Connect with us

Slide

Fraudă de zile mari la ANL-urile din Năvodari. Intră să vezi probele

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Năvodari. Oraşul unde soarele sărută marea, leii se desfată pe piedestaluri, iar primarul aşteaptă cu bagajele făcute ziua de 29 ianuarie. Opozanţii primarului aşteaptă şi ei, fără bagaje, dar cu sufletul la gură, să proclame această zi, aparent fără însemnătate, drept Ziua Oraşului. Pe 29 ianuarie, ca-n fiecare dimineată, Soarele va săruta, platonic, Marea. Dar în aceeaşi zi, Curtea de Apel Constanţa va pronunţa o sentinţă referitoare la cel acuzat că a pupat terenurile de la ţărmul mării, aranjând retrocedări, vânzări şi schimburi de terenuri, în beneficiul său, al unor rude şi prieteni. Epoca de „cumnătisme” şi „nepotisme”, de blaturi nesimţite, de supremaţie a intereselor personale şi de grup, ar putea apune. Dar în urmă rămân atîtea răni deschise. Domnia arbitrariului nu s-a conturat pe un vid, la Năvodari, ci pe susţinerea condiţionată şi vinovată a consilierilor locali, care n-au nicio problemă cu organele penale, în ciuda dârelor pe care le-au lăsat în urmă. Despre o astfel de dâră intenţionăm să scriem în texul de faţă. Ea îi aparţine consilierului Marian Surdu, unul din stâlpii statornici ai sistemului de „cumnătisme” şi „nepotisme” instaurat de Nicu Matei.

Ianuarie 2015: Surdu îl pune pe fiul lui pe listele ANL

SURDU MARIANÎn 2015, acest Marian Surdu a coordonat atât de corect procesul de distribuire a locuinţelor ANL către persoanele îndreptăţite, încât şi-a băgat fiul într-un apartament de stat. Odrasla nu mai încăpea în cele două case ale consilierului şi nici pe terenul primit la Legea 15, de la Primărie. Întreaga ispravă cu iz penal a fost surprinsă în trei minute ale şedinţelor Consiliului Local Năvodari. Prima minută (notă) de şedinţă datează din 29 ianuarie 2015. La acea dată, consilierii locali şi-au exprimat votul cu privire la aprobarea a trei liste întocmite de comisia pentru repartizarea locuinţelor ANL, condusă de consilierul Marian Surdu: lista persoanelor care au acces la locuinţă, lista persoanelor care NU au acces la locuinţă şi lista de prioritate pentru acordarea locuinţei ANL. Marian Surdu nu a participat la dezbaterea şi adoptarea proiectului, dar nu pentru că l-ar fi împiedicat calitatea lui de preşedinte al comisiei care soluţionase cererile de repartiţie. Ba dimpotrivă, calitatea sa de preşedinte făcea imperios necesară participarea sa la dezbatere. Însă un alt impediment îl împiedica să-şi exercite atribuţiile până la capăt, în speţă articolul 46 aliniatul 1 din Legea 215/2001 a administraţiei publice locale, potrivit căruia: „Nu poate lua parte la deliberare şi la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local.”. Aşadar, Marian Surdu avea un interes personal, patrimonial, căci unul dintre beneficiarii listelor sale era chiar fiul său, Liviu-Marian Surdu. Consilierul s-a abţinut de la dezbateri şi de la vot, iar lista pe care se găsea şi fericitul său fiu a trecut, cum trece un cuţit prin brânză.

Februarie 2015: Consiliul îi retrage fiului terenul pe care i-l dăduse moca

Minuta-2Totul era bătut în cuie. Consilierii votaseră ca oile. Nimeni n-a mai verificat că familia Surdu avea două locuinţe, cu spaţiu excedentar, aşa cum reieşea desluşit din declaraţia de avere a lui Marian Surdu. Colegii au trecut cu vederea, că doar casele erau pe numele tatălui, iar nu pe numele fiului. Şi-n plus, la Năvodari Soarele sărută Marea de-o veşnicie, şi tot de-o veşnicie circulă vorba aceea plină de înţelepciune: „cine împarte, parte-şi face!”. Dar, totuşi, un funcţionar mai atent a descoperit că şi fiul avea, pe numele său, un teren primit de-a moca, şi tot de la Primărie, în anul 2013, în baza Legii 15/2003, ca să-şi construiască o locuinţă, pe strada Corbului, la lotul 2. Având terenul, Surdu cel mic nu mai îndeplinea condiţiile legale să primească şi ANL. Înscrierea lui în liste fusese făcută ilegal.

Martie 2015: cu cheia de gât

Matei-cheia-ANLPe 27 februarie 2015, la următoarea şedinţă de Consiliu, aleşii neamului din Năvodari au fost învestiţi să aprobe o hotărâre de retragere a dreptului de folosinţă asupra lotului 2 de pe strada Corbului. Cui i-au retras acest drept, n-au scris iniţiatorii, nici în convocator, nici în minuta de şedinţă. Aşa, ca să nu bată la ochi. Dar Marian Surdu s-a abţinut şi de această dată de la dezbatere şi vot, invoând articolul 46 din Legea 215/2001, acela cu interesul personal, patrimonial. În mod evident, interesul lui era acela de a se acoperi că l-a trecut ilegal pe lista de acces la ANL pe fiul său, care avea terenul. Soluţia a fost simplă: hai să aranjăm să nu mai aibă terenul, ca să dispară impedimentul legal. Şi s-a rezolvat, cu ridicări de degeţele.

Scandalul repartiţiilor. Persoanele îndreptăţite n-au mai încăput pe liste

Lista ANL NavodariPe 30 martie 2015, Consiliul Local Năvodari a votat lista de repartizare a locuinţelor ANL. Surdu s-a abţinut de la vot şi de această dată, iar fiul său a primit locuinţa. După ce primarul Nicolae Matei a împărţit apartamentele, după cum spusese Surdu, la Năvodari s-a iţit un scandal fără precedent. Astfel, mai multe persoane respinse pe nedrept au reclamat, pe reţelele sociale, că tot procesul de repartiţie a fost trucat la modul ordinar. Că a fost aşa, se vede şi din povestea odraslei lui Marian Surdu, unde faptele vorbesc de la sine. Dar contestatarii au arătat, în plus, că printre beneficiari s-au găsit mai mulţi angajaţi ai Primăriei şi Poliţiei Locale, fini şi afini ai viceprimarului, ai unor consilieri sau chiar ai portarului, persoane necăsătorite, oameni de afaceri. S-a spus chiar că până şi iubita lui Liviu-Marian Surdu a primit repartiţie. Nicolae Matei a dat atunci un comunicat de presă, în care a prezentat situaţia particulară a fiecărei persoane înscrise pe lista lui Surdu. Totul s-a făcut corect, a punctat primarul, care, atât de corect ce este, şi-a petrecut ultimii ani din viaţă între beciul domnesc şi instanţa de judecată.

Marian Surdu, angajatul Primrăiei şi al cumnatului lui Matei

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/01/surdu_marian_declaratie_avere.pdf”]

Nu putem să nu trecem în revistă un alt fapt izbitor din declaraţia de avere a lui Marian Surdu. Acest individ lucrează, în plină incompatibilitate, la Tabăra Năvodari SA, o societate în care sunt acţionari Consiliul Local Năvodari, forul din care face parte Surdu şi în numele căruia confecţionează liste de distribuire a locuinţelor de stat, şi firma Dormrabib SRL, deţinută de cumnatul încă primarului Nicolae Matei. Anterior, Surdu a lucrat la SindRomânia, structura care deţinea tabăra din Năvodari, înainte ca terenurile şi clădirile ei să fie preluate abuziv de Primărie. Geniile de la Primăria Năvodari au spus că tabăra nu poate aparţine sindicatelor, pentru că este a copiilor, care nu sunt sindicalişti, că nu au vârsta necesară. Soţia lui Surdu lucrează şi ea la aceeaşi Tabără din Năvodari, iar fiuţul Liviu-Marian lucrează la… Primărie, ca să fie tacâmul complet. Nu ştim unde lucrează celelalte rude ale consilierului, dar nu ne-ar mira să mulgă un salariu, pe cine ştie ce prestaţie, tot de la Primărie. Marian Surdu deţine, potrivit declaraţiei de avere, trei terenuri, două apartamente şi trei maşini.

Comments

comments

Exclusiv

O dezvăluire a deputatului Stelian Ion, profitabilă clanului Hașotti în afacerea FINCOGERO

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Deputatul Stelian Ion a lansat săptămâna trecută o dezvăluire prin care a susținut că primarul Constanței, Decebal Făgădău, ar fi în complicitate cu un samsar imobiliar, pe care l-ar ajuta să câștige un proces de revendicare a unui teren de peste 11.500 de metri pătrați. Nu vorbim de un teren oarecare, ci de unul situat în Faleză Nord, în buza mării, între ansamblul Spectrum și cartierul Fincogero.

Deputatul a prezentat date din dosarul de judecată, deși trunchiate și interpretate într-o notă personală, dovedind că este la curent cu detaliile foarte sensibile ale procesului. Ba mai mult, a oferit și o interpretare juridică la principala problemă aflată în litigiu. Cu alte cuvinte, parlamentarul a spus de ce ”samsarul” ar trebui să piardă procesul.

Demonizarea unei părți litigante, chiar înainte de proces

Postarea lui Stelian Ion este construită pe o clasică strategie avocățească de discreditare a uneia din părțile litigante. Această parte a fost numită samsar, speculant imobiliar și milionar de carton. Iar defăimarea nu venea de la avocatul oficial al părții adverse, ci de la un membru al Parlamentului României, care se bucură, firește, de autoritatea funcției publice. De asemenea, partea litigantă a fost acuzată pe nedrept de complicitate cu Primăria Constanța. În realitate, părțile sunt atât de complice încât se judecă de 16 ani.

Postarea lui Stelian Ion poate fi citgită intregral AICI.

Dezvăluirea prin care deputatul constănțean a stârnind emoție măturând pe jos cu una din părțile litigante a fost aruncată pe piață fix cu două zile înaintea termenului de judecată. Și, culmea, doi judecători locali au îmbrățișat exact interpretarea despre care vorbise Stelian. Asta în ciuda faptului că, înainte, o altă  instanță stabilise printr-o hotărâre irevocabilă, exact interpretarea contrară. La urmă, ”samsarul” a pierdut procesul.

Terenul este râvnit de Fincogero

La termenul de judecată, avocații Primăriei au invocat faptul că terenul în litigiu face obiectul unei cereri de cumpărare din partea companiei italiene Fincogero prin cesionarul House 3000 Real Investment (o firmă deținută de un acționar anonim din Luxemburg). Pam-pam! Vorbim aici de italienii care mulg niște milioane de euro pe an din bugetul local, după ce au câștigat mai multe procese împotriva municipalității, fiind reprezentați de Ionel Hașotti, celebrul avocat implicat profesional în marile retrocedări de terenuri ale Constanței, pe bulevardul Lăpușneanu, în parcul RATC, pe faleză, pe buza Portului și pe marile bulevarde.

Stelian Ion este prieten cu fiul lui Ionel Hașotti. De asemenea, l-a reprezentat pe fratele avocatului, fostul senator Puiu Hașotti, într-un proces intentat unui om de afaceri.

Extras din declarația depusă de deputatul Ion la preluarea mandatului. Documentul poate fi citit integral pe site-ul Camerei Deputaților, vezi AICI.

Casa de avocatură Hașotti și Asociații a depus trei cereri consecutive de cumpărare a terenului în discuție de către clienții italieni, din care una la scurt timp după apariția dezvăluirilor lui Stelian Ion, menționând chiar opiniile deputatului. O analiză a acestor documente, care au intrat în posesia redacției, o vom face într-un articol separat. Până atunci, discutăm celelalte detalii extrem de fierbinți ale cazului.

Povestea ”samsarului”

Omul de afaceri defăimat de deputatul Stelian Ion este Gheorghe Alexa. În anul 2004, acesta a cumpărat moștenirea proprietarului interbelic Mihail Mihailidi, care a deținut două terenuri în suprafață cumulată de 24.445 de metri pătrați pe bulevardul Tomis la numerele 251 și 253. Pentru drepturi, a plătit moștenitorilor legali un miliard de lei, o sumă exorbitantă pentru acele vremuri.

La nouă ani distanță, mai exact pe 17 aprilie 2013, Curtea de Apel Constanța a emis o decizie civilă (226 C), IREVOCABILĂ, prin care omul de afaceri era îndreptățit la măsuri reparatorii pentru suprafața de teren intravilan de 19.080,03 metri pătrați (rezultată după multiple expertize judiciare).

Legea lui Ponta

Întâmplarea a făcut ca în aceeași zi de 17 aprilie, Parlamentul României să adopte Legea 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Legea a fost promulgată de președintele României și apoi a fost publicată în Monitorul Oficial pe 16 mai 2020, intrând în vigoare pe 20 mai 2013. Una din consecințele legii este aceea că persoanele care au cumpărat drepturi de moștenire nu mai pot beneficia decât de despăgubiri de la ANRP, nu și de terenuri în compensare.

O lămurire IREVOCABILĂ

Având o hotărâre irevocabilă înainte de intrarea în vigoare a Legii 165/2013, Gheorghe Alexa a revenit în același dosar de judecată cu o cerere de lămurire a dispozitivului. Iar pe 13 august 2013, instanța a clarificat, fără niciun echivoc, faptul că măsurile reparatorii se fac pe legea veche, care era în vigoare la data deciziei irevocabile, prin compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către unitatea deținătoare, iar în subsidiar prin acordarea de despăgubiri bănești.

În baza acestei hotărâri constitutive de drepturi, Alexa a deschis un dosar de executare silită, în contextul în care ”complicii” de la Primărie n-au vrut de bună-voie să se conformeze. Nici așa nu s-a rezolvat problema, Primăria insistând că nu are terenuri disponibile de niciun fel.

În 2018, omul de afaceri a inițiat o nouă acțiune pe Legea 10, gândind că dacă executorul nu-i poate obliga pe cei de la Primărie să respecte hotărârea judecătorească, va putea face acest lucru instanța civilă. Vorbim exact de procesul comentat în spațiul public de Stelian Ion.

Povestea terenului

Terenul liber revendicat prin această procedură a făcut parte din concesiunea FINCOGERO. Prin HCL 257/02.10.2013, italienii au renunțat la o suprafață de 10.847 de metri pătrați, constituind macrolotul D din terenul concesionat prin contractul de concesiune 38.133/15.06.2000, în Faleză Nord. De atunci, terenul este liber.

Concesiunea cu FINCOGERO

Contractul de concesiune fusese încheiat pe vremea primarului Gheorghe Mihăieși. Potrivit acestuia, firma din Sicilia primea dreptul să construiască vile pe malul mării, iar Primăria se obliga să realizeze urbanizarea primară sau viabilizarea terenurilor. Ani de zile, Primăria nu a făcut infrastructura la care se obligase, așa că italienii s-au adresat justiției. Ei au obținut o hotărâre prin care Municipiul Constanța era obligat să realizeze infrastructura, iar în caz de neexecutarea firma italiană primea dreptul să execute ea însăși lucrările pe cheltuiala municipalității.

Un tun bazat pe o șmecherie avocățească

Prin HCL 258/2009, municipalitatea a atribuit execuția lucrărilor către FINCOGERO, fără licitație publică și fără valoare. Iar italienii au consolidat taluzul cu ziduri de sprijin, au construit un heliport și alte elemente de urbanizare. La urmă, aceștia nu au cerut decontarea contabilă a cheltuielilor, așa cum ar fi fost legal. Ei au făcut o expertiză a valorii de piață a construcțiilor, somând municipalitatea să le plătească aproape 14 milioane de euro. Valoarea contabilă nu este cunoscută nici în ziua de azi, deoarece avocatul Fincogero, Ionel Hașotti, a reușit să convingă instanțele că nu contează. Printre magistrații care au judecat aceste litigii s-a aflat și Corina Eugenia Jianu, o doamnă exclusă între timp din magistratură, fiind acuzată că a luat mită ca să pronunțe hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege. Ulterior, firma reprezentată de Hașotti, nu doar în instanțe, ci și în apariții în presă sau în controversate ședințe de Consiliu Local, a făcut și alte etape de urbanizare. Iar așa, datoria publică s-a îngroșat și mai tare. 

Creanța ajunge în Luxemburg

La un moment dat, compania FINCOGERO și-a cesionat toate drepturile legate de proiectul din Faleză Nord către House 3000 Real Investment SRL, o firmă deținută de un acționar anonim din Luxemburg. Cesionarul este reprezentat în toate procedurile tot de casa de avocatură Hașotti și Asociații, cea care a depus, cu antet și semnătură, cele trei cereri de cumpărare a terenului la Primăria Constanța, profitând din plin de dezvăluirile lui Stelian Ion.

Însă toate aceste cereri de cumpărare au fost depuse ulterior revendicării lui Gheorghe Alexa. În mod normal, revendicarea lui Alexa, fiind înscrisă în Cartea Funciară, trebuia să prevaleze. Soarta litigiului nu mai putea fi întoarsă decât pe fondul unui scandal public. Iar scandalul a venit tocmai de la deputatul Stelian Ion, care a împroșcat partea litigantă cu epitetele menționate. Mai mult, parlamentarul a sugerat că ”samsarul” nu are dreptate.

”Ghinionul lor este că în 2013 legea s-a modificat în defavoarea samsarilor și interzice acordarea de teren în compensare cesionarilor de drepturi litigioase. Cu toate acestea, afaceristul forțează beneficiind de ajutorul primăriei și invocând tot felul de interpretări prin care să ajungă la concluzia că modificarea legii din 2013 nu îi este aplicabilă.

Unde te întorci în Constanța, dai de aceleași tentacule, de aceiași milionari de carton născuți din activităţi speculative şi tranzacţii dubioase.” – a scris deputatul.

Însă, după cum am demonstrat mai sus, afirmația că lui Alexa nu i se aplică legea din 2013 nu este o interpretare, cum insinuează politicanul apropiat de familia Hașotti. Este o dezlegare a unei pricini de judecată, cu autoritate de lucru judecat. Deci nu vorbim de interpretări, ci de securitatea raporturilor juridice.

Stelian Ion: ”Nu pot să vă spun de la cine am pontul”

Contactat telefonic, deputatul Stelian Ion a declarat pentru Ordinea.Ro că nu a avut acces direct la dosarul de judecată. El a recunoscut că are informația de la altcineva, însă a menționat că nu ne poate spune de la cine a primit pontul. A insistat însă că datele pe care le-a prezentat sunt reale. De asemenea, a respins ideea că ar fi aflat situația de la avocatul Ionel Hașotti.

”În niciun caz. Nici n-aș îndrăzni să-l întreb, e și ținut de secretul profesional” – a precizat Stelian Ion.

Parlamentarul spune că nu știa de cererile casei de avocatură Hașotti și Asociații pentru cumpărarea terenului și a dat asigurări că se va opune unei tranzacții de acest fel cu și mai multă forță. În opinia sa, pe acest teren ar trebui să se înființeze un parc. Referitor la epitetele utilizate la adresa lui Gheorghe Alexa, parlamentarul a încercat să mistifice situația, pretinzând că termenul de samsar nu ar fi peiorativ, indicând de fapt o persoană care se ocupă de tranzacții speculative. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Actual

Aromânii vor să iasă în stradă ca să apere imaginea lui Gică Hagi

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Un scandal fără precedent a izbucnit în cursul zilei de ieri, după ce un fost fotbalist a făcut declarații incredibile la un post de televiziune, care au generat reacții ulterioare dure. Și asta pentru că spusele sale îl vizau pe nimeni altul decât pe Gică Hagi. Iată cum s-au succedat evenimentele:
Fostul fotbalist Sorin Răducanu declara la postul de televiziune GSP Live: ”Hagi era timid și cu bun simț. Astea sunt plusuri. Minusuri sunt mai multe. Dacă vă spun una, vă explodează laptopul! Era până în 1989, la Sinaia. Erau mai multe vile între hoteluri. La una dintre vile, erau în vacanța de iarnă Hagi, Belodedici, Balint, doctorul Amer Dințarul și Gigi Becali.

M-am dus și eu și eram mai euforic, țipam pe acolo La mulți ani! și întrebam unde e Hagi. Ceilați au zis În camera aia și strigau Nu intra! Eu nu am ținut cont și am deschis ușa camerei, iar de sub plapumă se ițesc două capete, domnul Gică și domnul Dințar. Eu le tot ziceam La mulți ani! iar ei spuneau Hai că vorbim, lasă-ne în pace! Mai vorbim”,” a spus Răducanu.

În urma emisiunii de pe GSP Live, preluată ulterior și de cotidianul GSP, managerul tehnic al FC Viitorul, Gheorghe Hagi, a făcut pe pagina oficială a FC Viitorul următoarele precizări:
”- Sunt trist și dezgustat de acest circ, de această comedie prezentată în această dimineață de un brand media din sportul românesc, un cotidian atât de important, cu o vechime de aproape 100 de ani.
– Este rușinos și totodată degradant nivelul la care s-a ajuns, de a se crea această mizerie cu singurul scop de a denigra!”, a postat Gică Hagi.
În cursul zilei de azi, Nicoleta Ploscaru, președinte al Comunității Macedonene din România a postat pe pagina ei un text din care reiese că macedonenii vor ieși în stradă dacă va fi necesar. Iată ce scrie:
”Cătălin Tolontan de la gsp.ro este un pitic diform și pământiu la față. Seamănă cu o figură hidoasă de la Muzeul de Ceară “Madame Tusaud” din Londra, deși eu l-am vizitat și parca nu am văzut nici o figură așa de urâta.

Pentru ca este bătut de Dumnezeu, Tolontan se hrănește din ura față de ceilalți oameni, singurul lucru care îi dă satisfacție pe lumea asta. Este turnătorul de serviciu și toți despre care a scris au ajuns în pușcărie sau chiar au murit, ca tipul de la Hexipharma, ceea ce poate sugera că soarta lor era pecetluită dinainte, și Tolontan doar a primit ordin să-i linșeze în presă.

Într-un articol din gsp.ro, pe care Tolontan nici măcar nu a avut bărbăția să-l semneze, pentru că el nici nu este bărbat, ci un pitic diform se aruncă cu zoaie in #RegeleHagi.
Este o murdărie de nedescris la adresa lui Gică Hagi, simbolul României, al Constanței, dar și al comunității macedonene. În același articol sunt batjocorite și obiceiurile și valorile noastre armânești.

De ani de zile asemenea șobolani au misiunea să distrugă valorile noastre, să distrugă tot ce este românesc, să distrugă stima față de sine a românilor și să stârnească ura împotriva lor.
Nici nu este de mirare că după o asemenea campanie de spălare a creierelor dusă de ani de zile, criminalul de la mallul din Brăila, care a lovit oameni cu mașina, a declarat că îi urăște pe români și vrea să-i omoare pentru că nu sunt ca oamenii din Suedia unde a stat el o vreme.
Fraților, de ajuns, nu mai putem înghiți asemenea mizerii! Să ne ridicăm! Iar șobolanii de teapa lui Tolontan să se întoarcă în găurile de unde au ieșit!!
#CostanțaDragosteaMea💙💛❤️”, a scris Nicoleta Ploscaru. 

Foto: Cuget Liber

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Golănia juridico-financiară de la Căminul de Bătrâni Hârșova. Ionescu, un primar extraordinar

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Vara anului 2005. Un soare torid prăjește colinele din Hârșova. Primarul localității, liberalul Ionel Chiriță, se refugiază la Neptun, la o întâlnire de lucru a Alianței Dreptate și Adevăr. Are cu el un diplomat burdușit cu acte. La eveniment, se intersectează cu Gheorghe Barbu, ministrul protecției sociale. În câteva minute, îi spune oficialului că are în geantă trei proiecte sociale făcute ca la carte, după o vizită de documentare în Danemarca. Pe căprării: un adăpost pentru victimele violenței domestice, un centru after school și un cămin de bătrâni. Ministrul ascultă, cumpănește și îl invită la București, ca să deschidă aplicațiile.

Așa s-a născut proiectul căminului de bătrâni de la Hârșova. Primăria a pus la bătaie o clădire în care funcționase pe vremuri un sediu de CAP. Ministerul a venit cu fondurile necesare recompartimentării și modernizării. În anul 2008, investiția a fost finalizată. Două lucruri lipseau ca imobilul modernizat să funcționeze potrivit menirii sale: o centrală termică și recepția finală. În vara lui 2008, Chiriță pierde alegerile locale. La Primărie ajunge Tudor Nădrag, un tip cu o educație precară și pus pe hoții. Porțile căminului de bătrâni sunt ferecate cu lacăt. Opt ani rămân așa.

Abia în octombrie 2016, sub un nou primar, clădirea abandonată părea să își găsească în sfârșit menirea. Pe 27 octombrie 2016, edilul actual, Viorel Ionescu, s-a prezentat în plenul Consiliului Local, pentru a-și susține viziunea. Soluția găsită de el se referea la organizarea unei licitații publice pentru închirierea imobilului către o persoană fizică sau juridică, în scopul prestării, în regim privat, a serviciilor sociale. La o Fundație, ca în Danemarca, Suedia, Norvegia sau altă țară cu performanță în sistemul asistenței sociale, cu scopuri sănătoase și caritabile, nu s-a gândit. Dar bine că s-a gândit la o persoană fizică.

După dovada de largă viziune de mai sus, primarul și-a demonstrat talentul și în baliverne. Iată o motivație de-a dreptul memorabilă pe care a transpus-o în Studiul de Oportunitate înaintat aleșilor locali:

”În România, legislația europeană încurajează înființarea unităților medicale publice private. Dezvoltarea lor este motivată de beneficiile aduse, în special în condițiile în care România se confruntă cu o criză economică fără precedent”.

România a înregistrat cea mai mare creștere economică din toată Uniunea Europeană în anul 2016. Așadar, nici vorbă de criză economică fără precedent. Însă oral, în ședință, primarul a motivat total diferit oportunitatea închirierii. El i-a întrebat pe membrii comisiei sociale dacă bugetul local poate susține funcționarea căminului de bătrâni. Aceștia au răspuns că nu, mai ales că, nefăcând parte din comisia de specialitate economică, nici nu se pricepeau la chestiuni de buget. E limpede că proiectul închirierii s-a născut din neputință și interes. Vorbim aici de neputința de a asigura funcționarea clădirii din surse proprii, dar și de neputința de a aplica pentru o finanțare nerambursabilă, pe axele europene sau guvernamentale. Despre interes vă spunem mai jos.

În cadrul dezbaterii din Consiliu a contat foarte mult un amendament al consilierului local Ionel Dia, votat de o largă majoritate. Dia a propus o corecție profesională în caietul de sarcini, în sensul ca ”la licitația publică să participe numai persoane juridice, nu persoane fizice, care să facă dovada că au experiență în domeniu”. Păi cine a mai auzit de persoane fizice care operează cămine de bătrâni? Amendamentul lui Dia, votat de aleși, a devenit literă de lege… locală. Vorbim aici de HCL 113/27.10.2016, prin care s-a aprobat organizarea licitației, studiul de oportunitate și caietul de sarcini.

Lui Viorel nu i-a căzut cu tronc modificarea. Ca dovadă, cu prima ocazie, primarul a fraudat caietul de sarcini cu nonșalanță. Astfel, Primăria Hârșova a atribuit contractul de închiriere nr. 10/13.12.2016 a căminului de bătrâni de pe strada Vadului nr. 84, format din construcție în suprafață de 731,70 mp și curte de 1.271,58 mp, către o firmă lipsită de cea mai elementară experiență. Vorbim aici de SC Radar Cămin de Bătrâni SRL, o societate înființată pe 5 septembrie 2016, cu doar câteva luni înainte de a câștiga licitația. Radar nu a desfășurat niciun fel de activitate economică până în momentul de față, probat de faptul că pe site-ul oficial al Ministerului de Finanțe nu figurează cu date de bilanț. Contractul a fost încheiat pe zece ani, cu o chirie de 2.400 de lei pe lună (aproximativ 500 de euro).

Și neregulile nu se opresc aici. Astfel, potrivit clauzei 6.2 litera c) din contract, chiriașul avea obligația să obțină toate avizele, autorizațiile și dotările prevăzute de legislația în vigoare pentru desfășurarea activității. Căminul de bătrâni nu funcționează nici la momentul de față. Și nu funcționează… tocmai din lipsa autorizațiilor. În mod bizar, contractul cel deștept nu prevede posibilitatea rezilierii pentru neînceperea activității. Prevede în schimb rezilierea de drept în situația întreruperii activității comerciale pe timp de 3 luni. Însă, de vreme ce activitatea nu a început, e limpede că nu a fost întreruptă. Păi cum să întrerupi ceva ce nu a început? Așa ceva ar fi un non-sens. După 12 luni de așteptare, primarul Ionescu, exasperat că proiectul lui devenea un chix lamentabil, se decide să salveze aparențele, cu prețul încălcării grosolane a contractului și a caietului de sarcini. Oricum, ”pe caiet” :))) îl mai fraudase o dată. Pe 21 august 2017, Primăria a anunțat în SEAP că a atribuit direct un contract de 23.858 de lei plus TVA prin care a cumpărat de la o firmă din  București servicii de arhitectură pentru construcții.

”Autoritatea contractantă dorește încheierea unui contract de servicii pentru documentația tehnică necesară pentru obținerea avizului de securitate la incendiu și obținerea autorizației de funcționare PSI a Centrului Permanent de Îngrijire Persoane în Vârstă”, se arăta la rubrica dedicată descrierii achiziției.

Iată, așadar, că după ce i-a închiriat căminul fără dovada experienței, primarul l-a ajutat pe chiriaș, cu bani de la buget, ca să obțină autorizația. Ce au făcut, cum au făcut? Doar ei știu. Însă, în mod cert, căminul de bătrâni nu funcționează nici în momentul de față. Între timp, Ionescu a uitat de bătrânii bolnavi care meritau, încă din 2008, să aibă un centru al lor. În timp ce ei așteaptă, alesul lor mai pleacă în schimburi de experiență peste ocean, mai face un festival, mai zâmbește frumos în poze… să știe norodul că este, așa cum și-a scris pe tricou, ”un primar extraordinar”.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: