Connect with us

Exclusiv

Fiul lui Ionel Hașotti, intervenție aberantă în folosul celor care au furat lacul Siutghiol

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Procesul prin care statul român încearcă să recupereze terenurile furate de Primăria Năvodari, pe vremea fostului primar Nicolae Matei, din cuveta și din zona de protecție a lacului Siutghiol trenează momentan. Tergiversarea este generată de o cerere de intervenție formulată de o firmă cu profil piscicol (Master Fishing SRL) reprezentată în instanță de Tudor Hașotti, fiul controversatului avocat Ionel Hașotti. Deși intervenția sa a fost formulată declarativ în sprijinul statului român, în realitate, la termenul de luni al procesului, Hașotti junior a făcut front comun cu primăria acuzată de furtul terenurilor. Și n-ar fi prima oară. De asemenea, a ventilat confuzii conceptuale de toată jena, a exhibat fără rușine în sprijinul poziției sale o ordonanță de urgență anulată de Curtea Constituțională și – în culmea delirului – a dat de pământ cu statul român că nu ar fi în stare să facă legi mai clare. ”E o ciorovăială juridică între instituții” – a atacat juniorul.

Însă, mai presus de toate, scopul său vădit a fost acela de a muta discuția de la revendicarea imobiliară propriu-zisă la problema spinoasă (dar irelevantă pentru obiectul dosarului de judecată) a dreptului de administrare asupra lacului. Discuția ar complica litigiul și ar întârzia procedura de corectare pe cale civilă a acestui rapt ordinar din patrimoniul public.

Tunul imobiliar

Pe această linie problema se complică, deoarece, în anul 2010, prin Legea 42, lacul Siutghiol a fost scos din administrarea Apelor Române și dat în administrarea consiliilor locale din orașele riverane, Constanța, Ovidiu și Năvodari. Situația a profitat Orașului Năvodari, care a inventariat ilegal în domeniul său privat hectare întregi de teren cucerit din apă, fie prin lucrări hidrotehnice execute de terți, fie prin asanarea unei zone din coada lacului cu pământ, nisip și moloz, de către persoane neidentificate de autorități. Bașca fâșiile legale de protecție, la rândul lor haiducite de fostul primar! Per ansamblu este vorba chiar de terenurile pe care statul le revendică în procesul ce face obiectul relatării de față.

Tehnica de cucerire a terenului din lac

Legea declarată neconstituțională

Legea 42/2010, la umbra căreia s-a consumat acest jaf ordinar, a fost de curând declarată neconstituțională în ansamblul său (citește AICI). Cu toate acestea, în mod halucinant, Hașotti junior ar vrea să nu se țină cont de ce a stabilit CCR, opunând acestei decizii general obligatorii o hotărâre a Curții de Apel București, obținută de o firmă (MatFish SRL) care a concesionat lacul Tașaul și care a beneficiat de avantaje ilegale tocmai de la Primăria Năvodari (vezi AICI detalii).

Cum au ajuns pescarii de la Năvodari să facă inaplicabilă o lege

MatFish SRL s-a pricopsit cu lacul Tașaul în baza unui contract de concesiune fără număr de înregistrare, încheiat pe genunchi, în anul 2008, cu fosta Companie Națională de Administrare a Fondului Piscicol. La scurt timp, Compania s-a desființat, apărând în locul ei Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA).

În 2011, ANPA a fost dată în judecată de Apele Române. Cei de la Ape au cerut să li se recunoască dreptul de administrare a lacului Tașaul, în baza articolului 3 din Legea Apelor și a Anexei 12 a Hotărârii de Guvern 1705/2006. Articolul 3 din lege arată că lacurile (naturale) sunt administrate de Apele Române. Iar Anexa 12 a Hotărârii de Guvern cuprinde lista acestor lacuri. În fața acestor argumente și dovezi, ANPA a pierdut procesul la Curtea de Apel Constanța, promovând ulterior un recurs la ÎCCJ.

Când nu prea mai era mare lucru de făcut, un ajutor nesperat a venit tocmai de la MatFish SRL, care a reușit să întoarcă pe dos toată arhitectura legală la Curtea de Apel București, într-un proces în contradictoriu cu Guvernul României și cu Apele Române.

În acest proces inițiat în 2014, reprezentanții MatFish au afirmat că o parte din  lacurile care figurau în Anexa 12 la HG 1705/2006 cu drept de administrare pentru Apele Române figurau în paralel și în Anexa 3, cu drept de administrare pentru ANPA. Așadar, ar fi fost vorba de o dublă inventariere a 13 lacuri, printre care Siutghiol, Tăbăcărie și Tașaul. Societatea a susținut declarativ, dar fără nicio dovadă, că articolul 3 din Legea Apelor nu s-ar referi și la aceste lacuri. De asemenea, a susținut că ANPA ar fi îndreptățită să le administreze, deoarece aceste lacuri au fost administrate încă din perioada comunistă de societatea piscicolă Pestom. Mai departe, administrarea ar fi fost trecută la Agenția Domeniilor Statului, iar în final la ANPA. Discuția în proces s-a dus pe această temă falsă a transmiterii administrării prin ștafetă, iar nu despre legea care spune că lacurile naturale sunt administrate de Apele Române și punct.

Extras din Sentința 3580/16.11.2016 a Curții de Apel București, capătul de cerere în care Matfish susține că lacurile naturale nu intră sub incidența Legii Apelor din cauza unui protocol care, în realitate, nu putea fi legal, de vreme ce ADS nu putea administra decât terenuri cu destinație agricolă, în vreme ce lacurile naturale sunt în altă categorie, a terenurilor acoperite permanent de ape. Instanța nu a analizat aspectele de legalitate, ci istoricul ”ștafetei”.

Pe fondul acestui miraj de teme false, MatFish a câștigat la Curtea de Apel București.

Confuzii și teme false, ventilate de fiul lui Ionel

Revenim la procesul dintre Ministerul de Finanțe și Orașul Năvodari. După cum spuneam, Hașotti junior a venit de la bun început cu pretenția să nu se discute despre dreptul de proprietate al statului român asupra terenurilor însușite ilegal de Orașul Năvodari din cuveta și de pe malul lacului Siutghiol. Pretenția sa a fost să se rediscute chestiuni despre dreptul de administrare a lacului. Părțile adverse, dar chiar și instanța i-au atras atenția că tema este irelevantă. Însă juniorul a continuat, zeci de minute, să povestească detalii din procesul MatFish despre ștafeta prin care s-ar fi transmis administrarea lacului de la Pestom, la ADS și apoi la ANPA.

Părțile adverse nu au în sprijinul lor decât prevederi generale din această Lege a Apelor – a spus avocatul, trădând convingerea sa că așa-zisele drepturi istorice și logoreea pot bate legea. Există derogări, a continuat el, de la lege, așa cum ar fi OUG 85/2016. Ei bine, nu există. Căci, după cum i-a replicat reprezentanta intervenientei Somaco Construct SRL, această ordonanță a fost la rândul ei declarată neconstituțională.

Din când în când, fiul lui Hașotti mai amintea că hotărârea MatFish (care se referă la administrare) ar fi trebuit să conducă la suspendarea procesului de revendicare imobiliară (care se referă la proprietate). Apoi, că hotărârea MatFish ar avea autoritate de lucru judecat, chit că Ministerul de Finanțe nu a fost parte în procesul cu MatFish. E o ciorovăială juridică între instituțiile statului, a replicat avocatul într-un stil licențios. După care a dăscălit același stat să-și facă legi mai bune.

Aberațiile lui Hașotti cel mic

Fiul lui Hașotti a mai aberat că lacul Siutghiol ar fi o amenajare piscicolă, sădind confuzia că dacă se poate pescui în el atunci musai ar avea acest caracter. În această logică, nici Dunărea nu-i fluviu, ci amenajare pescărească. În realitate, Legea 192/2001 definește exact ce sunt amenajările piscicole, și anume: iazuri, heleșteie, păstrăvării, instalații de viviere flotabile, stații de reproducere artificială. Dar – după cum am observat mai sus – avocatului nu prea-i place legea. Dacă i-ar fi plăcut, ar mai fi observat că ADS a avut în administrare, potrivit legii sale de înființare, 268/2001, doar terenuri cu destinație agricolă. Or lacurile naturale sunt, potrivit Legii Fondului Funciar, în altă categorie, a terenurilor acoperite permanent de ape.

Amicus curiae

Alte detalii sunt de prisos. În esență, aceasta a fost tentativa lui Hașotti junior de a ”îmbârliga” Justiția să nu țină cont de o decizie a Curții Constituționale, care spune că lacul Siutghiol trebuie să se întoarcă în administrarea Apelor Române. Așa de tare îl roade pe Hașotti cel mic decizia CCR, încât chiar după pronunțare s-a trezit să trimită acestui for un memoriu amicus curiae, ca să le explice judecătorilor constituționali treaba cu dreptul pescarilor de a administra resursele strategice de apă. 

Amicus curiae înseamnă amicul curții. Dar nu s-a dovedit. Curtea Constituțională n-a ținut cont de această năzdrăvănie.

Și amicul hoților de la Năvodari

În schimb, este relevant rolul jucat de Hașotti junior de amic al Primăriei acuzate că a furat terenurile de stat de la Siutghiol. Intervenția sa declarativă în favoarea statului român a fost o cacialma ordinară. În realitate, fiul lui Ionel Hașotti a pledat în folosul, fie și măcar de tergiversare, al părții adverse, șușotind pe parcursul dezbaterilor cu avocata personală a fostului primar Nicolae Matei, avocată care continuă în mod bizar să reprezinte Primăria Năvodari. De asemenea, minciunile și confuziile pe care le ventila în vorbăria sa au stârnit proteste și critici repetate din partea reprezentantei statului român.

În primplan, fostul primar penal din Năvodari, Nicolae Matei. În stânga fotografiei, în planul secund, îl puteți observa pe Puiu Hașotti, fost ministru al Culturii care a cerut public eliberarea lui Matei din arest, încălcând independența Justiției.

Legături teribile

Ajutorul pe care Tudor Hașotti a încercat să-l dea prin această prestație jenantă unora care au furat de la stat, nu ne surprinde absolut deloc. Reamintim cititorilor noștri că între familia Hașotti și fostul primar penal din Năvodari, Nicolae Matei, există legături teribile. În primul rând, unchiul lui Tudor Hașotti, fostul ministru Puiu, s-a urcat pe baricade împotriva statului de drept ca să ceară eliberarea lui Matei din arestul preventiv, în anul 2012. Apoi, chiar juniorul este menționat într-un colț de pagină dintr-un referat cu propunerea de arestare preventivă a lui Nicolae Matei, în dosarul retrocedărilor frauduloase de terenuri din zona turistică a orașului Năvodari. După cum a reținut procurorul DNA, Tudor Hașotti a fost avocatul unuia din beneficiarii fraudei. Însă a scăpat basma curată.

Celebrul avocat Ionel Hașotti a retrocedat terenul din imagine, mințind cu nerușinare că nu există dovadă că ar exista o carieră de piatră pe acesta.

Opinăm că juniorul a avut multe de învățat de la părintele său, Ionel Hașotti, care este, fără dubiu, unul din cei mai mari experți în retrocedări frauduloase. Seniorul a fost implicat, printre altele, în retrocedarea frauduloasă a carierei de la Sibioara, în retrocedările lui Mazăre (cazul Gardef) sau în retrocedarea total aiuristică a averii familiei Damadian (baza RATC de pe strada Chiliei, retrocedată în contul unui autor care nu a fost expropriat de regimul comunist, pentru simplul motiv că își vânduse proprietatea anterior; de altfel, în titlul de naționalizare figura ultimul proprietar și acela nu era Damadian). Până acum, Ionel Hașotti a fost protejat și nu a răspuns pentru aceste fapte. Dacă Justiția își făcea treaba, poate că n-am fi ajuns astăzi în situația ca demersul statului de a-și recupera terenurile furate de corupții din politică să fie tergiversat și blocat cu tot felul de șmecherii juridice. 

Comments

comments

Exclusiv

Fostul primar din Năvodari Nicolae Matei, condamnat la 9 ani de închisoare în dosarul retrocedărilor

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei, a fost condamnat, pe fond, la 9 ani de închisoare cu executare în dosarul retrocedărilor de terenuri din zona Mamaia Nord – Năvodari. Fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu de la Tribunalul Constanța, acuzată pentru luare de mită de la fostul primar în scopul pronunțării unor hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege, a fost la rândul ei condamnată la 7 ani de închisoare cu executare.

Victoria Căpățână, beneficiara unor soluții de retrocedare flauduloasă, a fost condamnată la 4 ani și 6 luni de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu.

Isidor Gurgu, cumnatul fără forme legale al fostului primar, acuzat de spălarea banilor proveniți din vânzarea unor terenuri provenite din retrocedările frauduloase va executa 4 ani de închisoare. De asemenea, Constantin Florin Ivdu, acuzat de aceleași fapte de spălare a banilor, a primit 3 ani cu executare. În sfârșit, inculpatul Alexandru Manu, fost președinte al clubului de fotbal Săgeata Năvodari, club prin care au fost derulate, potrivit procurorilor, operațiuni de finanțare ilegală, a fost achitat de instanța de judecată.

Hotărârea a fost pronunțată pe fond de Curtea de Apel București, instanță competentă având în vedere calitatea de magistrat a inculpatei Corina Eugenia Jianu.  Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în zece zile de la comunicare.

Dosarul retrocedărilor a fost instrumentat de actualul procuror șef al DNA Constanța, Andrei Bodean. În esență, DNA a probat că Nicolae Matei a oferit un teren de 500 mp în zona Taberei de Copii Năvodari către fiica judecătoarei Corina Eugenia Jianu, pentru ca aceasta să aprobe retrocedarea unor terenuri către persoane care aveau convenții de a înstrăina terenurile obținute către rude și interpuși ai fostului primar. În toate cazurile de retrocedare analizate în rechizitoriu, persoanele care au depus cereri în procedura Legii 18/1991 a fondului funciar aveau dreptul real să primească terenuri agricole în extravilanul orașului Năvodari, la limita cu localitatea Lumina, respectiv cu localitatea Sibioara. Cererile moștenitorilor au fost respinse de Comisia Locală Năvodasri pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra pământului, pe motiv că localitatea nu dispune de terenuri agricole libere. În consecință, moștenitorii s-au adresat instanței de judecată. Procurorul Andrei Bodean a arătat că petenții din aceste dosare de fond funciar au fraudat sistemul de distribuire aleatorie a cauzelor de judecată, depunând cereri multiple de chemare în judecată, cu același conținut. Când una din aceste cereri clonate era repartizată de sistemul electroic la completul consud de Corina Eugenia Jianu, petenții depuneau cereri de renunțare la judecată în celelalte dosare identice, alegându-și astfel judecătoarea. Mai departe, judecătoarea șpăguită de Matei obliga Orașul Năvodari să le pună în posesie pe aceste persoane cu terenuri situate pe malul mării, în zona turistică a localității, care aveau valori de sute de ori mai mari.

În cazul retrocedării Căpățână, Jianu a admis să i se restituie acesteia, în locul suprafeței agricole la care avea dreptul, un teren intravilan situat pe malul mării, pe care chiar condamnata Căpățână l-a indicat instanței. Practic, aceasta nu și-a ales doar judecătoarea, ci și terenul pe care pusese ochii, fără a avea niciun drept asupra respectivului amplasament.

În dosarul penal instrumentat de Andrei Bodean mai sunt analiate vânzări de terenruri provenite din aceste fapte ilegale, dar și un schimb de terenuri încheiat de Orașul Năvodari, la inițiativa lui Nicolae Matei, cu cumnatul acestuia fără forme legale, Isidor Gurgu. De asemenea, dosarul include elemente referitoare la finanțarea clubului de fotbal Săgeata Năvodari.

Trebuie să mai spunem că instanța a dispus confiscări de terenuri și sume de bani de la inculpați.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Puiu Hașotti rămâne cu eticheta de ”MAFIOT”. Istoria unui proces de calomnie

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Politicianul constănțean Puiu Hașotti, fost deputat, senator și ministru, a pierdut un proces în care a solicitat reparații morale exagerate de la un om de afaceri, pretinzând că acesta l-ar fi numit ”MAFIOT”. Decizia nu este definitivă, putând fi atacată în recurs.

Un miting împotriva Mafiei

Totul a început de la un miting de protest organizat în noiembrie 2015 de angajații societății Somaco Construct SRL. Aceștia au cerut ca Justiția să-și facă treaba și să ancheteze fapte de corupție săvârșite împotriva societății de primarul de atunci din Năvodari, Nicolae Matei, și de către avocatul Ionel Hașotti. Conturile bancare ale societății erau blocate la cererea Primăriei Năvodari, pentru o taxă fiscală de două milioane de euro inventată pe baza unor falsuri vădite. De asemenea, exploatația minieră a societății din localitatea Sibioara fusese retrocedată ilegal pe baza unor minciuni debitate de avocatul Ionel Hașotti. Practic, Somaco Construct se afla într-o situație dificilă generată de acte de corupție. Băncile nu-i acordau credite, nu se putea prezenta la licitații având poprire pe conturi, iar la un moment dat executorul judecătoresc a retras din cont sume care erau destinate pentru plata salariilor și care nu puteau, potrivit legii, să facă obiectul executării silite. În tot acest timp, făptuitorii erau protejați la cel mai înalt nivel.

Acesta este contextul în care sindicatul societății a decis ieșirea în stradă, împreună cu proprietarul afacerii, antreprenorul Grigore Comănescu. În cadrul acțiunii de protest, mai multe mașini utilitare (în principal cife de beton) au ”defilat” cu bannere inscripționate cu sloganuri precum ”DNA – asta este treaba ta” sau ”Stop abuzurilor din administrație”. De asemenea, la miting a fost adus un coșciug și o cruce inscripționate cu mesajul ”La Constanța, dreptatea a murit”.

Imagine de la mitingul Somaco Construct din anul 2015

Presa locală constănțeană a acordat atenție acțiunii inedite de protest, iar Grigore Comănescu a făcut declarații, în care a explicat cele două cazuri de corupție. El a spus că este victima unui grup mafiot care urmărește destructurarea și falimentarea firmelor sale. Întrebat cine sunt mafioții implicați, acesta i-a numit pe Nicolae Matei (fostul primar din Năvodari) și pe avocatul Ionel Hașotti, despre care a menționat expres că este fratele senatorului Puiu Hașotti. 

Procesul

La scurt timp, Puiu Hașotti a deschis un proces în răspundere civilă delictuală împotriva lui Grigore Comănescu. El a motivat că este o persoană diferită de fratele său, nefiind implicat în activitățile acestuia și nici acesta în activitățile sale. De asemenea, a susținut că nu are cu Nicolae Matei decât o colaborare politică. Hașotti a pretins că a fost numit mafiot și încă pe nedrept, acest fapt cauzându-i suferințe psihice. La urmă a solicitat daune de jumătate de milion de lei de la omul de afaceri.

Încă de la bun început, procesul a fost strămutat la Tribunalul Tulcea, unde Puiu Hașotti a avut câștig de cauză. Omul de afaceri Grigore Comănescu a declarat apel, care la rândul său a fost strămutat de la Curtea de Apel Constanța la Curtea de Apel Galați, motivat de bănuiala legitimă că reclamantul, prin fratele său, ar fi putut să influențeze obiectivitatea instanței locale. Curtea din Galați a admis apelul lui Grigore Comănescu, însă Puiu Hașotti a declarat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Magistrații de aici au decis să trimită cauza înapoi, spre rejudecare, la Curtea de Apel Galați, pentru corectarea unor probleme din apel. La sfârșitul săptămânii trecute, Curtea a rejudecat și a admis (pentru a doua oară) apelul lui Grigore Comănescu.

”Hașotti = Mafia imobiliară”

Strategia juridică a celui care a câștigat procesul a fost una remarcabilă. Avocații omului de afaceri au demonstrat în instanță că Puiu Hașotti nu putea avea suferințe psihice dacă ar fi fost numit mafiot. Ei au arătat că același Hașotti a fost numit mafiot, cu ani înainte, de un coleg parlamentar pe care nici măcar nu l-a dat în judecată, în ciuda faptului că declarația acestuia a fost preluată, la vremea ei, de toată presa din România. Apoi, au probat că același Puiu Hașotti a fost contestat vehement în anul 2012, pe vremea când era ministru al Culturii, de către sindicaliștii din industria cinematografică de stat. Protestatarii au pichetat ministerul timp de o lună de zile, cu pancarte pe care scria: ”Hașotti = Mafia imobiliară”. Liderii lor au declanșat chiar și forma extremă de protest a grevei foamei.

Imagine de la unul din mitingurile organizate de sindicaliștii de la România Film în anul 2012, pentru a cere demisia lui Puiu Hașotti. Sursa: gandul.info

Sindicaliștii l-au acuzat pe Puiu Hașotti că punea la cale înstrăinarea activelor de stat prin manevre dubioase în favoarea unor afaceriști constănțeni, care – ca o coincidență – erau reprezentați în diverse procese chiar de către fratele său, avocatul Ionel Hașotti. Or cuvântul mafiot nu i-a produs suferințe psihice în anul 2012.

Un miting anti-justiție și alte legături de familie

De asemenea, avocații lui Grigore Comănescu au arătat că legăturile lui Puiu Hașotti cu fostul primar penal din Năvodari nu s-au limitat la o simplă colaborare politică, așa cum susținuse acesta. Astfel, în anul 2012, ministrul Hașotti a participat la un miting anti-justiție de la Năvodari, în care a cerut răspicat eliberarea lui Nicolae Matei, care tocmai fusese arestat preventiv pentru fapte de corupție. Asta era grija lui Hașotti, să-l scoată pe corupt din pușcărie.

Și legăturile nu se opresc aici. Nicolae Matei a mai fost arestat preventiv și în anul 2014 în dosarul retrocedărilor frauduloase a terenurilor din Mamaia Nord și Tabăra de Copii. Procurorii DNA au susținut atunci că fostul primar a mituit o judecătoare de la Tribunalul Constanța, pe numele ei Corina Eugenia Jianu, aceasta pronunțând la schimb hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege în favoarea unor interpuși ai lui Matei. Unul dintre beneficiarii fraudei era reprezentat juridic, așa cum se afirma în actele procurorilor, tocmai de către nepotul lui Puiu Hașotti, avocatul Tudor Hașotti.

În sfârșit, judecătoarea implicată în această fraudă s-a pronunțat și în dosarul retrocedării ilegale a carierei de piatră de la Sibioara. Vorbim aici de cea mai valoroasă carieră de granit din Dobrogea, care fusese cumpărată de Grigore Comănescu, în anul 2005, în baza unui credit bancar de 4 milioane de euro. Deși legea interzice expres retrocedarea carierelor în exploatare, așa cum era și cariera Sibioara, avocatul Ionel Hașotti a mințit că pe teren nu se află nicio carieră, obținând o decizie de retrocedare în favoarea clienților săi.

Oricine în locul lui Grigore Comănescu, analizând aceste legături și coincidențe, putea să considere că are un suport factual suficient să creadă că se află în fața unei lucrături de tip mafiot. Desigur, și instanța de apel din procesul de răspundere civilă delictuală a apreciat în mod similar, dându-i de două ori la rând dreptate lui Grigore Comănescu.

Desființarea taxei fiscale de două milioane de euro

Pe parcursul acestui proces de răspundere civilă delictuală, taxa uriașă de două milioane de euro impusă societății Somaco Construct SRL de către fostul primar Nicolae Matei, prietenul lui Puiu Hașotti, a fost desființată de Justiție. Magistrații au stabilit că taxa a fost rezultatul infracțiunii de fals intelectual. Practic, Matei a pretins în fals că Somaco Construct SRL ar fi depozitat materiale de construcții pe un teren al localității, în vecinătatea lacului Siutghiol și a complexului de vile Verona de patru stele, proprietatea societății. În realitate, societatea realizase o lucrare hidrotehnică de protejare a malului, cu acordul Apelor Române, lucrările fiind cuprinse și în autorizația de construire emisă de Primăria Năvodari. Terenul era al statului, însă Primăria Năvodari l-a inventariat fraudulos în domeniul ei privat, ca să poată pretinde cele două milioane de euro de la Somaco Construct, pentru așa-zisa depozitare. Nicolae Matei nu a fost condamnat în această speță, faptele sale fiind prescrise.

Legea lacului Siutghiol, declarată neconstituțională

În perioada de controale care au condus la desființarea taxei fiscale, autoritățile au descoperit că Orașul Năvodari, la inițiativa lui Matei, a inventariat hectare întregi de teren din lac și de pe malul lacului în proprietatea privată a localității. Ca urmare, din 2018 există un proces pe rolul Tribunalului Constanța în care statul român revendică aceste terenuri furate pe vremea lui Matei. Somaco Construct SRL este intervenientă în proces, în favoarea statului. Un rezultat absolut remarcabil al procesului a fost sesizarea Curții Constituționale a României cu privire la neconstituționalitatea Legii 42/2010, la umbra căreia s-a produs acest jaf al terenurilor de stat. Practic, prin această lege, lacul a fost luat din administrarea Apelor Române și trecut în administrarea primăriilor din Constanța, Ovidiu și Năvodari. CCR a găsit sesizarea întemeiată și a declarat legea neconstituțională în ansamblu său.

Casa Hașotti intervine în Războiul Lacului

Procesul de la Constanța ar trebui să continue în linie dreaptă, până când statul își va recupera terenurile furate de gașca fostului primar Matei. Însă, în acest punct, se încearcă tergiversarea procesului de o firmă reprezentată tocmai de avocatul Tudor Hașotti, fiul lui Ionel și nepotul lui Puiu Hașotti. Prin poziția exprimată, acesta a încercat să aducă servicii fostului primar Nicolae Matei, care are toate motivele din lume ca procesul să nu se soluționeze în favoarea statului român, ca nu cumva să ajungă să răspundă.

De asemenea, același Tudor Hașotti a încercat să influențeze prin mijloace legale și decizia CCR, depunând un memoriu amicus curiae, de care, însă, judecătorii constituționali nu au ținut cont.

Epilog

Revenind la Puiu Hașotti, trebuie să mai spunem că acesta s-a retras din politică în anul 2016, atunci când problemele sale de imagine i-au determinat pe colegii de partid să-l scoată din prima linie. Din acel moment, politicianul s-a dat la fund, numele său revenind în actualitate abia cu această soluție pronunțată în dosarul prin care a încercat să obțină jumătate de milion de lei pentru că ar fi fost numit mafiot. Cel mai probabil, Puiu Hașotti va declara recurs. Însă în această cale de atac se analizează doar chestiuni de legalitate a hotărârii din apel. Șansele sale de a scăpa de eticheta de mafiot, prin acest proces, rămân extrem de mici.

Omul de afaceri Grigore Comănescu și-a petrecut ani de zile în instanțele de judecată, în confruntarea cu gruparea Hașotti-Matei

Pentru Grigore Comănescu lupta cu cei pe care i-a numit mafioți n-a fost deloc ușoară. Vorbim de o confruntare juridică dusă pe mai multe fronturi, atât pentru apărarea proprietății asupra carierei Sibioara, cât și pentru anularea taxei fiscale prin care aceștia au încercat practic să-l exproprieze de munca sa de o viață. Reamintim că societatea Somaco a avut conturile bancare blocate și nu a putut participa la licitații. Din acest motiv, tot grupul de firme coordonat de Grigore Comănescu a avut accesul restricționat sau condiționat sever la credite pentru dezvoltare. 

În tot acest timp, antreprenorul târât în această poveste uluitoare, în loc să fie lăsat să-și vadă de afacerile lui și de soarta celor 500 de salariați, a trebuit să meargă personal la zeci de procese, de la Judecătorie până la Înalta Curte de Casație și chiar la Curtea Constituțională a României, la audieri la parchete de toate gradele, de la Parchetul Judecătoriei până la Parchetul General și DNA Central, să se adreseze tuturor instituțiilor statului, de la Comisia de Abuzuri a Senatului, până la Curtea de Conturi și corpurile de control ale ministerelor de resort.  Dacă nu s-ar fi opus și n-ar fi luptat pentru drepturile sale, afacerea sa ar fi fost devorată de acești rechini. Aceasta este România reală.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Ultima diversiune a primarului Maricel. I-a făcut plângere penală viceprimarului ales, ca să nu-l lase în Primărie

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Primarul PSD-ist din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, apelează la o diversiune penibilă pentru a bloca numirea lui Gabriel Ciobanu (USR) în funcția de viceprimar al acestei comunei. Maricel a pregătit deja o poveste ridicolă, cu suspiciuni demne de anii 50, pe care a ventilat-o în două publicații locale. În realitate, inculpatul de la Agigea ar fi capabil de orice grozăvie și orice invenție, pentru a împiedica lucrul de care se teme cel mai mult, anume acela de a împărți puterea executivă cu principalul său contracandidat de la alegerile locale. În trecut, același Maricel și-a ”executat” politic și alți adversari, refuzând să-i valideze în funcțiile pe care aceștia le câștigaseră, de consilieri locali. De altfel, Consiliul Local Agigea a funcționat în ultimele două legislaturi cu mai puțini consilieri decât prevede legea, situația fiind de fiecare dată generată prin abuz de Cîrjaliu. Și tot de fiecare dată, Cîrjaliu a scăpat basma curată, fiind de notorietate protecția de care se bucură din partea unui procuror de la Parchetul Curții de Apel Constanța.

Pe Cîrjaliu îl înfurie până la demență ideea că Ciobanu ar putea ajunge în Primărie. În primăvara acestui an, în momentul în care USR-istul și-a anunțat intenția de a candida pentru funcția de primar, Maricel Cîrjaliu a lăsat de înțeles că vrea să-i dărăme locuința. Primarul a făcut sesizări la toate instituțiile statului să controleze modul în care familia Ciobanu a construit o casă ca oricare alta. Și în același timp, s-a îngrijit ca această mizerie să ajungă în presă. În precampanie, același Maricel și-a trimis Poliția Locală să aplice două amenzi contracandidatului său, legat de afișele lipite pe o mașină și pe ferestrele organizației de partid. El a continuat acest comportament stalinist chiar și după ce Direcția Națională Anticorupție l-a trimis în judecată pentru că a furat terenurile de stat din Golful Pescarilor, atribuind un lot unei rubedenii  a fratelui său. 

Maricel a câștigat cu greu Primăria, abia obținând 31 de voturi în plus față de contracandidatul său. O vreme destul de lungă, re-alesul s-a închis în Primărie împreună cu gașca sa, împărțind funcții publice către persoanele apropiate. Observând direcția pe care a apucat-o primarul, consilierii non-PSD s-au întâlnit, au dialogat, iar la un moment dat au decis să convoace o ședință extraordinară a Consiliului Local, pentru alegerea președintelui de ședință, a comisiilor de specialitate și a viceprimarului. Aflând de această situație, Maricel a convocat la rândul său Consiliul Local, în ședință ordinară, cu o zi mai devreme. Ședința a avut loc ieri, iar despre tensiunea din cadrul acesteiua am relatat AICI. încă de la bun început, Maricel i-a amenințat pe consilierii locali că le va face plângere penală, dacă vor mai îndrăzni să convoace ședințe de urgență fără să depună și documentația aferentă. În opinia noastră, singurul scop real al primarului a fost acela de a-i timora pe consilierii locali.

Președinte de ședință a fost ales Marius Niță, de la Partidul Ecologist Român. De asemenea, viceprimar a fost ales Gabriel Ciobanu, dar nu cu zece voturi, așa cum era de așteptat ca urmare a dialogului consilierilor non-PSD, ci cu 8 voturi. Se pare că doi dintre cei care au participat la dialogul pentru formarea majorității, care este un dialog uzual și perfect legal, au ales să se vândă, cel puțin plastic vorbind, către jupânul Maricel. Ca urmare, candidatul PSD pentru funcția de viceprimar a obținut 7 voturi. Este vorba de Dan Chiru, un personaj care s-a evidențiat ca redactor-șef al unei fițuici în care i se aduceau osanale primarului – inculpat și pe deasupra și cetățean de onoare prin impostură. De curând, soția acestui Chiru a câștigat un concurs organizat de Primărie pentru a ocupa funcția de director al creșei din Agigea. 

Tensiunea ședinței a fost maximă la momentul votului pentru viceprimar. În fapt, unul dintre consilierii locali a greșit scrisul pe buletinul de vot și a cerut ca buletinul să fie anulat. De asemenea, a solicitat și a primit un nou buletin de vot, pe care l-a completat și l-a introdus în urnă. Procedura e perfect legală. La fel se întâmplă și la alegerile generale: orice alegător care greșește in cabina de vot poate merge la președintele secției să ceară să i se anuleze buletinul cu greșeală; acesta primește un buletin nou; se consideră vot exprimat doar cel exercitat pe buletinul care ajunge în urnă. O astfel de greșeală, care este omenească, nu te poate priva de dreptul de a-ți exercita votul. La ședința de la Agigea, în mod cert, în urna de votare au ajuns 14 voturi exprimate de consilierii prezenți, în vreme ce un al 15-lea vot a fost exercitat electonic de către un consilier PSD care a participat în această modalitate din motive medicale. În total sunt 15 consilieri aleși, fiind exprimate 15 voturi. 

Cu toate acestea, Maricel a început să urle – potrivit surselor noastre – că un vot se anulează. Atenție, vorbim de voturi secrete, care erau într-o urnă. Or nimeni nu poate pretinde că ar putea identifica un vot secret, după vărsarea urnei, ca fiind exprimat de o persoană anume. Cu toate acestea, astăzi Maricel a răspândit în presă o informație, din care reiese că la Agigea a fost anulat un vot exprimat pentru Gabriel Ciobanu. 

”Viceprimarul nu a mai fost ales, au fost 7 voturi pentru Ciobanu, 7 pentru Chiru și două buletine anulate.” – a scris o publicație locală care transmite de regulă punctele de vedere ale primarului Cîrjaliu. Același Cîrjaliu a relatat citat de presă că a depus plângere penală la Parchet împotriva lui Ciobanu, după ce secretarul general al localității ar fi constatat că pe 5 buletine de vot apăreau semnele grafice de plus și minus. 

După cum spuneam, acest om ar fi în stare să facă orice ca să nu-l primească în Primărie pe Gabriel Ciobanu. Cel mai probabil, Maricel Cîrjaliu se va alege la rândul său cu o plângere penală pentru fapta sa de a instiga la anularea ilegală a unui vot și la blocarea abuzivă a activității administrației publice locale. 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: