocanul din spatele cămeșii.

Urmarea o știm cu toții: Dragnea a câștigat alegerile, proțăpind în fruntea Guvernului niște marionete depersonalizate cu sarcina de a măcelări legile Justiției ca să-l scape pe el de pușcărie.  

În 2020, istoria se repetă. PNL pierde din nou alegerile în fața PSD, la numai un an după ce Klaus Iohannis a câștigat, cu un scor uriaș, al doilea mandat în fruntea țării. În 2019, pe valul prezidențialelor, chiar și PNL ajunsese la o cotație de 40%. Or actualul rezultat de 25% este o rușine și un dezastru, raportat la capitalul de simpatie prăpădit într-un singur an. Și dacă ar fi doar atât, ar fi suportabil. Însă și partenerii liberalilor de la USR PLUS au ajuns, de la speranța lor de 22%, la un scor modest de 15%. Totodată, PMP-ul, care a susținut Guvernul Orban, ajunge să dispară din liga parlamentară. Acest partid de dreapta, pro-occidental și moderat conservator, a fost torpilat constant, atât de liberali, cât și de USR-iști. De pildă, la nivel local, liberalii au tolerat cu bucurie derapajele și isteriile Feliciei Ovanesian, mâna dreaptă a primarului PNL-ist Vergil Chițac, sfătuitoarea și consiliera onorifică a acestuia, care nu i-a scos pe PMP-iști din maimuțe și giboni. Cam acesta este nivelul intelectual al consilierei lui Chițac. În ziua alegerilor, Ovanesian a transmis un mesaj de mobilizare pe contul ei de Facebook. ”Fără maimuțe în funcții publice! Mișcați-vă la vot că ne transformăm iar în planeta maimuțelor” – a scris sfătuitoarea primarului liberal. Înainte de alegeri, aceeași Ovanesian glăsuia într-o ședință condusă de Chițac despre faptul că cei care nu respectă regulile trebuie să fie amendați și urmăriți fiscal până la executarea silită a caselor. Luați de-aici liberalism pe pâine!

Nu insistăm cu exemplele. E limpede că și PMP a ajutat mult la propria-i prăbușire, cu oameni slabi propuși să candideze, dar mai cu seamă printr-un balet bizar între poziții moderat conservatoare și vădit progresiste, ba criticând măsurile Guvernului, ba încurajându-le, ba fiind pentru Credință, pe care și-a pus-o în slogan, ba anunțând că ar susține măsuri mai dure împotriva celor care încalcă resticțiile. PMP-iștii au orbecăit bezmetic în căutarea unei linii, alimentând în acest fel atacurile, la vedere sau pe la spate, din partea PNL și USR. 

Un alt rezultat cu totul remarcabil al acestor alegeri locale este acela că au intrat în Parlament naționaliști, ultrași, negaționiști, legionari, veniți pe valul de AUR al furiei populare. Și nu puțini.

De unde sunt voturile AUR? O felie importantă a venit, de pildă, de la incidentul cu pelerinajul de la peștera Sfântului Andrei. Guvernul liberal nu s-a sfătuit cu nimeni, nu a discutat cu nimeni, dar a luat pur și simplu decizia să interzică manifestarea religioasă. Până și sinistrul Dej, la vremea lui, se mai consulta cu Biserica, măcar de fațadă, dar liberalii nici n-au vrut să audă de așa ceva. Diana Ivanovici Șoșoacă, avocata de la AUR, s-a dus cu Teodosie la instanță. Și AUR a punctat. Înainte, aceeași Șoșoacă s-a dus la pelerinajul de la Iași, dovedind un curaj ieșit din comun, într-un contrast izbitor cu lașitatea decidenților. Chiar și Teodosie – care a vândut la viața lui parohii, care a nenorocit preoți, aranjând anchetarea lor de către procurori corupți, care a luat șpagă, care a furat subvenții agricole, care a deturnat banii credincioșilor pentru a-și construi un resort turistic de lux la Dorna Arini, chiar și el le-a câștigat multora simpatia, opunându-se aroganției liberale. Și așa se face că oameni mult mai disciplinați decât cumpărătorii de la mall, care n-au vrut decât să se roage și să aprindă o lumâmare, au ajuns să voteze AUR, pentru că nimeni altcineva nu le-a apărat drepturile.

Până la urmă, din toată povestea cu Sfântul Andrei n-a rămas decât isteria, aroganța, frustrarea și furia, pentru că pelerinajul s-a ținut, jandarmii s-au rugat de participanți să poarte mască, iar Teodosie i-a împărtășit pe enoriași cu aceeași linguriță, lăudând la urmă toleranța autorităților. În același timp, țara era în minivacanță, în pelerinaj pe Valea Prahovei și la marile mall-uri, aceste temple economice, cum le-a numit o față bisericească.

La pelerinaj versus la cumpărături

Și dacă tot vorbim de templele economice, nu putem să nu amintim aici și de aroganța închiderii piețelor. Nu s-au închis magazine mai mici sau mall-uri mai mari. Dar s-au închis piețele unor producători neapărați de nimeni. Țăranii au fost scoși pe caldarâm cu tarabele lor. Iar în ziua votării au fost băgați înapoi în piețe. Pe toată această evoluție de comă, cu scoate taraba, bagă taraba, PNL-ul s-a prăbușit cu 5 procente în sondaje.

În sfârșit, un segment important al publicului a perceptul că Guvernul liberal lucrează în dauna antreprenorilor români și în favoarea multinaționalelor. Nu știm acest lucru dintr-o cercetare sociologică, dar au fost atacuri politice pe această temă, precum și fluvii de comentarii pe Facebook. PNL nu s-a sinchisit să răspundă. În plus, antreprenorii români au simțit pe pielea lor că sunt blocaje financiare din partea statului, care nu prea și-a achitat facturile. IMM-urile au fost invitate să aplice pentru granturi și tot felul de scheme de sprijin. Dar banii nu au ajuns la micii antreprenori. Programele start-up s-au blocat, fermierii nu și-au primit despăgubirile cuvenite pentru culturile calamitate de secetă, dar guvernanții au continuat să se laude în mod ipocrit cu lucrurile făcute pentru mediul de afaceri. Și au continuat chiar și după ce paginile de Facebook ale miniștrilor s-au umplut de reclamații. Chiar și pagina de Facebook a președintelui Iohannis s-a umplut de mii de comentarii, în care cetățenii i-au lăsat același link spre articolul Recorder despre politizarea Apelor Române. Însă șeful statului a continuat să vorbească netulburat despre marele vinovat PeSeDe, de la pupitrul prezidențial. Toate aceste aspecte și încă multe altele au alimentat valul de furie care a trimis AUR în Parlament. 

Aproape 500.000 de români au votat AUR, sperând probabil că ultrașii îi vor alerga prin Parlament pe politicienii  aroganți și rupți de realitate. 1.200.000 de români, care votaseră la alegerile din 2016, au ales să stea acasă. Unii din ei din cauza pandemiei, dar alții, cu siguranță, din lehamite sau pentru a boicota. Societatea românească a acumulat multă frustrare și furie, ceea ce nu este deloc în regulă în actualul climat de criză.  

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: