Connect with us

Energie&Mediu

Ghiță de la SNN a luat în calcul eșecul negocierilor cu China la Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă. Vezi ce plan de rezervă are

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Retehnologizarea reactorului 1 de la Cernavodă presupune costuri la jumătate faţă de realizarea unei unităţi noi şi permite utilizarea reactorului încă 25-30 de ani în aceleaşi condiţii de siguranţă nucleară, a declarat directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiţă, într-un interviu pentru agerpres.ro.

“De ce este atât de importantă retehnologizarea Unităţii 1 pentru SNN şi pentru România? Pentru că la mai puţin de jumătate din costul de construcţie a unei noi unităţi nucleare, putem opera în aceleaşi condiţii de siguranţă nucleară Unitatea 1 pentru încă 25-30 de ani. Asta înseamnă securitate energetică, locuri de muncă şi independenţă de importuri”, a spus Ghiţă. Spre comparaţie, proiectul unităţilor 3 şi 4 (două unităţi de acelaşi fel ca şi unitatea 1) este estimat la 6,5 milioane de euro, prin urmare retehnologizarea reactorului 1 ar însemna în jur de 1,5 miliarde de euro, a explicat șeful Nuclearelectrica și a adăugat că proiectul se află în faza I, în care urmează a se desfăşura în primul rând activităţile de organizare a proiectului, procesul de finalizare a documentaţiilor-suport necesare pentru pregătirea studiului de fezabilitate, inclusiv elaborarea şi supunerea spre aprobare a acestuia de către acţionari, în anul 2021.

În ceea ce priveşte proiectul reactoarelor 3 şi 4, pentru care statul român se află în negocieri cu compania chineză CGN, oficialul Nuclearelectrica a arătat că noile unităţi sunt necesare pentru a răspunde unor noi nevoi de consum, având în vedere iarna şi vara acestui an, când consumul a ajuns la cote-record.

“Pentru Nuclearelectrica, ca parte în proiect, Unităţile 3 şi 4 înseamnă câştig evident din valorificarea activelor, operare şi mentenanţă şi asigurare de fascicule de combustibil. Pentru statul român, încă două unităţi nucleare vor asigura efectiv o mare parte din producţie după anul 2025, într-un mix energetic reorientat pe îndeplinirea ţintelor de decarbonizare. Este clar, având în vedere situaţiile din iarnă şi vara anului 2017, că Unităţile 3 şi 4 nu vor suplimenta capacităţi, aşa cum s-a spus repetat despre acest proiect, ci vor răspunde efectiv unor nevoi de consum”, a arătat Ghiţă citat de investenergy.ro.

Întrebat dacă recomandă aplicarea unui mecanism de tipul contractelor pentru diferenţă la reactoarele 3 şi 4, el a răspuns: “În mod categoric, da. Da, pentru că orice investiţie majoră în energie are nevoie în prezent de un astfel de mecanism, variantă care nu este, în mod categoric, o alegere a dezvoltatorilor, implicit a producătorilor de energie, ci este un efect considerabil al eşecului de piaţă. Şi avem deja precedentul Marii Britanii. România trebuie să identifice mecanisme de finanţare care să permită realizarea acestor investiţii majore, întrucât modalitatea tradiţională de finanţare, adică sprijinul integral oferit de stat, nu este o soluţie în condiţiile actuale de piaţa. Devine firesc pentru companiile care doresc dezvoltarea investiţiilor în domeniul energetic să identifice astfel de mecanisme suport, în care statul joacă firesc un rol subsidiar de susţinere”.

Potrivit acestuia, mecanismul contractelor pentru diferenţă, prin care statul asigură diferenţa dintre un preţ stabilit şi preţul pieţei, este un mecanism financiar care se raportează la preţurile de piaţă, care nu supracompensează, nu garantează profit discreţionar şi include riscuri aferente oricărui mecanism bazat pe date de piaţă.

Ghiţă a adăugat că, în cazul în care negocierile cu chinezii eşuează, statul român va relua procedura de selectare de investitori şi nu crede că România va renunţa la a dezvolta ceea ce deja poate să facă foarte bine, respectiv operarea de centrale nucleare.

“Dacă ne uităm la prognozele UE pentru anumite state, pentru ţinta 2050, raportat la estimarea creşterii producţiei de nuclear, vom observa aşa: Bulgaria 36% nuclear în 2050, Polonia 28%, Cehia 54%, Ungaria 58%, Slovacia 59%, Lituania 53%, Slovenia 43%, România 27%, cu reactoarele 3 şi 4 în funcţiune”, a continuat şeful Nuclearelectrica.

De asemenea, el a mai spus că ar trebui modificată Legea salarizării, în scopul menţinerii în ţară a experţilor din sectorul nuclear, având în vedere condiţionarea nivelului salarial de creşterea productivităţii.

“Trebuie să avem măsuri de reţinere a experţilor, având în vedere trendul internaţional de construcţie de noi unităţi nucleare şi migrarea specialiştilor din motive strict financiare. Sigur, din punct de vedere economic, există diferenţe între state precum Emiratele Arabe Unite, China etc şi România, dar este obligatoriu să reacţionăm şi să acţionăm în timp pentru păstrarea experţilor. Aceştia se formează greu şi se reţin la fel de greu”, mai spune Ghiţă.

În altă ordine de idei, în legătură cu sursa de aprovizionare cu uraniu, el a precizat că Nuclearelectrica va realiza un studiu pentru identificarea celei mai eficiente metode de aprovizionare cu materie primă în aşa fel încât fie asigurate necesităţile companiei, dar şi să fie menţinut ciclul integrat în România.

“Este un mare avantaj pe care dorim să-l menţinem. Evident că măsurile rezultate din analiză vor fi supuse votului acţionarilor. SNN este o companie listată şi va acţiona cu respectarea totală a drepturilor acţionarilor săi. Până la definitivarea acestui studiu, SNN îşi va asigura materia primă necesară cu respectarea legislaţiei incident”‘, a mai arătat Ghiţă, potrivit aceleiași surse.

 

Comments

comments

Energie&Mediu

Nuclearelectrica: Unitatea 2 a CNE Cernavodă funcționează la putere nominală

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

SN Nuclearelectrica SA (“SNN”) anunta ca Unitatea 2 a CNE Cernavoda functioneaza la putere nominala, lucrarile de reparatie la rezervorul aferent grupului turbogenerator (partea clasica a centralei)  fiind finalizate.

Reamintim ca lucrarile de reparatie se puteau efectua numai cu o reducere de putere a reactorului Unitatii 2.

Reducerea de putere controlata si realizarea lucrarilor s-au efectuat  in deplina siguranta si in conformitate cu procedurile specifice ale centralei.

Citiți și:

Reparații la Unitatea 2 a CNE Cernavodă. Vezi până când se impune reducerea de putere

 

Comments

comments

Continuă să citești

Energie&Mediu

Reparații la Unitatea 2 a CNE Cernavodă. Vezi până când se impune reducerea de putere

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

SN Nuclearelectrica SA (“SNN”) anunta ca Unitatea 2 a CNE Cernavoda va functiona, incepand cu ora 13:00, 15 octombrie 2018, la putere redusa in vederea efectuarii unor lucrari de reparatie la un rezervor aferent grupului turbogenerator (partea clasica a centralei).

Lucrarile de reparatie se pot efectua numai cu o reducere de putere a reactorului Unitatii 2. Estimam ca Unitatea 2 va functiona la putere redusa (cca 300-350 MW) pentru o perioada de 12 ore.

Reducerea de putere controlata si realizarea lucrarilor se vor efectua in deplina siguranta si in conformitate cu procedurile specifice ale centralei, transmite conducerea Nuclearelectrica prin intermediul unui comunicat remis redacției.

Comments

comments

Continuă să citești

Energie&Mediu

Premieră în România. Prima staţie pentru stocarea energiei, inaugurată la Constanța

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Prima staţie pentru stocarea energiei din România a fost inaugurată la Constanța de către EDP Renewables. Este un sistem de stocare a energiei în parcul eolian Cobadin 1.

„Prin acest proiect contribuim la realizarea celei de-a treia revoluţii din sectorul energiei regenerabile. Dacă prima a fost îmbunătăţirea capacităţilor eoliene şi creşterea competitivităţii, acum douăzeci de ani, iar a doua a fost energia solară, care prin scăderea recentă a costurilor schimbă deja perspectiva sectorului regenerabilelor, a treia de abia începe, şi aceasta este stocarea”, a declarat Duarte Belo, director-general al EDPR Europa şi Brazilia, citat de ziarul Bursa.

Decalaj între autoritățile statului și mediul privat de afaceri

Stația are o capacitate de 1 MW. Prin intermediul ei, excesul de energie produsă poate fi stocat în baterii și eliberat ulterior în funcţie de cerere sau de necesități.

“Această investiție este o premieră în țara noastră și poate juca un rol foarte important în asigurarea serviciilor de sistem prin echilibrarea sistemului energetic național în anumite situații. Energia electrică stocată în această stație este energie electrică produsă de un parc eolian, deci este o energie regenerabilă, nepoluantă. Nu pot sa nu observ o defazare, un decalaj intre autoritatile statului si mediul de privat de afaceri: in contextul in care in noua strategie energetica realizata de ministerul Energiei se vorbeste despre realizarea unui nou grup de producere prin arderea carbunelui si captarea emisiilor poluante de carbon, investitorii privati vin cu solutii de actualitate pentru dezvoltarea morderna a sectorului energetic romanesc.”, ne spune George Niculescu, investitor în sectorul regenerabilelor, membru PATRES și consilier județean în cadrul Consiliului Județean Constanța, prezent la evenimentul de inaugurare.

EDPR are în plan construirea unei staţii secundare de stocare a energiei în parcurile solare din România. Sistemul de stocare a energiei în parcul eolian Cobadin 1 este primul proiect al EDPR în Europa, nu doar în România. EDP Renewables (Energias de Portugal) şi-a început activitatea în România în 2008 prin achiziţia mai multor proiecte eoliene, notează investenergy.ro.

Sistemele de stocare a energiei pe bază de acumulatori se dovedesc extrem de căutate, deoarece furnizează companiilor de utilități servicii de echilibrare a sarcinii în rețeaua electrică cu răspuns extrem de rapid. În plus, prin natura lor modulară reprezintă o soluție care poate fi extinsă în timp. Potențialul acestei tehnologii este atât de mare, încât se așteaptă instalarea unor capacităţi de stocare a energiei de circa 11 GW, până în 2020, în 22 de țări, conform Navigant Research.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: