Connect with us

Opinie

Conceptul de oameni noi și pericolul unei noi falii în societate

Claudiu Vuță

Publicat

la

Au trecut peste doi ani și jumătate de la alegerile parlamentare din decembrie 2016. PSD, actualul partid de guvernământ a obținut atunci un procent de peste 45%.

Dacă vă aduceți aminte, 2016 a fost un an liniștit, fără prea mult zgomot pe scena politică, un an în care partidele au lăsat impresia că s-au retras în propriile sedii și așteaptă alegerile din decembrie în timp ce actorii politici sunt în concediu.

În același timp fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea, actual condamnat penal, locatar al penitenciarului Rahova, defila pe la diverse emisiuni tv cu faimosul program electoral al PSD, ce trebuia să aducă lapte și miere pentru noi toți. Am luat contact prima data cu acea fițuică colorată, când un băiat de 18-20 de ani mi l-a îndesat în cutia poștală. Erau promise scăderi de taxe, concomitent cu creșterea veniturilor, scăderea impozitelor și creșterea investițiilor, alături de alte aberații pe care doar oameni ce nu cunosc nici cele mai banale mecanisme de funcționare a economiei le cred posibile.

Ce s-a întâmplat ulterior? Urnele au consfințit un procent de 45% pentru PSD, 20% au mers în direcția PNL, ALDE și-a adjudecat 6%, 9% pentru USR, restul procentelor fiind împărțite de către PMP, UDMR și minorități.

Au urmat ample mișcări de stradă, cele mai mari după 1989, cauzate de adoptarea OUG 13 și asaltul asupra justiției. Dintre măsurile economice ce au afectat direct angajații menționez trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat, o măsură ce a fost implementată doar în Chile, în anii ’70, de către dictatorul Augusto Pinochet. Incertitudinea legată de dispariția fondurilor de pensii pilon 2, prin impunerea unor condiții aberante administratorilor a reprezentat un alt motiv de tensiune socială pentru peste 7 milioane de contributori. OUG 114 este cel mai bun exemplu de diletantism, ordonanța ce afecta sistemul bancar, pilonul 2 de pensii, companiile din energie și sectorul construcțiilor, fiind modificată de nenumărate ori în decurs de 8 luni. Am renunțat să mai număr modificările aduse acesteia în luna mai.

Societatea este profund divizată. După doi ani și jumătate de guvernare PSD am ajuns să ne urâm tineri cu bătrâni, angajații cu pensionarii, angajații din privat cu bugetarii și putem continua. Peste tot acest dezastru economico-social domnește în continuare partidul de guvernământ și aliații lor, ALDE.

A venit însă momentul 26 mai 2019, data alegerilor europarlamentare. Opoziția a ieșit învingătoare, PNL a câștigat aceste alegeri cu peste 27% din sufragii, opoziția obținând cumulat peste 50% din sufragii, PSD a înregistrat un scor rușinos de 22%, iar ALDE nu au intrat în Parlamentul european. Aceste rezultate au fost înregistrate prin prezența masivă la urne a electoratului.

Românii au transmis un mesaj de solidaritate și s-au mobilizat exemplar, atât în țară, cât și în diaspora. Mulțumită lor, după 26 mai 2019, putem spera că vom scăpa de această guvernare toxică, incompetentă. Cu toții sperăm ca o viitoare guvernare să fie caracterizată de profesionalism, cu toții ne dorim dezvoltarea României prin implementarea de proiecte sau dezvoltarea infrastructurii, care să permită investitorilor să vină în țara noastră și să creeze locuri de muncă.

Dar stați, vorbeam mai sus despre divizarea profundă a societății românești pe criterii de vârstă sau al domeniului de activitate. Credeați că s-a terminat? Din păcate, nu.

Observ că după alegeri se promovează conceptul de om nou. Din punctul meu de vedere acesta este un alt criteriu de divizare a societății. Avem nevoie de oameni noi, nu de oameni vechi, asta ne spun niște politicieni ce nu au învățat absolut nimic din cele întâmplate în ultimii peste doi ani și jumătate. Deci nu oameni profesioniști, oameni buni în domeniul lor de activitate, oameni buni manageri în administrație sau oameni ce își duc existența demn și în mod cinstit, ci oameni noi.

Acești oameni noi ar trebui să fie puri, să preia puterea și să renunțăm la oamenii vechi pentru că gata, vom crea o nouă societate în care dacă nu ești nou, nu ești bun, nu poți face parte din această societate.

Nu ne spune nimeni dacă oamenii noi vor trebui să fie și capabili sau dacă de exemplu, un profesionist, un om considerat vechi, dar cu rezultate bune în domeniul administrativ va fi dat la o parte de un alt om, unul nou.

Ce vor face oamenii noi dacă vor ajunge într-o poziție în care vor fi nevoiți să ia decizii și vor lua decizii proaste? Pozele sau postările de pe Facebook ori like-urile nu vor putea rezolva gravele probleme economico-sociale cu care se confruntă România. Pentru asta avem nevoie de criterii de profesionalism, nu de noutate sau apariții de politicieni de tip Mesia, dispuși să spună orice pentru a smulge voturi.

Nu doresc să discut despre oamenii noi, apăruți în timpul diverselor dictaturi, de dreapta ori de stânga, și promovați drept salvatori, este o discuție amplă. Cert este că România are nevoie de politicieni responsabili, avem nevoie de un proiect de țară în care să fim incluși cu toții, indiferent de opțiunea politică pe care o avem, este nevoie mai mult ca oricând să mergem înainte nu acționând ca actualul guvern, prin crearea de falii în societate.

Un bun prieten îmi spunea: „Claudiu, treaba asta cu oamenii noi este o glumă proastă. Mă gândesc că toți comuniștii au încercat să creeze omul nou, de sorginte bolșevică. Brucan, alt comunist feroce, spunea că în 20 de ani se închide cercul și iată că abia după 30 de ani se închide cercul și apar oameni noi”.

Își aduc aminte promotorii oamenilor noi de anul de grație 1996? În acel an, Convenția Democrată ne promitea 15.000 de specialiști, salvatori ce urmau să transforme România într-o țară prosperă. Au câștigat alegerile și s-au prăbușit sub propria incompetență.

Avem nevoie de profesioniști, noi sau vechi, de oameni buni în administrație, de oameni dispuși să muncească în folosul acestei țări. Ne trebuie un proiect de țară și soluții economice. Și cu siguranță nu avem nevoie să creăm falii suplimentare în societate.

Notă: Acest articol de opinie a fost publicat și pe platforma Republica.Ro.

 

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Opinie

Educăm copiii pentru a uita cine sunt

Liliana Naclad

Publicat

la data de

Scris de

Urmăresc încă din martie 2020, discuțiile și direcțiile din educație, politicile pe care guvernele încearcă să le adopte sau să le implementeze.

Este jale! Asta e cert! Și nu că nu ar mai avea copiii școli sau sisteme de educație eficiente, ci pentru că se întrezărește clar o dorință a schimbării radicale a comportamentelor socio-umane. Încă de la început, pandemia a picurat încet și sigur ideea distanțării fizice (nu comentez incorectitudinea expresiei “distanțare socială”). Se dorește o atomizare a individului, o rupere a lui de grup, de apartenență, de adeziune și aderență la un nucleu. El devine lui sieși suficient și sistemele actuale îl sprijină în acest scop. Interesul? Puterea scăzută de a schimba ceva în direcția politicilor globale din societate și implicit din educație. Sensul e clar – un om – un individ, nu o persoană. Diferența dintre individ și persoană este dată de ceea ce vezi/dorești să vezi în indivizii/persoanele alcătuitoare ale grupului/ orașului/țării etc. Suntem indivizi consumatori, asigurând existența sistemului capitalist, sistem care fără să realizăm ne afectează lăuntric, mental, ne atacă în construcția noastră inițială.

Mental se dorește o ștergere a datului nostru ancestral. “Nu e bine să fie omul singur!”. Nu văd cartea Genezei din Scriptură că pe o înșiruire de idei și povesti, ci ea are o valoare revelatoare, ne descoperă în permanență sensuri. Toate elementele ce apar în creația omului sunt efectiv cipări ale noastre inițiale pe coordonatele cărora putem trăi armonios.  “Creșteți și vă înmulțiți, umpleți pământul și-l stăpâniți” – sunt clar instincte ale noastre: creșteți- nevoia de hrană, înmulțirea – instinctul reproducător, stăpâniți – instinct de posesiune. Ce a făcut societatea umană în decursul istoriei și accelerează în ultimii ani?  A pervertit datul nostru inițial – ne-a condus către consumerism de bunuri și alimente fără valoare, către senzualizare excesivă, către posesiuni irelevante pentru viața și existența unui om echilibrat. Totul e în dezechilibru! Căutăm să introducem fel de fel de surogate, substitute ale fericirii și care, deși aparent simplu de procurat, ne țin la distanță de acel “Nu e bine să fie omul singur!”, aspect ce este în plin proces de pervertire implementat încă din etapa preșcolară. Tehnic suntem într-un punct ce ne-ar permite să avem mai mult timp de petrecut cu prietenii și familia, însă contrar acestui aspect, petrecem tot mai mult timp în fața gadget-urilor, rupți de acel “Nu e bine să fie omul singur.” Ne dorim singurătatea, însă nu cu sine sau cu Dumnezeu, ci singurătatea cu lumea noastră creată în mod artificial în spațiul virtual. Ne rupem de noi, de cei din jur, de Dumnezeu. Iar direcția din educație este clar crearea unui individ care să fie consumator de produse și furnizor de taxe, care să primească satisfacții imediate din sintetizarea dopaminei printr-o aparentă hrană, aparentă reproducere, aparentă posesiune. Totul e simulacru  – o lume frumoasă însă golită de conținut. Luăm atitudine scriind pe cronologia nostră nemulțumirile socio-politice – ele rămân fără ecou, chiar și în cazul celor care au zeci de mii de interacțiuni. Există o  aparentă viață de cuplu excelentă, la distanță, cu întâlniri virtuale, ce folosesc acel instinct doar pentru un plus de dopamină care oricum nu va fi in cantități suficiente și se vor încerca alte și alte metode de procurare a ei prin consum pentru a reuși să posedăm cât putem de mult, pentru că în datul inițial este să spânim pământul, însă toți, și nu în sens socialist, egalitar – ci de comuniune. Marii jucători globali asta exacerbează, dorința de a stăpâni/supune pământul pe care noi, ca indivizi îl populăm. Și totuși… suntem persoane. Indivizi sunt doar ID – uri ce vor fi în scurt timp controlați virtual. O parte sunt și acum. Deși pare rupt din Huxley tot ce se întâmplă este expus într-o lume a percepțiilor de dincolo – O oglindă a profilului psihologic al utilizatorului de rețele sociale poate fi făcută cu ușurință de orice companie care studiază comportamentele umane. După care suntem lipsiți de decizie – Ni se oferă fix ce vrem să consumăm, fix ce vrem să auzim – Devenim captivi într-un internet ce ne oferă miraje, lăsând să treacă pe lângă noi naturalul, firescul, bucuria de a descoperi lumea creată, de a cultiva natural hrana, de a abandona întâlnirile virtuale și a le transforma în realitatea comuniunii devenind monade, oglinzi ale ale Cerului, ale Treimii. Preferăm narcisicul unui ecran care ne limitează cunoașterea, devenirea, descoperirea, ci ne oferă aparența lărgirii sferelor de cunoaștere. Și totul se schimbă rapid – următoarea generație nu va mai avea capacitatea de fi socială – ci antisocială dirijată din spatele unui ecran.

Curând copiii se vor întoarce în bănci. Care bănci? Care îmbrățișare a învățătoarei în prima zi de școală? Care comuniune învățată prin împărțirea pachetului cu colegul? Care clasă? Copiii noștri vor se vor transforma interior, ființial. Vom fi bătrâni și, dacă demența digitală nu va pune stăpânire pe noi, vom povesti nepoților despre clăcile bunicilor, despre Cenaclul Flacăra, despre ASCOR, sau despre peripețiile găștii – iar ei se vor uita la noi ca la niște tribali – trist!

Comments

comments

Continuă să citești

Opinie

Ordonanța privind majorarea alocaţiilor, publicată în Monitorul Oficial. Vezi câți bani vor primi copiii din septembrie

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Ordonanţa de urgență privind creşterea alocaţiilor pentru copii a fost publicată în Monitorul Oficial. Alocaţiile vor creşte cu 20% din luna septembrie, urmând și alte majorări, etapizat. Astfel, copiii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 18 ani vor primi în septembrie 185 de lei, iar cei de până la 2 ani sau cei de până la 18 ani, dacă au dizabilităţi, vor primi 369 de lei, potrivit textului ordonanței. Până la finalul anului 2022, alocațiile vor ajunge, în etape, la nivelul de: 600 lei pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani sau de până la 3 ani pentru copiii cu handicap; 300 lei pentru copiii cu vârsta cuprins între 2 ani şi 18 ani. Sursa: digi24.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Opinie

Alifantis, atac la adresa lui Walter Ghicolescu

Liliana Naclad

Publicat

la data de

Scris de

Cel mai recent album al lui Walter Ghicolescu – “A 7-a treaptă” și pregătirea, deja, a celui de-al optulea, reprezintă dovada că artistul este într-o creștere rapidă în alegerile iubitorilor muzicii folk, motiv de atac din partea vechilor folkiști. Într-o postare pe facebook, Nicu Alifantis îi dă “sfaturi prietenești” lui Walter, care deși se bucură de aprecierea iubitorilor genului, nu a fost invitat la Festivalul de folk. Gărâna pare a fi de ani buni un festival cu circuit închis, astfel că, mentorul acestuia, Nicu Alifantis, a ținut să îi transmită lui Walter că fiecare festival își are publicul preferat cu artiștii preferați. Și totuși, maestre Alifantis, un festival, pentru a supraviețui, are nevoie să își păstreze fanii și chiar să crească numărul acestora. Postarea lui Alifantis arată nevoia acestuia de a-și consolida imaginea în fața unui nou interpret apreciat de iubitorii de folk, vorbind despre sine din postura unui titan, dar lasă să se strecoare expresii care să inducă frustrare destinatarului mesajului. Se teme că își va pierde poziția în fața celui care nu doar că interpretează și crează folk, ci se preocupă de generația tânără, pentru ca acest gen să nu se piardă. Postarea a generat polemici in rândul iubitorilor genului, care consideră că atitudinea lui Alifantis nu îi face cinste nici lui, nici mișcării folk ce este, prin definiție, una de păstrare și promovare a valorilor. În opinia comentatorilor postării, a fi artist mare sau mic este rezultatul ascultătorilor genului, care ar trebui să fie unul variat, nu în ligi diferite. “Noi vă iubim și vă respectăm cu adevărat (n.r. pe artiști în general), cu mult mai mult decât reușiți între voi! Sunteți atât de puțini și atât de frumoși, de ce aceste atacuri publice?” a comentat Fabiola Baragan din Iași.

Dacă în deschidere Alifantis vorbește despre Walter, numindu-l confrate, spre final ajunge să îl catalogheze ca jucător de liga C, fapt ce inevitabil îl coboară și pe Alifantis în aceiași ligă, fiindu-i confrate. Nu se știe în ce ligă este, dar abordând astfel un artist, Alifantis se coboară pe sine ca om, nu ca artist, în liga Z.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: