Conecteaza-te cu noi

Exclusiv

Fiul lui Ionel Hașotti, intervenție aberantă în folosul celor care au furat lacul Siutghiol

Published

on

Procesul prin care statul român încearcă să recupereze terenurile furate de Primăria Năvodari, pe vremea fostului primar Nicolae Matei, din cuveta și din zona de protecție a lacului Siutghiol trenează momentan. Tergiversarea este generată de o cerere de intervenție formulată de o firmă cu profil piscicol (Master Fishing SRL) reprezentată în instanță de Tudor Hașotti, fiul controversatului avocat Ionel Hașotti. Deși intervenția sa a fost formulată declarativ în sprijinul statului român, în realitate, la termenul de luni al procesului, Hașotti junior a făcut front comun cu primăria acuzată de furtul terenurilor. Și n-ar fi prima oară. De asemenea, a ventilat confuzii conceptuale de toată jena, a exhibat fără rușine în sprijinul poziției sale o ordonanță de urgență anulată de Curtea Constituțională și – în culmea delirului – a dat de pământ cu statul român că nu ar fi în stare să facă legi mai clare. ”E o ciorovăială juridică între instituții” – a atacat juniorul.

Însă, mai presus de toate, scopul său vădit a fost acela de a muta discuția de la revendicarea imobiliară propriu-zisă la problema spinoasă (dar irelevantă pentru obiectul dosarului de judecată) a dreptului de administrare asupra lacului. Discuția ar complica litigiul și ar întârzia procedura de corectare pe cale civilă a acestui rapt ordinar din patrimoniul public.

Tunul imobiliar

Pe această linie problema se complică, deoarece, în anul 2010, prin Legea 42, lacul Siutghiol a fost scos din administrarea Apelor Române și dat în administrarea consiliilor locale din orașele riverane, Constanța, Ovidiu și Năvodari. Situația a profitat Orașului Năvodari, care a inventariat ilegal în domeniul său privat hectare întregi de teren cucerit din apă, fie prin lucrări hidrotehnice execute de terți, fie prin asanarea unei zone din coada lacului cu pământ, nisip și moloz, de către persoane neidentificate de autorități. Bașca fâșiile legale de protecție, la rândul lor haiducite de fostul primar! Per ansamblu este vorba chiar de terenurile pe care statul le revendică în procesul ce face obiectul relatării de față.

Advertisement

Tehnica de cucerire a terenului din lac

Legea declarată neconstituțională

Legea 42/2010, la umbra căreia s-a consumat acest jaf ordinar, a fost de curând declarată neconstituțională în ansamblul său (citește AICI). Cu toate acestea, în mod halucinant, Hașotti junior ar vrea să nu se țină cont de ce a stabilit CCR, opunând acestei decizii general obligatorii o hotărâre a Curții de Apel București, obținută de o firmă (MatFish SRL) care a concesionat lacul Tașaul și care a beneficiat de avantaje ilegale tocmai de la Primăria Năvodari (vezi AICI detalii).

Cum au ajuns pescarii de la Năvodari să facă inaplicabilă o lege

MatFish SRL s-a pricopsit cu lacul Tașaul în baza unui contract de concesiune fără număr de înregistrare, încheiat pe genunchi, în anul 2008, cu fosta Companie Națională de Administrare a Fondului Piscicol. La scurt timp, Compania s-a desființat, apărând în locul ei Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA).

În 2011, ANPA a fost dată în judecată de Apele Române. Cei de la Ape au cerut să li se recunoască dreptul de administrare a lacului Tașaul, în baza articolului 3 din Legea Apelor și a Anexei 12 a Hotărârii de Guvern 1705/2006. Articolul 3 din lege arată că lacurile (naturale) sunt administrate de Apele Române. Iar Anexa 12 a Hotărârii de Guvern cuprinde lista acestor lacuri. În fața acestor argumente și dovezi, ANPA a pierdut procesul la Curtea de Apel Constanța, promovând ulterior un recurs la ÎCCJ.

Când nu prea mai era mare lucru de făcut, un ajutor nesperat a venit tocmai de la MatFish SRL, care a reușit să întoarcă pe dos toată arhitectura legală la Curtea de Apel București, într-un proces în contradictoriu cu Guvernul României și cu Apele Române.

Advertisement

În acest proces inițiat în 2014, reprezentanții MatFish au afirmat că o parte din  lacurile care figurau în Anexa 12 la HG 1705/2006 cu drept de administrare pentru Apele Române figurau în paralel și în Anexa 3, cu drept de administrare pentru ANPA. Așadar, ar fi fost vorba de o dublă inventariere a 13 lacuri, printre care Siutghiol, Tăbăcărie și Tașaul. Societatea a susținut declarativ, dar fără nicio dovadă, că articolul 3 din Legea Apelor nu s-ar referi și la aceste lacuri. De asemenea, a susținut că ANPA ar fi îndreptățită să le administreze, deoarece aceste lacuri au fost administrate încă din perioada comunistă de societatea piscicolă Pestom. Mai departe, administrarea ar fi fost trecută la Agenția Domeniilor Statului, iar în final la ANPA. Discuția în proces s-a dus pe această temă falsă a transmiterii administrării prin ștafetă, iar nu despre legea care spune că lacurile naturale sunt administrate de Apele Române și punct.

Extras din Sentința 3580/16.11.2016 a Curții de Apel București, capătul de cerere în care Matfish susține că lacurile naturale nu intră sub incidența Legii Apelor din cauza unui protocol care, în realitate, nu putea fi legal, de vreme ce ADS nu putea administra decât terenuri cu destinație agricolă, în vreme ce lacurile naturale sunt în altă categorie, a terenurilor acoperite permanent de ape. Instanța nu a analizat aspectele de legalitate, ci istoricul ”ștafetei”.

Pe fondul acestui miraj de teme false, MatFish a câștigat la Curtea de Apel București.

Confuzii și teme false, ventilate de fiul lui Ionel

Revenim la procesul dintre Ministerul de Finanțe și Orașul Năvodari. După cum spuneam, Hașotti junior a venit de la bun început cu pretenția să nu se discute despre dreptul de proprietate al statului român asupra terenurilor însușite ilegal de Orașul Năvodari din cuveta și de pe malul lacului Siutghiol. Pretenția sa a fost să se rediscute chestiuni despre dreptul de administrare a lacului. Părțile adverse, dar chiar și instanța i-au atras atenția că tema este irelevantă. Însă juniorul a continuat, zeci de minute, să povestească detalii din procesul MatFish despre ștafeta prin care s-ar fi transmis administrarea lacului de la Pestom, la ADS și apoi la ANPA.

Părțile adverse nu au în sprijinul lor decât prevederi generale din această Lege a Apelor – a spus avocatul, trădând convingerea sa că așa-zisele drepturi istorice și logoreea pot bate legea. Există derogări, a continuat el, de la lege, așa cum ar fi OUG 85/2016. Ei bine, nu există. Căci, după cum i-a replicat reprezentanta intervenientei Somaco Construct SRL, această ordonanță a fost la rândul ei declarată neconstituțională.

Din când în când, fiul lui Hașotti mai amintea că hotărârea MatFish (care se referă la administrare) ar fi trebuit să conducă la suspendarea procesului de revendicare imobiliară (care se referă la proprietate). Apoi, că hotărârea MatFish ar avea autoritate de lucru judecat, chit că Ministerul de Finanțe nu a fost parte în procesul cu MatFish. E o ciorovăială juridică între instituțiile statului, a replicat avocatul într-un stil licențios. După care a dăscălit același stat să-și facă legi mai bune.

Advertisement

Aberațiile lui Hașotti cel mic

Fiul lui Hașotti a mai aberat că lacul Siutghiol ar fi o amenajare piscicolă, sădind confuzia că dacă se poate pescui în el atunci musai ar avea acest caracter. În această logică, nici Dunărea nu-i fluviu, ci amenajare pescărească. În realitate, Legea 192/2001 definește exact ce sunt amenajările piscicole, și anume: iazuri, heleșteie, păstrăvării, instalații de viviere flotabile, stații de reproducere artificială. Dar – după cum am observat mai sus – avocatului nu prea-i place legea. Dacă i-ar fi plăcut, ar mai fi observat că ADS a avut în administrare, potrivit legii sale de înființare, 268/2001, doar terenuri cu destinație agricolă. Or lacurile naturale sunt, potrivit Legii Fondului Funciar, în altă categorie, a terenurilor acoperite permanent de ape.

Amicus curiae

Alte detalii sunt de prisos. În esență, aceasta a fost tentativa lui Hașotti junior de a ”îmbârliga” Justiția să nu țină cont de o decizie a Curții Constituționale, care spune că lacul Siutghiol trebuie să se întoarcă în administrarea Apelor Române. Așa de tare îl roade pe Hașotti cel mic decizia CCR, încât chiar după pronunțare s-a trezit să trimită acestui for un memoriu amicus curiae, ca să le explice judecătorilor constituționali treaba cu dreptul pescarilor de a administra resursele strategice de apă. 

Amicus curiae înseamnă amicul curții. Dar nu s-a dovedit. Curtea Constituțională n-a ținut cont de această năzdrăvănie.

Advertisement

Și amicul hoților de la Năvodari

În schimb, este relevant rolul jucat de Hașotti junior de amic al Primăriei acuzate că a furat terenurile de stat de la Siutghiol. Intervenția sa declarativă în favoarea statului român a fost o cacialma ordinară. În realitate, fiul lui Ionel Hașotti a pledat în folosul, fie și măcar de tergiversare, al părții adverse, șușotind pe parcursul dezbaterilor cu avocata personală a fostului primar Nicolae Matei, avocată care continuă în mod bizar să reprezinte Primăria Năvodari. De asemenea, minciunile și confuziile pe care le ventila în vorbăria sa au stârnit proteste și critici repetate din partea reprezentantei statului român.

În primplan, fostul primar penal din Năvodari, Nicolae Matei. În stânga fotografiei, în planul secund, îl puteți observa pe Puiu Hașotti, fost ministru al Culturii care a cerut public eliberarea lui Matei din arest, încălcând independența Justiției.

Legături teribile

Ajutorul pe care Tudor Hașotti a încercat să-l dea prin această prestație jenantă unora care au furat de la stat, nu ne surprinde absolut deloc. Reamintim cititorilor noștri că între familia Hașotti și fostul primar penal din Năvodari, Nicolae Matei, există legături teribile. În primul rând, unchiul lui Tudor Hașotti, fostul ministru Puiu, s-a urcat pe baricade împotriva statului de drept ca să ceară eliberarea lui Matei din arestul preventiv, în anul 2012. Apoi, chiar juniorul este menționat într-un colț de pagină dintr-un referat cu propunerea de arestare preventivă a lui Nicolae Matei, în dosarul retrocedărilor frauduloase de terenuri din zona turistică a orașului Năvodari. După cum a reținut procurorul DNA, Tudor Hașotti a fost avocatul unuia din beneficiarii fraudei. Însă a scăpat basma curată.

Celebrul avocat Ionel Hașotti a retrocedat terenul din imagine, mințind cu nerușinare că nu există dovadă că ar exista o carieră de piatră pe acesta.

Opinăm că juniorul a avut multe de învățat de la părintele său, Ionel Hașotti, care este, fără dubiu, unul din cei mai mari experți în retrocedări frauduloase. Seniorul a fost implicat, printre altele, în retrocedarea frauduloasă a carierei de la Sibioara, în retrocedările lui Mazăre (cazul Gardef) sau în retrocedarea total aiuristică a averii familiei Damadian (baza RATC de pe strada Chiliei, retrocedată în contul unui autor care nu a fost expropriat de regimul comunist, pentru simplul motiv că își vânduse proprietatea anterior; de altfel, în titlul de naționalizare figura ultimul proprietar și acela nu era Damadian). Până acum, Ionel Hașotti a fost protejat și nu a răspuns pentru aceste fapte. Dacă Justiția își făcea treaba, poate că n-am fi ajuns astăzi în situația ca demersul statului de a-și recupera terenurile furate de corupții din politică să fie tergiversat și blocat cu tot felul de șmecherii juridice. 

Advertisement

Comentarii pe Facebook

Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta

Adrian Cârlescu este fondator și redactor-șef al publicației Ordinea.Ro. Activează în presa locală constănţeană din anul 1998. A fost reporter şi editor de ştiri la MTC TV, redactor-şef la Replica de Constanţa, redactor în departamentul de investigații la Ziua de Constanţa, co-fondator la Dezvăluiri.Ro, redactor de investigații la Constanța.ro. Este absolvent al Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1998), finalizată cu o teză de licenţă coordonată de profesorul Gabriel Liiceanu, şi a unui master de filosofia culturii (2000). Este autor al volumului „Columbia – spectacolul morţii. Regimul de detenţie în Colonia Cernavodă a Canalului Vechi”, Editura Ex Ponto, Constanța, 2014, și coautor coordonator al volumului ”O istorie a orașului Cernavodă”, Editura Star Tipp, Slobozia, 2015.

Advertisement





Despre Noi

Știri și investigații din județul Constanța.
Aici găsiți subiectele care contează.

Asociația Puterea Civică

Forma legală: ONG/Asociație
Cod de Identificare Fiscală: 24860568

Adresa: Constanța, Bd. IC Brătianu nr. 48, Bl. G29 (Complex Intim), Et. 1, Biroul 7.

Telefon: 0241.625.564

E-mail: ordinea.ro@gmail.com




Copyright © 2018 Ordinea.RO - Theme by MVP Themes, powered by WordPress. Administrat, Implementat, Optimizat de Takmate Solutions