Connect with us

Exclusiv

Experții judiciari au Dumnezeul lor. Abuz cu consecințe deosebit de grave – doi ani cu suspendare

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Experții judiciari au un rol cheie în înfăptuirea actului de justiție. Opinia lor, materializată sub forma raportului de expertiză, este considerată rezultatul obiectiv al unei cercetări științifice. Din acest motiv, în 95% din procesele din România, opinia expertului conduce la stabilirea adevărului judiciar. Se întâmplă așa, uneori, chiar și când opinia în cauză este total neștiințifică și falsă cu totul.

Am scris în repetate rânduri în Ordinea.Ro despre doi experți judiciari implicați în atestarea unor împrejurări false. Expertizele lor au condus la pronunțarea unor hotărâri judecătorești care încalcă în mod vădit legea. I-am numit aici pe Florin Dumitrescu și pe Tudorel Vizireanu. Într-un stat cu o justiție funcțională, cei doi ar fi ajuns de mult la închisoare, iar soluțiile denaturate de prestațiile lor aiuritoare ar fi fost îndreptate ca o consecință a supremației dreptului. În justiția nu tocmai funcțională din România, nu li s-a întâmplat aproape nimic. Cu chiu cu vai, Dumitrescu și-a luat în februarie anul acesta o condamnare, cam în bătaie de joc, la numai doi ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. Vorbim de consecințe în valoare de peste 20 de milioane de euro, sancționate mai blând decât o înșelăciune de doi lei. Celălalt artist în opinii aiuritoare, Tudorel Vizireanu, a scăpat basma curată, fără să i se atingă un fir de păr, după un abuz cu consecințe tot de vreo 20 milioane de euro. Se pare că experții judiciari au un Dumnezeu al lor, care îi protejează de o răspundere reală.

Cazul Vizireanu

Tudorel Vizireanu este brăilean. Cu toate acestea, în anul 2007, s-a insinuat la Constanța, ca expert neutru numit într-un proces de fond funciar coordonat de una din cele mai controversate judecătoare din Constanța. Am numit-o mai sus pe Corina Eugenia Jianu, actualmente exclusă din magistratură și inculpată pentru că vindea pe șpagă hotărâri judecătorești în avantajul găștii infracționale a fostului primar din Năvodari, Nicolae Matei. Procesul în care a fost  adus Vizireanu ca expert se judeca între două bătrâne reprezentate de avocatul Ionel Hașotti și comisiile de fond funciar de la nivelul Primăriei Lumina și Prefecturii Constanța. Bătrânele revendicau un teren de 20 de hectare din localitatea Sibioara, comuna Lumina, care ar fi aparținut bunicului lor înainte de venirea comuniștilor. Ele nu aveau acte ulterioare anului 1945 și nici martori pe cele patru laturi ale proprietății. Cu alte cuvinte, nu aveau dovezile cerute de lege. Încălcând legea, Jianu le-a recunoscut calitatea de persoane îndreptățite la retrocedare. Mai departe, aceasta l-a numit pe expertul din Brăila, Tudorel Vizireanu, să verifice dacă amplasamentul solicitat de bătrâne, în baza unei hărți din 1894, ar fi liber în vederea retrocedării.

Cariera Sibioara, retrocedată în ipoteza falsă a expertului că ar fi teren liber

Vizireanu a făcut expertiza pe baza hărții datând din secolul al XIX-lea (vezi aici raportul mincinos). Acesta nu și-a făcut un minim scrupul profesional să ceară detalii de la Oficiul de Cadastru despre regimul și coordonatele terenurilor din zonă. După ce a mâzgălit amplasamentul copiat din harta seculară, brăileanul a consemnat că terenul în litigiu ar fi liber și tocmai bun de retrocedat. În realitate, terenul era ocupat de o carieră de piatră a societății Somaco Construct SRL Constanța, fiind interzisă retrocedarea sa prin lege (articolul 4 aliniatul 1 din Legea 1/2000). Compania minieră fusese cumpărată cu patru milioane de euro în anul 2005 de antreprenorul constănțean Grigore Comănescu. Vorbim aici de cea mai bună carieră de piatră din Dobrogea. Valoarea ei actualizată ajunge acum la 20 de milioane de euro.

Pe baza falsului epocal al lui Vizireanu, în cele din urmă cariera a fost retrocedată prin fraudă la lege. Avocatul bătrânelor, marele specialist în retrocedări bizare, Ionel Hașotti, a declarat în fața instanței de judecată că ”nu există dovadă că există o exploatare de carieră” pe terenul revendicat. Desigur, dovada nu exista, deoarece expertul, care trebuia să ceară date de la Cadastru și de la Agenția Națională de Resurse Minerale, n-a cerut nimic. Fiind din Brăila, nici nu auzise de cariera de care în Dobrogea știe cam toată lumea. Compania minieră nu a fost citată în proces, că pe atunci se purtau astfel de golănii ordinare.   

După ani de judecată în civil, compania minieră țepuită prin această manevră ticăloasă a înțeles să formuleze o plângere penală împotriva făptașilor. Un procuror care nu s-a remarcat cu absolut nimic până acum a clasat dosarul penal. Relativ la expert, procurorul a considerat că fapta acestuia poate fi încadrată la fals intelectual, care era deja prescris la momentul sesizării. Slujbașul Ministerului Public nu a abordat situația din perspectiva abuzului în serviciu cu consecințe deosebit de grave și nici nu s-a simțit dator să ceară judecătorului să anuleze raportul rezultat dintr-o infracțiune chiar și prescrisă.  

Cazul Dumitrescu

Celălalt expert la care ne-am referit mai sus s-a evidențiat printr-o potlogărie similară. Vorbim de două procese judecate tot de controversata Eugenia Corina Jianu, prin care s-a retrocedat ilegal un teren de 19 hectare pe malul lacului Siutghiol, vizavi de complexul comercial Tom-Carrefour din Constanța. Un teren cu un potențial imobiliar uriaș, evaluat în anul 2011 la peste 20 de milioane de euro! Beneficiara ilegalităților din acest caz se numește Zoea Rădulescu. Aceasta este o apropiată a fostului președinte al României, Emil Constantinescu, iar în perioada țărănistă a deținut o funcție importantă în Guvern.

Zoea Rădulescu s-a născut în comuna Mihail Kogălniceanu. Părinții ei au avut în localitate, pe drumul Cogealacului, două bucăți de teren, care însumau 19 hectare. Această suprafață a fost confiscată de stat în vederea cooperativizării, ulterior anului 1945. După revoluție, femeia avea dreptul teoretic de a primi cele 19 hectare de teren de la stat. Numai că toată zona agricolă de la Mihail Kogălniceanu până la Constanța era înglobată într-o societate de stat, Ceres SA, constituită pe structura unui fost IAS comunist. Terenurile lucrate de fostele IAS-uri au fost exceptate de la retrocedare, conform prevederilor inițiale ale Legii 18/1991 a fondului funciar. Ca urmare, persoanele îndreptățite la restituirea terenurilor au primit acțiuni. Exact în această situație se afla și Zoea Rădulescu.

După 1996, politica de protejare a fostelor IAS-uri a fost desființată de regimul de dreapta al președintelui Emil Constantinescu.  Astfel, acționarii au fost transformați în ”locatori”, iar din 1998 li s-a deschis drumul spre retrocedarea terenurilor. Ca urmare a acestei reforme, fostele IAS-uri au predat terenurile către comisiile locale de fond funciar, care le-au restituit persoanelor îndreptățite. La începutul acestei evoluții, mai exact în 1998, Zoea Rădulescu a obținut o adresă de la Ceres SA, în care societatea își exprima, fără niciun drept și fără nicio valoare, acordul ca femeia să primească teren în sola A 510 din Constanța, pe malul lacului Siutghiol, vizavi de actualul centru comercial Tom-Carrefour. Terenul era inclus încă din 1997 în intravilanul municipiului Constanța, însă avea funcțiune agricolă. Reamintim că moștenirea femeii se afla în Mihail Kogălniceanu, într-o tarla pe drumul Cogealacului.

Manevra nu a produs efecte din prima. Astfel, în anul 2000, Zoea Rădulescu a primit un teren în comuna ei natală, într-o solă care purta, în mod bizar, tot indicativul A 510, ca și aceea de la Siutghiol, din intravilanul Constanței. Mai mult, primarul localității a omis să menționeze în acte vecinătățile exacte ale amplasamentului. Pe fondul acestor bizarerii, Zoea Rădulescu s-a adresat justiției. Vorbim aici de două procese judecate deopotrivă de controversata Corina Eugenia Jianu. În 2008, fosta judecătoare a anulat titlurile de proprietate ale constănțenilor (vezi aici hotararea judecătorească). Apoi, în 2010, în al doilea proces, a obligat Comisia Locală Constanța să emită titlu de proprietate pentru Zoea Rădulescu asupra terenului extrem de valoros de pe malul lacului Siutghiol (vezi aici a doua hotărâre judecătorească). În acest fel, amplasamentul la care era îndreptățită Zoea a fost mutat de la Kogălniceanu la Constanța.

În ambele procese, un rol decisiv l-a avut un raport întocmit de expertul Florin Dumitrescu. Acesta a atestat enormitatea că terenul primit de Zoea Rădulescu de la Comisia Locală din Kogălniceanu era același cu terenul din Constanța, de pe malul lacului Siutghiol, de vizavi de Carrefour. Fără abuzul lui Dumitrescu, nici măcar controversata Jianu nu ar fi avut cum să-și ambaleze propriul abuz.

Doi ani de închisoare cu suspendare

În 2016, Florin Dumitrescu a fost trimis în judecată de Parchetul Curții de Apel Constanța. Fapta sa, perfect similară cu aceea comisă de expertul din cazul retrocedării ilegale a carierei Sibioara, nu a fost încadrată la fals intelectual, cum s-a mușamalizat în cazul Sibioara, ci direct la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave.

Pe 20 februarie 2019, Dumitrescu a fost condamnat, cam în bătaie de joc, la doi ani de închisoare cu suspendare. Înscrisul rezultat din infracțiune a fost anulat de instanță. La fel și efectele sale. Nemulțumit de pedeapsa extrem de blândă, expertul a declarat apel. Dosarul a ajuns pe rolul Curții de Apel Constanța, care a stabilit un prim termen în calea de atac pe 23 mai 2019. Cu ceva șanse, Dumitrescu ar putea să scape de condamnare. Așa cum spuneam, experții judiciari au Dumnezeul lor, care face minuni și-i ferește de răspunderea penală.

Pentru unii mumă, pentru alții ciumă

Procurorul care a rezolvat acest caz nu s-a atins de fosta judecătoare Eugenia Corina Jianu, neavând competențe după calitatea persoanei. Pe de altă parte, același procuror a instrumentat în aceeași perioadă și un dosar referitor la retrocedarea de la Sibioara, însă acolo nu a avut interesul să vadă fapta expertului. Diferența de conduită a procurorului în cele două cazuri este de tipul ”pentru unii mumă, pentru alții ciumă”. E lăudabil că pentru necazul persoanei fizice Gigi Alexa s-a găsit soluția de a se desființa raportul fals și mincinos. Însă este strigător la cer că un alt raport, la fel de fals și mincinos, a fost trecut cu vederea în cazul carierei de la Sibioara. Or, la carieră, nu vorbim de o persoană fizică, ci de un grup de firme, Somaco Construct – Comprest Util, cu peste 500 de salariați, persoane fizice. Cu ăștia ce facem, domnilor procurori? Îi lăsăm pradă infractorilor cu gulere albe?

Comments

comments

Exclusiv

Instanța obligă DNA Constanța să ancheteze efectiv furtul terenurilor de stat de la Siutghiol

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

În 2017, doi cunoscuți jurnaliști de investigație – Oreste Teodorescu și Paul Iurea – au sesizat Direcția Națională Anticorupție cu privire la furtul terenurilor de stat de pe malul și din cuveta lacului Siutghiol. Sesizarea venea în urma unei emisiuni care s-a filmat pe malul lacului, la Năvodari, fiind difuzată la Nașul TV. În studioul improvizat în natură au mai participat atunci omul de afaceri constănțean Grigore Comănescu, jurnalistul și scriitorul Florian Bichir, precum și sus-semnatul, Adrian Cârlescu, autorul articolului de față. Am discutat cu toții cazul năucitor al omului de afaceri Grigore Comănescu, proprietarul companiei Somaco Construct SRL, care s-a pomenit cu o taxă fiscală de două milioane de euro, la cinci ani după ce amenajase malul lacului Siutghiol, cu acordul Apelor Române, în dreptul complexului turistic de patru stele pe care l-a ridicat la Năvodari. Dezbaterea noastră s-a purtat în principal pe câteva aspecte din conduita fostului primar din Năvodari, Nicolae Matei, și a funcționarilor implicați în această taxare, nu doar unică în lume prin cuantumul ei halucinant, ci și imbecilă. Ba chiar, am putea spune, de o imbecilitate șocantă.

Nu rezumăm aici întreaga discuție din emisiune. Dar spunem că, în locul lui Grigore Comănescu, victimă a unei astfel de taxări aberante putea fi oricine. De pildă, putea fi un șofer care s-ar fi decis să nu-i mai aștepte pe șpăgarii nesimțiți de la Primăriei să astupe groapa în care își rupea în fiecare zi amortizoarele mașinii. Și care, la cinci ani distanță după ce-a astupat-o pe banii lui, s-ar fi trezit că Primăria pretinde că nu a astupat groapa, ci a depozitat pietriș în ea, fiind scos dator cu o sumă halucinantă… pentru că depozitarea e productivă și face bani.

În cazul lui Grigore Comănescu nu vorbim de o groapă în șosea. Vorbim de malul lacului care se surpa. Societatea omului de afaceri tocmai cumpărase, în 2007, cu 1,8 milioane de euro, un teren de peste 8.000 de metri pătrați, pe care se aflau deja construite fundații pentru opt vile turistice. Urma să continue proiectul, cu ceva modificări. Însă apa din lac se infiltra în fundația vilelor, punând în pericol întreaga investiție. Ca să combată situația, a cerut Apelor Române, care administrau lacul și malurile sale, să intervină. Directorul instituției de stat a răspuns în scris că există un proiect de consolidare a malurilor, dar neavând fonduri a îndemnat investitorul să facă lucrarea pe banii lui. Ceea ce acesta a și făcut.

După cinci ani, Primăria Năvodari a intabulat terenurile consolidate de firma lui Grigore Comănescu, parte în domeniul public, parte în domeniul privat al localității. În domeniul public a ajuns o fâșie de teren, de 923 de metri pătrați, chiar la limita apei. Primăria a mințit că vrea să amenajeze o aleea de promenadă, având astfel justificarea să se declare proprietară asupra terenului. În realitate, aleea era o ficțiune totală, deoarece pleca din gardul unei proprietăți private și se oprea în gardul altei proprietăți private. Ca să urce pe alee, doritorii trebuiau să vină cu barca. Aceste detalii nu au contat. Nu le-a analizat nimeni. Cert e că, pe baza acestei minciuni ordinare, terenul a fost trecut în domeniul public al localității. Evident că aleea fără cap și fără coadă nu s-a făcut niciodată. Mai departe, terenurile de pe lângă drumul imaginar au fost și ele intabulate, de data aceasta în domeniul privat al Primăriei.

În mod normal, consolidarea făcută de Somaco era o pleașcă pentru Primărie, care pe munca și pe banii acestei firme își putea face mult mai ușor aleea de promenadă. Că avea pe ce să o facă: pe un teren consolidat cu piatră extrem de dură, de cea mai înaltă calitate, adusă de la cea mai bună carieră de granit din Dobrogea, cariera Sibioara. Doar că nu dorea să o facă. Tot ce doreau indivizii de la Primăriei era să-l stoarcă de bani pe omul de afaceri. Ca dovadă, în luna mai 2012, autoritatea locală a amendat societatea pentru construcție neautorizată, cu 40.000 de lei. Somaco a contestat în instanță, reușind să reducă amenda la 1.000 de lei.

Înfuriat de această îndrăzneală, fostul primar penal al localității (care avea să facă pușcărie pentru o mită, nu mult după această ispravă) a sucit-o ca la Ploiești, susținând dintr-o dată că societatea nu a construit o platformă de consolidare, cum susținuse și o amendase anterior, ci că ar fi depozitat piatră și nisip în locurile publice. Desigur, depozitarea e o activitate productivă, care se taxează la metru pătrat, pe zi de folosință. Că, vorba aceea, dacă vinzi piatră și nisip, faci niște bani și ai de unde. Pe baza acestei noi minciuni ordinare, funcționarii Primăriei au făcut un calcul pe ani de zile, oprindu-se la două milioane de euro.

Revenim la emisiunea din 2017. S-a mai discutat acolo despre procesul civil, prin care Somaco Construct a cerut desființarea deciziei de impunere fiscală, care nici măcar nu avea număr de înregistrare. Halal Primărie care face decizii de impunere fără să le înregistreze!  Societatea a câștigat procesul pe fond, la Curtea de Apel Constanța, dar a pierdut definitiv la Înalta Curte de Casație și Justiție. Completul de la ÎCCJ a confundat raportul de expertiză judiciară, care spunea că niciodată nu s-a depozitat nimic pe teren, cu un așa-zis co-raport întocmit de un politruc de la PSD angajat de primarul din Năvodari să mintă în favoarea sa.

S-a mai discutat în emisiune de dosarul penal de la Parchetul Judecătoriei Constanța, cu multiple tentative de mușamalizare. Mai multe soluții de clasare date anapoda de procurori care fac de râs haina statului au fost desființate pe rând de instanțele de judecată. Ultimul dintre procurorii de caz, care pozează într-o somitate a justiției locale, a făcut cercetări efective, fiind obligat de instanță, și a constatat că niciodată nu s-au depozitat materiale de construcții, i-a audiat pe funcționari, a constat că aceștia au mințit, dar la urmă a dat o nouă clasare pe baza unor subterfugii rușinoase. De ce rușinoase? Pentru că și această ordonanță de clasare avea să fie desființată, la rândul ei, de judecătorul de cameră preliminară, în 2018. Dosarul există și acum, e în lucru, dar nu se întâmplă nimic în el.

Scandalizați de toate aceste potlogării de la Constanța, la scurt timp după emisiune, cei doi jurnaliști de investigație, Oreste Teodorescu și Paul Iurea, s-au dus la DNA. Instituția era condusă atunci de Laura Codruța Kovesi. În principal, cei doi au sesizat aspecte față de care niciodată până atunci nu s-au făcut verificări pe linie penală, în speță modalitatea de însușire a terenurilor de pe malul lacului Siutghiol de către Primăria Năvodari. Vorbim de terenuri care aparțin statului prin declarația Constituției, precum și prin legea organică a apelor. Dar Primăria Năvodari n-a furat de la stat doar terenurile folosite ca să mâzgălească taxa fiscală de două milioane de euro. Sunt multe alte suprafețe furate din lac, așa cum avea să constate Curtea de Conturi, la scurt timp după deschiderea dosarului penal de la DNA. De altfel, și Ordinea.Ro a atras atenția că Primăria Năvodari a intabulat un teren cu apă și stuf, de 2,5 hectare, din coada lacului Siutghiol. Mincinoșii ordinarii de la Primărie au mințit că bucata de lac ar fi o pădure, reușind astfel să obțină intabularea unui bun de stat. Și sunt multe exemple, pe care nu le mai amintim acum.

Dacă acest dosar cu un impact și o miză uriașă ar fi rămas la structura centrală a DNA, cu siguranță aspectele de fapt ar fi fost cercetate temeinic. Însă nu a rămas. Dosarul a fost repartizat la Constanța și a fost clasat pe 12 martie a.c.. Soluția de clasare a fost contestată de păgubiții din acest caz, în speță Administrația Națională Apele Române și Somaco Construct SRL. ANAR vrea înapoi toate terenurile furate de Primăria Năvodari de pe malul și din cuveta lacului. Celălalt păgubit, Somaco Construct SRL, are de ani de zile bunurile sub ipotecă legală, instituită de Primărie, pe baza ficțiunii de două milioane de euro. Plângerea lor împotriva soluției de neurmărire/ netrimitere în judecată a hoților de terenuri de stat a fost admisă de secția penală a Tribunalului Constanța pe 4 octombrie a.c.. Așa cum se arată pe portalul instanțelor de judecată, Tribunalul a dispus ”trimiterea cauzei procurorului, în vederea completării urmăririi penale și realizarea unei anchete efective”. Pam-Pam!

Istoria clasărilor cazului de la Năvodari este extrem de interesantă sub aspectul argumentelor invocate de procurori. Prima clasare s-a dat în contextul în care, Somaco Construct SRL a câștigat procesul de contencios fiscal pe fond, la Curtea de Apel Constanța. Motivat de acest aspect, primul procuror de caz a spus că problema este una civilă și nu se impune urmărirea penală a făptuitorilor. Această soluție a fost desființată de instanța de judecată, care a obligat unitatea de Parchet de pe lângă Judecătoria Constanța să continue cercetarea penală sub aspectul infracțiunii de fals intelectual împotriva funcționarilor de la Primărie. A doua clasare, pe motive similare, a fost desființată de prim-procurorul Parchetului Judecătoriei, care a constatat că procurorul de caz nu făcuse anchetă efectivă. Ca urmare, a fost schimbat procurorul de caz. Un nou magistrat a preluat cauza și a făcut cercetări efective, constatând că terenul nu fusese niciodată ocupat. Cu toate acestea, și acesta a dispus o soluție de clasare, pe motiv că, între timp, Înalta Curte de Casație și Justiție pronunțase o soluție civilă în favoarea Primăriei Năvodari. 

Și acest argument, care nu diferea în esență de cel invocat la prima clasare, a fost desființat de o instanță penală, în 2018. Aceasta a stabilit că o soluție civilă nu este cauză de impunitate. Soluția civilă, de contencios fiscal, s-a dat în baza unei analize cu privire la respectarea legii civile. Or, din acest motiv, instanța civilă nu a analizat și nici nu avea competența să o facă, dacă făptașii de la Primăria Năvodari au încălcat legea penală. În sfârșit, ultima clasare, dată de DNA Constanța, în dosarul furtului de terenuri, a fost motivată tot în sensul unui impediment pe care l-ar constitui hotărârea civilă la urmărirea penală a făptașilor. Ei bine, iată că instanța de la Tribunalul Constanța a înlăturat acest impediment, stabilind că unitatea de parchet trebuie să facă o anchetă efectivă. În toate aceste faze, Primăria Năvodari a susținut prin avocații ei că nu trebuie să se facă nicio anchetă penală, pentru că există o soluție civilă, pe care am arătat cum au câștigat-o. Însă, oricât de buni ar fi avocații Primăriei, și e clar că sunt printre cei mai buni, avem deja trei instanțe de judecată care au spus în mod definitiv că soluția din dosarul civil nu poate fi fluturată de făptași ca să scape de urmărirea penală.

Mai avem în această poveste constatări devastatoare ale Curții de Conturi, ale comisiei de abuzuri a Senatului, ale Ministerului de Finanțe, ale Administrației Naționale Apele Române și ale altor instituții ale statului. Toate acestea vorbesc despre faptul că Primăria s-a înstăpânit fraudulos pe bunurile statului. O parte din terenurile furate de la stat au ajuns deja pe mâini private. Nimeni nu va mai putea achiesa la mirajul stârnit de avocații Primăriei Năvodari, care cer cu disperare să nu se cerceteze faptele sub aspectul penal. Ba uite că se vor cerceta! Pentru că așa spun judecătorii care nu se lasă timorați de niște politicieni șmecheri, care nu vor să răspundă.

Artizanul acestor furturi de proporții în dauna statului este fostul primar din Năvodari, PSD-istul Nicolae Matei. Deși dat afară din partidul său în perioada în care a fost condamnat pentru că a încercat să mituiască un polițist ca să scape de niște dosare penale, Matei a fost reprimit în PSD și anul acesta chiar a fost uns într-un for de conducere județeană al formațiunii politice. El se bucură de o susținere la fel de vie, nu doar în plan politic, ci și la nivelul justiției locale, beneficiind de tergiversarea dosarelor penale.  Nu lipsit de relevanță este și faptul că Matei este coinculpat în dosarul retrocedărilor alături de o fostă judecătoare. În acest caz, rechizitoriul întocmit de DNA susține că fostul primar a mituit-o pe judecătoare ca să obțină hotărâri judecătorești prin fraudă la lege în favoarea unor interpuși. Vă dați seama? Fosta judecătoare, care avea o funcție de conducere, un salariu uriaș și o poziție socială excepțională, și-a distrus cariera pentru o nenorocită de șpagă, de care, între noi fie vorba, chiar nu avea nevoie. 

După cum vedeți, zeița Justiției nu doarme. Am mai spus și cu alte ocazii: terenurile de stat sunt ale noastre, ale tuturor. Când niște unii de o lăcomie ieșită din comun fură terenurile de stat, ne fură pe fiecare dintre noi. Ghinionul lor este acela că există oameni care nu vor să se lase furați și mai ales magistrați corecți care nu se lasă intimidați de hoții din politică. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

”Primarul Colgate” din Hârșova vrea să le mănânce ficații și consilierilor locali

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Cel mai zâmbăreț primar din județul Constanța nu este nici cel mai pozitiv, nici cel mai corect din branșa sa. Ne referim aici la ”primarul Colgate” din Hârșova, Viorel Ionescu, și la prestația sa din cadrul ultimului episod al serialului de investigații ”Județe la stăpân” de la Pro Tv, difuzat duminică, 13 octombrie a.c.. Pro Tv l-a făcut cunoscut întregii țări, ca un edil incapabil să termine proiectele începute, care a făcut învârteli bizare cu banii publici, dar mai ales ca un personaj de un cinism cu totul remarcabil.

”Ăsta sunt eu, domnișoară!”. ”Vreau să le mănânc ficații”

”Vreau să le mănânc ficații” – a spus Viorel Ionescu la adresa membrilor echipei ProTv. Ionescu purta lavaliera televiziunii la cămașă. Cu toate acestea, el nu s-a prins că vorbele sale se înregistrează. Ca urmare, de fiecare dată când a dispărut din câmpul vizual al aparatului de filmat, a continuat să trăncănească și să dea de gol un caracter urât, mascat până acum în spetele unui zâmbet dulceag. ”Ăsta sunt eu, domnișoară!” – a punctat primarul în spatele ușii închise, după ce a povestit unei angajate ce mare chestie a făcut dumnealui filmându-i pe cei de la PRO TV care veniseră să îl filmeze pe el. Ionescu a dat publicității filmările sale, de care era așa de mândru. Nu știm ce impact au avut și cât au reușit să schimbe din percepția publicului. În schimb, emisiunea Pro Tv a fost deja văzută de milioane de telespectatori și internauți din România. Grație acesteia, avem dovada că primarul din Hârșova este genul care mănâncă ficații adversarilor cu zâmbetul pe buze.

Ficat de consilier

După ce Ionescu s-a dat de gol cu privire la cinismul comportamentului său, putem afirma că acesta le mănâncă ficații cu zâmbetul pe buze și consilierilor locali din orașul său. În cele ce urmează vom relata o serie de apucături bizare ale primarului în raport cu aleșii de la care trebuie să obțină aprobarea pentru proiectele sale. După cum știe toată lumea, consilierii locali nu sunt angajații Primăriei, nu sunt subordonații primarului și nu se află la cheremul acestuia. Ei au joburile lor, din care își câștigă existența. Însă fiind aleși să îi reprezinte pe cetățeni și să ia decizii în numele lor, consilierii trebuie să participe la ședințele convocate de primar. Pentru asta primesc o indemnizație lunară.

În decurs de două săptămâni, primarul din Hârșova a convocat cinci ședințe ordinare și trei extraordinare. S-a întâmplat în zilele de 26, 28, 29 și 30 septembrie, apoi pe 2, pe 9, pe 10 și pe 11 octombrie. Ședința din 11 octombrie a rămas fără obiect, după ce singurul proiect înscris pe ordinea de zi a fost supus dezbaterii în ședința din 10 octombrie. Toate ședințele au fost programate pentru ora 11 dimineața. După cum spuneam mai sus, consilierii locali nu sunt angajații Primăriei. Ei au joburile lor, de la care nu pot lipsi, în miezul zilei, de câte ori are chef primarul să-i cheme la ședințe.

Primarul Viorel și Codul Viorica

Deși este limpede pentru orice om de bună-credință că aceste convocări în cascadă reprezintă o formă de hărțuire, comportamentul primarului nu poate fi calificat ca abuz în serviciu. El nu a încălcat nicio lege și nu riscă nimic. În mod paradoxal, acest comportament este cât se poate de legal și respectă litera, cam strâmbă, e drept, dar totuși în vigoare, a noului cod administrativ adoptat anul acesta, prin ordonanță de urgență, de guvernul Viorica Dăncilă. Acest cod bizar îl obligă pe primar să convoace cel puțin o ședință ordinară în fiecare lună de mandat, dar nu-i spune unde să se oprească. Practic, îi dă mână liberă să convoace ședințe ordinare de câte ori are chef și poate mâzgăli o oportunitate. De ce le mai zice ordinare, dacă pot fi convocate aleatoriu și câte or fi la număr, nu se știe. Codul lui Dăncilă nu prevede sancțiuni atunci când primarul uită să-i cheme pe consilieri la ordinară sau atunci când abuzează – în sensul de dicționar – de acest mecanism și îi cheamă prea des. Pe legea veche, 215/2001, ședințele ordinare se organizau o dată pe lună.

Tot după Codul lui Dăncilă, consilierii locali nu au voie să lipsească nemotivat de la ședințe, de orice tip ar fi ele, ordinare sau extraordinare. Absențele lor pot fi motivate doar când fac dovada, cu acte, că au fost internați în spital, că s-au aflat în concediu medical la domiciliu, că au fost plecați într-o deplasare în afara țării, că le-a murit soțul, soția sau o rudă de până la gradul II.  Ei nu pot lipsi motivat atunci când le moare o mătușă, un unchi sau un nepot de frate ori de soră. Concediul de odihnă nu poate motiva o absență; nici deplasarea în țară; nici faptul că angajatorul nu-i permite alesului să o taie de la muncă, în miezul zilei, când poate nu se găsește un înlocuitor.

Pe de altă parte, oricâte ședințe ar programa primarul, consilierul local primește aceeași indemnizație lunară. Dacă participă la mai multe ședințe, nu primește bani în plus, însă dacă absentează nemotivat riscă sancțiuni. Consilierii pot fi amendați cu 10% din indemnizație la două absențe nemotivate. Dacă sunt prea vocali, pot fi dați afară din ședință cu absență nemotivată. Cumva, ca în învățământul socialist. De asemenea, Codul prevede situații în care consilierii își pot pierde de drept mandatele, legat de absența de la ședințe sau de neadoptarea de hotărâri, pe o perioadă mai lungă de timp.

Consilierii PSD s-au înmuiat și au votat execuția bugetară

Speculând situația creată de noul cod administrativ și având de dus un război cu o majoritate care i-a devenit ostilă, primarul din Hârșova a început să convoace ședințe de consiliu, după pofta inimii sale. După limbajul său, le-a mâncat ficații consilierilor locali, care s-au trezit chemați de 8 ori, în două săptămâni, de fiecare dată de la ora 11. Presiunea de acest tip permisă de Codul lui Dăncilă a dat roade. Ca dovadă, după ce consilierii PSD și PNL au lipsit în bloc de la 3 ședințe extraordinare consecutive, s-au dus grămadă la ședința ordinară următoare. La 4 absențe nemotivate consecutive, pe o interpretare posibilă a legii, riscau deja să fie azvârliți afară din Consiliu. Pe 9 octombrie, la a șase ședință, consilierii PSD s-au înmuiat și au votat decisiv pentru aprobarea execuției bugetare pe trimestrul II. Vorbim aici de o situație care trebuia aprobată încă din luna iulie. Primarul nu s-a prezentat cu proiectul în fața Consiliului Local, în termenul legal. Respins de mai multe ori, în ședințele anterioare, proiectul a fost aprobat în cele din urmă.

Mai tare de ficat, un liberal a refuzat să semneze hotărârea

Președintele de ședință, Emil Paraschiv de la PNL, a refuzat să semneze hotărârea adoptată prin votul majoritar al consilierilor PSD și ALDE. Acesta a motivat în scris că prin hotărârea adoptată au fost aprobate două anexe care nu pot fi identificate. În fapt, Primăria le-a trimis consilierilor un singur fișier anexă, care cuprinde niște tabele de venituri și cheltuieli. Expunerea de motive a primarului era făcută în bătaie de joc, având singura motivație că se impune aprobarea contului de execuție… nu se știe din ce motive, că nu s-a detaliat nimic. Raportul de aprobare întocmit de direcția economică a Primăriei este un copy/paste la fel de jalnic. Legal ar fi fost ca proiectul să cuprindă date concrete, ușor de urmărit, așa cum se prezintă toate proiectele similare din alte localități. Am arătat într-un articol trecut că tabelele trimise de Ionescu nu arată gradul de realizare a veniturilor și cheltuielilor sau acela de a realizare a investițiilor. Cel puțin, în ultima privință, demonstrația din emisiunea Pro Tv, în care s-au prezentat nimicurile realizate din marile proiecte aflate la un pas de a fi pierdute, ar putea reprezenta o cauză a lipsei acestor raportări procentuale. Ce să raporteze primarul? Mai nimicul care se vede? Suntem curioși să vedem ce atitudine va avea Prefectul Județului Constanța față de această bătaie de joc.  

La a șaptea ședință, consilierii au cerut să voteze în avans și proiectul unic pentru care fusese convocată a opta ședință. Și au votat… cei cu ficații mâncați. Ne oprim aici. Într-un articol viitor vă spunem cum se judecă Primăria Hârșova împotriva Curții de Conturi, pentru ca Viorel Ionescu să nu achite din buzunarul său o deplasare în SUA și Canada. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Primăria Cernavodă a cheltuit ilegal peste 11 milioane de lei cu activitățile sportive

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Curtea de Conturi a stabilit în urma unui audit ordinar că Primăria Cernavodă a cheltuit ilegal 11.730.774 de lei pentru a finanța, fără licitație de proiecte, o asociație sportivă fondată de două persoane fizice și de Consiliul Local al orașului. Este vorba de Asociația Axiopolis Sport Cernavodă, în care CL Cernavodă are un vot minoritar, controlul fiind exercitat de persoanele fizice Dumitru Chivu și Daniel Amăriuți. Banii prevăzuți în capitolul 67.02.05.01 al bugetului local pentru anii 2016, 2017, 2018 și 2019 au fost virați către această asociație, pe baza unor cereri de finanțare, dar mai ales pe baza semnăturii ordonatorului de credite. În mod uzual, ordonator de credite este chiar primarul localității, însă acesta își poate delega atribuția către un viceprimar sau către un city-manager. Această modalitate de a muta banii din contul Primăriei în contul unei asociații sportive la simpla cerere a acesteia din urmă, fără desfășurarea procedurilor competitive, contravine flagrant legii. Auditorii Curții de Conturi au constatat că Primăria Cernavodă a încălcat 7 articole din Legea 350/2005, 7 articole din Ordinul 130/2006 până la abrogarea acestuia survenită în anul 2018, 8 articole din Ordinul 664/2018, două articole din OG 26/2000, 3 articole din Legea 273/2006 și 4 articole din OG 119/1999. Raportul Curții de Conturi se referă doar la activitatea Primăriei, astfel încât nu reliefează modalitatea efectivă în care asociația sportivă a cheltuit aceste sume extrem de generoase de la bugetul local.

Pentru fapte similare, fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, a fost condamnat pe fond la 8 ani de închisoare în februarie 2019. În cazul său, procurorii DNA l-au acuzat de încălcarea Legii 350/2005 cu privire la finanțarea unor cluburi sportive cu peste 13 milioane de lei.  Dosarul cuprindea și alte fapte penale, cum ar fi atribuirea unor sume de bani fără respectarea procedurii legale către două fundații culturale, încetarea abuzivă a raporturilor de muncă ale unei angajate care s-a opus acestor activități și altele asemenea.

În urma controlului efectuat la Primăria Cernavodă, Curtea de Conturi a mai constatat încălcarea legii cu privire la atribuirea unui contract de gestionare a câinilor fără stăpân către o controversată firmă din localitatea Ovidiu. O altă constatare se referă la achiziția unui cort pentru evenimente (petreceri) fără evidențierea acestuia în lista mijloacelor fixe și fără a exista o prevedere a achiziției în lista de investiții aprobată pentru anul 2019. Facem precizarea că fostul primar al localității, Gheorghe Hânsă, a fost trimis în judecată pentru că a asfaltat o stradă care nu era inclusă în lista de investiții. În sfârșit, raportul Curții de Conturi mai constată că primarul, viceprimarul și alte persoane alese au efectuat vizite sau misiuni oficiale, fără a prezenta rapoarte de activitate. Curtea obligă Primăria să evalueze prejudiciile în această privință, în vederea recuperării. Precizăm că nedepunerea rapoartelor de activitate pentru misiuni oficiale, vizite de lucru și altele asemenea se sancționează cu reținerea sumelor cheltuite de la persoanele care și-au încălcat obligația de raportare. Obligația legală a fost adoptată tocmai pentru a se elimina practicile incorecte, prin care aleșii ajung să se plimbe pe banii contribuabililor, sub motivația falsă că ar fi participat în misiuni oficiale. Mai jos puteți citi integral decizia Curții de Conturi emisă în urma auditului de la Cernavodă.

Download (PDF, 3.47MB)

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: