Connect with us

Exclusiv

Primăria Năvodari și-a însușit terenuri de la stat de peste un miliard de euro

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Radu Mazăre, condamnat recent pentru retrocedarea ilegală a unui milion de metri pătrați de teren în Constanța și Mamaia, este copil mic pe lângă gașca infracțională a fostului primar din Năvodari, Nicolae Matei. La Năvodari, primăria localității și-a însușit, nu un milion de metri pătrați de teren, ci peste trei milioane și jumătate. Mai exact este vorba de 3.648.500 de metri pătrați, cu o valoare de circulație de peste un miliard de euro. Această suprafață imensă a fost inclusă, pe etape, în proprietatea localității prin fraudă la lege. Cel puțin așa susține Ministerul Finanțelor Publice într-un înscris oficial depus la Tribunalul Constanța, în dosarul în care statul român revendică, deocamdată, zona de protecție a lacului Siutghiol.

Au dat hotărâri ca să fure statul

Procesul la care ne-am referit mai sus este unul din cele mai importante din ultima vreme. Acesta a început în anul 2018, la scurt timp după ce Curtea de Conturi a României a descoperit mai multe haiducii ale fostului primar penal Nicolae Matei. Haiducii au fost multe. Dar cea mai gravă se referă tocmai la intabularea terenurilor de stat de la Siutghiol în proprietatea localității, procedură urmată, în mare parte, de vânzarea unor suprafețe către diverse firme și persoane.

În cadrul procesului, care vizează zona de protecție a Lacului Siutghiol, Ministerul Finanțelor a invocat nelegalitatea a opt hotărâri ale Consiliului Local Năvodari inițiate de Nicolae Matei și a unei hotărâri mai vechi, din anul 2003.

Prin acestea – afirmă Ministerul Finanțelor Publice – ”domeniul public al statului român a fost inclus în inventarul bunurilor ce aparțin domeniului public, respectiv privat al Orașului Năvodari, prin schimbarea nelegală a regimului juridic și în absența unui act normativ translativ de proprietate”.

Domeniul statului este domeniul nostru, al tuturor

Înainte de a trece în revistă argumentele și dovezile Ministerului Finanțelor Publice, trebuie să spunem că domeniul public al statului este, în fapt, un loc deschis întregului public din România. În această categorie intră marea, plajele, falezele, lacurile naturale cu zonele lor de protecție, terenurile câștigate din mare sau din lacurile naturale, rezervațiile naturale, zonele împădurite (cu excepția celor retrocedate). În România, nu există terenuri ale nimănui. Însă aceste terenuri ale statului pentru unii par ale nimănui, pentru că sunt neîmprejmuite și lăsate libere pentru accesul publicului. Când cineva fură terenul statului, fură, de fapt, terenul nostru al tuturor.

Un furt din avutul colectiv al țării

Un astfel de teren care era al statului, adică al nostru al tuturor, a fost malul lacului Siutghiol. Între timp, malul lacului a încetat să mai fie al nostru al tuturor, ajungând să fie doar al unora, care l-au cumpărat de la găștile administrative locale, după ce acestea au cucerit proprietatea din pix.

Cum s-a întâmplat acest furt în dauna avutului colectiv al țării înțelegem din poziția exprimată de Ministerul Finanțelor Publice în cadrul procesului la care am făcut referire. Ministerul spune că administrația locală din Năvodari a adoptat hotărâri pe bandă rulantă, prin care și-a majorat progresiv inventarul cu terenurile de stat.

Un tabel ordinar în excel

Ce este acest inventar? Este un tabel făcut în excel. Un tabel ordinar, pe care îl poate desena oricine are acces la un computer. Matei și camarila lui, având acces la computer, au trecut în acest tabel și terenurile de pe malul lacului, care aparțineau de drept statului român.

Mai departe, fostul primar s-a dus cu tabelul în fața Consiliului Local Năvodari. Acolo erau în majoritate exact colegii săi de partid, mulți dintre ei tâmplari, sudori și lăcătuși lipsiți de cea mai elementară educație juridică. Normal că au aprobat inventarul, că doar nu erau să se certe cu șeful lor!

Văzând că merge treaba, Matei a repetat schema de încă 7 ori. Și așa, bucată cu bucată, tot malul lacului a fost trecut fraudulos în proprietatea localității, fără niciun drept, fără a se plăti un leu pentru aceste bunuri oricum inalienabile și fără a exista vreun act de dobândire a proprietății.

Isprava unui comunist de la Cadastru

La capătul acestui circuit fraudulos, fostul primar s-a dus la OCPI să intabuleze terenurile furate de la stat. Printr-o coincidență fericită pentru el, această instituție cheie era condusă atunci de un comunist din Năvodari. Ne-am referit aici la un fost primar comunist al localității, pe numele său Stere Sponte. Care mai era și consilier local, ridicând din degete la aceste hoții ordinare. Și care mai era și cetățean de onoare, făcut chiar de consiliul din care făcea parte.

Pe fondul acestei coincidențe nefericite, OCPI-ul a violat legea și regulamentele interne, intabulând terenurile de stat în proprietatea Orașului Năvodari, pe baza tabelului ordinar făcut în excel. Tot cu un tabel ordinar făcut în excel a pus Primăria Năvodari mâna și pe terenul Taberei de Copii, care a fost și este proprietate de stat, dată în folosința sindicatelor. Hotărârile prin care s-au furat aceste terenuri de stat nu aveau viza de legalitate a Prefecturii, care era obligatorie. Oamenii muncii de la OCPI s-au făcut că nu știu legea și au aprobat intabulările fără viză de legalitate. Niciun jurist din subordinea comunistului nu a văzut că situația era penală. Culmea, peste ani, un jurist de la această instituție avea să ajungă chiar prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Constanța, remarcându-se tocmai printr-o spălare incredibilă a răspunderii penale a fostului primar Nicolae Matei.

Linia roșie

Încă din acțiunea introductivă, statul român a spus că ar fi vorbă de o furăciune de 65.260 de metri pătrați reprezentând fâșia de protecție a lacului, plus suprafețele câștigate din lac prin îndiguire/lucrări hidrotehnice, pentru care s-a cerut măsurarea pe calea unei expertize pe fondul procesului. Ministerul a depus un plan de situație care arată limita naturală a proprietății publice, așa cum era încă din 1978, și cât a dat iama Primăria Năvodari în terenul statului.

În planul de situație de mai sus, linia albastră reprezintă conturul proprietății de stat încă din anul 1978. Linia roșie reprezintă conturul actual al lacului. Zona dintre cele două linii a fost asanată în timp. Prin asanare, s-a schimbat înfățișarea terenului, care apare acum ca uscat, deși înainte era acoperit de apă, mlaștină și stuf. Însă e limpede că vorbim de același teren cu aceleași coordonate cadastrale. Asanarea, îndiguirea sau consolidarea unei suprafețe din cuveta unui lac natural nu schimbă regimul proprietății asupra terenului. Așa scrie, negru pe alb, în lege, și așa este cât se poate de logic. Până la urmă, dacă ai o groapă pe un teren și o astupi cu pământ, nu înseamnă că s-a creat un teren nou. E același teren, care înainte avea groapă, iar acum nu mai are groapă. În consecință, tot acest teren, pe care înainte băltea lacul, iar acum nu mai băltește, pentru că s-a asanat, este tot al statului, chiar dacă Primăria Năvodari l-a acaparat în timp și l-a vândut unor șmecheri.

Toate furăciunile de terenuri la un loc: peste un miliard de euro

Fenomenul furtului de terenuri de la stat are dimensiuni de-a dreptul colosale. Astfel, Ministerul atrage atenția că UAT Năvodari avea în proprietate, la nivelul anilor 90 o suprafață de 6.912,15 hectare. La 31 decembrie 2016, așa cum a constat Curtea de Conturi, această proprietate s-a majorat la 7.277 de hectare. Vorbim de o diferență de 364,85 de hectare, în mare parte acaparată prin fraudă la lege. 364,85 de hectare înseamnă 3.648.500 de metri pătrați. Terenul are o valoare de circulație de peste un miliard de euro.

Avocata lui Matei se încurcă în minciuni

La termenul de judecată la care s-au luat în discuție aceste date ale problemei, avocata Primăriei Năvodari, care l-a reprezentat în numeroase procese chiar pe fostul primar Nicolae Matei, a încercat din răsputeri să pună capac excepției de nelegalitate în privința hotărârilor de inventariere abuzivă. În primul rând, aceasta a cerut administrarea unei expertize tehnice pentru lămurirea excepției, expertiză care oricum s-a cerut de către Minister și s-a aprobat deja pe fondul cauzei. În al doilea rând, a cerut instanței să nu țină cont de o notă pe care a depus-o, într-un alt dosar, în care Primăria Năvodari contestă raportul Curții de Conturi de la care a pornit întreaga situație. În acel dosar, Primăria a recunoscut că zona de protecție a lacului, adică terenul statului, se suprapune peste proprietatea Orașului Năvodari. În procesul de față, în care statul își revendică terenul furat de Primărie, avocata n-a mai vrut să recunoască nicio suprapunere și a cerut vehement să nu se țină cont de recunoașterea anterioară. Sunt dosare diferite și notele dintr-un dosar nu pot fi folosite în alt dosar – a motivat avocata. Păi sigur că da, e o chestie normală și avocățească să-i spui unui judecător că zăpada e albă, iar altuia că e neagră. Că doar sunt judecători diferiți. Instanța a rămas în pronunțare în privința ilegalității hotărârilor de inventariere. Procesul va continua indiferent de ce soluție va fi adoptată relativ la execepția de nelegalitate.

Ultima frontieră

Menționăm că am participat în rândul publicului interesat la toate termenele acestui proces și vom continua să o facem și pe viitor, deoarece tunurile imobiliare ale fostului primar au fost date în dauna statului, adică a noastră a tuturor. Cumva trebuie să se spargă și acest puroi, chiar dacă mai există încă organe ale statului, în speță parchetele locale, care au lungit cu anii și au mușamalizat o parte din furturile găștilor administrative de la Năvodari.

Din perspectiva noastră este revoltător, de pildă, faptul că hotărârea de Consiliu din 2011, prin care gașca fostului primar a inventariat terenul de stat de sub Tabăra de Copii, a fost anulată abia în 2018. Situația nu este restabilită nici acum, existând presiuni incredibile pentru a nu se vedea exact circuitele de înstrăinare a terenurilor către așa-ziși ”cumpărători de bună credință”. Furturile de la Siutghiol, care completează acest tablou de tip mafiot, au fost semnalate de ani de zile parchetelor locale. Dosarele zac. Tocmai de aceea vă vom ține la curent cu evoluția dosarului civil, pentru că, la fel ca la tabără, aici a rămas ultima frontieră pe care statul își poate apăra interesele lui și ale noastre ale tuturor. Va urma!

Comments

comments

Exclusiv

Păienjenișul de interese de la stârpirea țânțarilor din Năvodari

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

O firmă angajată de Primăria Năvodari, fără licitație publică, a început acțiunea de stârpire a țânțarilor din acest oraș. Contractul de dezinsecție terestră a fost semnat pe 28 mai 2019 și are o valoare de 134.264 de lei plus TVA. Potrivit anunțului urcat în SICAP de autoritatea contractantă, prețul corespunde unei cantități de 1.040 (o mie patruzeci) de hectare de teren. Suprafața efectivă pe care se va realiza combaterea cu substanțe toxice a faunei reziduale de țânțari, muște, căpușe, ploșnițe, păianjeni și alte artropode este de 65 de hectare. Însă stropirile se repetă 16 săptămâni la rând, până când suprafața totală prestată  va ajunge la 1.040 de hectare.

Acțiunea de stârpire a țânțarilor a început pe 10 iunie 2019. Mai jos vedeți două din fotografiile date publicității de Primăria Năvodari.

 

Societatea Partener Construct General SRL, chemată pe sprânceană să ucidă insectele timp de 16 săptămâni la rând, s-a lipit și de alte două contracte, tot fără licitație publică și tot la fel de avantajoase, cu Primăria din Năvodari. Primul dintre acestea a fost încheiat pe 15 mai 2019, la o valoare de 129.409 lei plus TVA. De acești bani, societatea trebuie să toaleteze 700 de arbori. Al doilea contract are ca obiect cosirea ierbii și a fost încheiat pe 30 mai 2019, la o valoare de 135.000 de lei plus TVA. Prețul corespunde unei cantități de 90 de hectare de iarbă. De fapt, este vorba de o suprafață de 45 de hectare, care va fi cosită de două ori în această vară. Vorbim aici de spațiile verzi adiacente bulevardului Mamaia Nord, spre Constanța și cele din zona bulevardului Năvodari, spre Lumina.

Valoarea cumulată a celor trei contracte atribuite fără licitație publică este de 398.673 de lei plus TVA.

Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, Partener Construct General SRL este o societate înființată în  anul 2013. Aceasta funcționează la mansarda unei case de pe strada Muzicii din Năvodari și are ca obiect principal de activitate ”Lucrări de instalații sanitare, de încălzire și de aer condiționat”. În anul 2017, firma a derulat afaceri de 6,7 milioane de lei, cu 76 de angajați. Datele financiare pentru anul 2018 nu sunt disponibile. Potrivit Registrului Comerțului, afacerea este deținută de Gabriela Ursu, de 32 de ani, și de Maria-Magdalena Bîlea, de 44 de ani.

Presa locală constănțeană a relatat că Partener Construct General SRL a derulat în anul 2017 un contract extrem de avantajos cu Uzina Teromoelectrică Midia SA Năvodari, cea care livrează agentul termic primar către Termica Distribuție SRL Năvodari, societatea Consiliului Local.

Tot din 2017 datează și un anunț al unui executor judecătoresc, prin care se aducea la cunoștința publicului faptul că Partener Construct General SRL a adjudecat imobilul de pe strada Muzicii nr. 63, Năvodari, în care societatea își avea deja sediul social, la mansardă. Clădirea fusese scoasă la vânzare de executorul judecătoresc la cererea Băncii Transilvania, care avea de recuperat o sumă importantă de bani de la proprietarul casei, Marian Găliceanu, și de la ruda acestuia, Manuel Găliceanu. În 2018, licitația pentru vânzarea imobilului a fost reluată, după ce executorul judecătoresc a constatat că Partener Construct General SRL a fost un fals adjudecatar. Intuim că firma s-a implicat pentru a amâna de fapt momentul înstrăinării imobilului către un terț, plătind doar taxa de participare și refuzând apoi să achite prețul licitat.

Marian Găliceanu, proprietarul casei în care funcționează firma care cosește iarba, tunde copacii și stârpește țânțarii din Năvodari, a fost reținut timp de 24 de ore de organele judiciare în septembrie 2013, alături de Vasile Alexandru Manu, fost director la Termica Distribuție Năvodari, într-un dosar de conflict de interese.

Parchetul Curții de Apel Constanța a comunicat atunci că a propus arestarea preventivă a lui Vasile Alexandru Manu pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese ”constând în aceea că în calitate de director la SC TERMICA DISTRIBUŢIE NĂVODARI SRL, persoana juridică la care asociat unic este oraşul Năvodari, a încheiat contracte cu SC CSI ENERGO ELECTRIC SRL, în perioada 2011 – 2013, prin care s-au realizat foloase materiale pentru ginere său Găliceanu Marian, administrator la societatea comercială beneficiară a contractelor încheiate”. Aceeași propunere de arestare preventivă a fost înaintată și pentru Marian Găliceanu, urmărit pentru complicitate la conflictul de interese. Instanța de judecată nu a încuviințat arestarea preventivă, însă a aprobat instituirea controlului judiciar în privința celor doi.

În comunicatul PCA Constanța se mai preciza că firma lui Găliceanu fusese implicată în lucrări de reamenajare a sensului giratoriu de la intersecția străzilor Albinelor și Constanței (în care se află grupul statuar al pescarului aruncând năvodul din mahună), dar și într-un contract care viza închirierea de utilaje și mijloace de transport către Termica Distribuție. În perioada 4 ianuarie 2012 – 17 iunie 2013, firma ginerelui a primit de la întreprinderea publică administrată de socru suma de 690.146,59 de lei.

Trebuie să mai spunem că Vasile Alexandru Manu este coinculpat alături de Nicolae Matei și de fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu în dosarul retrocedărilor, fiind acuzat de încălcarea legii cu privire la finanțarea clubului de fotbal Săgeata Năvodari.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Vama Veche. Primăria Limanu a amplasat 12 chioșcuri, urâte ca naiba, pe buza plajei (VIDEO)

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Nu se mai termină chiloțăria de pe litoral. La Vama Veche, administrația locală a comunei Limanu a decis să amplaseze 12 chioșcuri, urâte ca naiba, pe strada Falezei, la limita plajei. Vorbim de cea mai bună zonă din Vama Veche, acolo unde există investiții private de sute de mii de euro în hoteluri, restaurante și terase. Antreprenorii locali își vor pierde vadul, în favoarea chioșcarilor. În clipul de mai jos puteți vedea momentul amplasării hidoșeniilor comerciale pe buza plajei din Vama Veche.

Inițiativa de a face loc unor chioșcuri în proximitatea celei mai frumoase plaje de pe litoralul românesc i-a aparținut primarului PSD-ist al comunei Limanu, Daniel Georgescu. Pe 8 august 2017, acesta a semnat în numele Primăriei Limanu un contract de furnizare produse, prin care a cumpărat 21 de chioșcuri din lemn pentru comerț stradal. Un an mai târziu, mai exact pe 15 mai 2018, Georgescu a venit în fața Consiliului Local Limanu cu un proiect de hotărâre referitor la aprobarea procedurii de închiriere a 17 chioșcuri situate în satul 2 Mai, pe strada Gheorghe Bunoiu și a patru chioșcuri situate în Vama Veche, pe strada Ion Creangă și strada Falezei.  În facsimil, puteți citi HCL 66/15.05.2018.

Download (PDF, 56KB)

Documentul de mai sus a fost postat pe site-ul Primăriei Limanu. Din nefericire, HCL-urile adoptate în 2019, nu au mai fost urcate pe site. Din acest motiv, nu știm dacă în anul curent s-a adoptat o hotărâre prin care s-a majorat numărul de chioșcuri pe strada Falezei. În schimb, tot pe site am găsit anunțul publicat de Primăria Limanu pe 20 mai 2019, privind organizarea licitației de închiriere a 12 chioșcuri în Vama Veche.

Download (PDF, 40KB)

Deși am încercat să obținem un punct de vedere de la primarul din Limanu, Daniel Georgescu, acesta nu a răspuns apelurilor noastre. În schimb, la telefonul fix al autorității locale o funcționară ne-a lămurit că nu ne poate da relații decât despre taxele și impozitele locale, conducătorii instituției fiind plecați pe teren.

Contactat telefonic, fostul primar al localității, Nicolae Iustin Urdea, care este consilier local în mandatul actual, ne-a declarat că nu știe dacă s-a adoptat o hotărâre de Consiliu Local cu privire la suplimentarea numărului de chioșcuri din Vama Veche. Acesta a precizat că s-a întâmplat de două sau trei ori să lipsească de la ședințele de Consiliu, însă la niciuna din ședințele la care a participat nu s-a pus în discuție un proiect de suplimentare a numărului de chioșcuri. Acesta a opinat că s-ar fi impus o analiză mai atentă și o dezbatere mai aplicată cu privire la oportunitatea amplasării de chioșcuri. ”Sunt consumatori mulți în Vama Veche. Dar această inițiativă de a se amplasa baterii de chioșcuri în fața clădirilor în care s-au investit sute de mii de euro cred că merita o analiză mai atentă și o dezbatere aplicată” – a declarat Urdea pentru Ordinea.Ro.

În situația în care primarul actual din Limanu va dori să exprime un punct de vedere cu privire la oportunitatea acestei decizii controversate, îl vom publica de îndată.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

(VIDEO) Cîrjaliu își înmoaie degetele în apa cu fecaloid, doar când are interes

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Deși Primăria Agigea plătește unei firme de casă peste 134.000 de lei pe an pentru a vidanja fosele septice, publice și private, de pe raza comunei, funcționarea acestui serviciu nu este deloc satisfăcătoare. Ca dovadă, o gură de fosă din zona restaurantelor pescărești de lux defulează periodic, inundând strada cu dejecții și aerul marin cu un miros pestilențial. Un incident de acest fel s-a petrecut chiar zilele trecute, la scurt timp după ce Ordinea.Ro a relatat detaliile contractului de vidanjare.

Am relatat pe larg că Primăria Agigea a atribuit pe 19 ianuarie 2019 un contract în valoare de 134.000 de lei plus TVA firmei Asus Service SRL Agigea, pentru servicii de vidanjare și transport al apelor uzate. Administrația locală subvenționează cu 50% vidanjarea foselor septice ale locuințelor private și suportă integral costurile pentru fosele instituțiilor publice. Dejecțiile sunt transportate la o stație de epurare aflată la 20 de kilometri distanță. Pentru fiecare transport, Primăria Agigea achită suplimentar și costul unui buletin de analize, în cuantum de 361,28 de lei.

Documentarea noastră, pe care o poate replica oricine are curiozitatea și interesul, a scos la iveală faptul că firma Asus Service SRL împarte numărul de telefon afișat în SICAP cu SC Golful Pescarilor SRL, o societate deținută, în proporție de 50%, de finul de cununie al fratelui primarului din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu. Ginerele lui Maricel este la rândul său un fel de băgător de seamă la restaurantul cu pricina. De asemenea, a ieșit la iveală faptul că numărul de telefon al firmei plătite din bani publici să vidanjeze la Agigea a fost utilizat în trecut de alte trei societăți comerciale, pomenite în declarația de interese depusă de Cîrjaliu în anul 2008, atunci când a devenit primar al localității. Ulterior, el și-a înstrăinat participațiile din aceste firme, însă numărul de telefon a rămas în business, ajungând acum să fie menționat în contractul de vidanjare semnat de Cîrjaliu cu firma Asus Service SRL.

Citește aici investigația cadru:

Numărul de telefon prin care se vidanjează bani grei din Primăria Agigea

Cât de bine își face Asus Service SRL treaba pentru care primește peste 134.000 de lei se vede în imaginile alăturate.

Deși la ordinul lui Cîrjaliu, Poliția Locală Agigea este extrem de vigilentă împărțind sancțiuni contravenționale cu nemiluit pentru orice fleac, uneori într-un mod vădit samavolnic, deranjul pricinuit de fosa care defulează pe drumul public în zona restaurantelor pescărești este total trecut cu vederea. Nepăsarea trădează încă o dată legăturile neprincipiale precizate mai sus. Total în răspăr cu atitudinea de acum, în urmă cu doi ani, primarul Cîrjaliu se dovedea extrem de îngrijorat de mediul înconjurător, trăgându-se într-o filmare cu telefonul în timp ce recolta într-o sticlă apă dintr-o baltă din dosul Pescăriei lui Matei. Așa cum se observă, în filmare, acesta insinua că apa în care tocmai își băga degetele că să umple sticla ar fi avut miros de fecale și ar fi provenit de la Pescăria lui Matei. La un moment dat, în coloana sonoră a filmării se aude din off și vocea omului de afaceri Dan Popa, de la Golful Pescarilor, întărind insinuarea că apa în care primarul își înmuia degetele ar avea miros de fecale. Au trecut de la acea ispravă mai bine de doi ani.  Deși în ultima vreme, fosa publică, aflată pe domeniul public, defulează în mod vizibil și fără niciun dubiu, primarul Cîrjaliu nu se mai arată la fel de preocupat de soarta mediului.

Cristian Maricel Cârjaliu este primar la Agigea din anul 2008. Acesta a fost asociat în afaceri cu Cristian Darie, fostul vicepreședinte al Consiliului Județean Constanța. În memoria internetului s-au păstrat zeci de fotografii de la diverse inaugurări de lucrări și edificii în Agigea, la care au participat primarul Cîrjaliu, alături de fostul președinte al CJC Nicușor Constantinescu și de fostul vicepreședinte Cristian Darie. Mai mult decât atât, în anul 2018, Cîrjaliu și-a declarat admirația față de Nicușor Constantinescu, în contextul în care acesta din urmă era în închisoare, ispășind o pedeapsă primită pentru fapte de corupție. Reamintim și faptul că Maricel Cîrjaliu este cetățean de onoare al comunei Agigea. El a declarat că a fost propus pentru această demnitate de consilierii PSD, întrucât a realizat rețeaua de canalizare și alte obiective în satul Agigea.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: