Energie&Mediu

Ghiță de la SNN a luat în calcul eșecul negocierilor cu China la Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă. Vezi ce plan de rezervă are

Noi 27, 2017 Mihaela Tîrpan

Retehnologizarea reactorului 1 de la Cernavodă presupune costuri la jumătate faţă de realizarea unei unităţi noi şi permite utilizarea reactorului încă 25-30 de ani în aceleaşi condiţii de siguranţă nucleară, a declarat directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiţă, într-un interviu pentru agerpres.ro.

„De ce este atât de importantă retehnologizarea Unităţii 1 pentru SNN şi pentru România? Pentru că la mai puţin de jumătate din costul de construcţie a unei noi unităţi nucleare, putem opera în aceleaşi condiţii de siguranţă nucleară Unitatea 1 pentru încă 25-30 de ani. Asta înseamnă securitate energetică, locuri de muncă şi independenţă de importuri”, a spus Ghiţă. Spre comparaţie, proiectul unităţilor 3 şi 4 (două unităţi de acelaşi fel ca şi unitatea 1) este estimat la 6,5 milioane de euro, prin urmare retehnologizarea reactorului 1 ar însemna în jur de 1,5 miliarde de euro, a explicat șeful Nuclearelectrica și a adăugat că proiectul se află în faza I, în care urmează a se desfăşura în primul rând activităţile de organizare a proiectului, procesul de finalizare a documentaţiilor-suport necesare pentru pregătirea studiului de fezabilitate, inclusiv elaborarea şi supunerea spre aprobare a acestuia de către acţionari, în anul 2021.

În ceea ce priveşte proiectul reactoarelor 3 şi 4, pentru care statul român se află în negocieri cu compania chineză CGN, oficialul Nuclearelectrica a arătat că noile unităţi sunt necesare pentru a răspunde unor noi nevoi de consum, având în vedere iarna şi vara acestui an, când consumul a ajuns la cote-record.

„Pentru Nuclearelectrica, ca parte în proiect, Unităţile 3 şi 4 înseamnă câştig evident din valorificarea activelor, operare şi mentenanţă şi asigurare de fascicule de combustibil. Pentru statul român, încă două unităţi nucleare vor asigura efectiv o mare parte din producţie după anul 2025, într-un mix energetic reorientat pe îndeplinirea ţintelor de decarbonizare. Este clar, având în vedere situaţiile din iarnă şi vara anului 2017, că Unităţile 3 şi 4 nu vor suplimenta capacităţi, aşa cum s-a spus repetat despre acest proiect, ci vor răspunde efectiv unor nevoi de consum”, a arătat Ghiţă citat de investenergy.ro.

Întrebat dacă recomandă aplicarea unui mecanism de tipul contractelor pentru diferenţă la reactoarele 3 şi 4, el a răspuns: „În mod categoric, da. Da, pentru că orice investiţie majoră în energie are nevoie în prezent de un astfel de mecanism, variantă care nu este, în mod categoric, o alegere a dezvoltatorilor, implicit a producătorilor de energie, ci este un efect considerabil al eşecului de piaţă. Şi avem deja precedentul Marii Britanii. România trebuie să identifice mecanisme de finanţare care să permită realizarea acestor investiţii majore, întrucât modalitatea tradiţională de finanţare, adică sprijinul integral oferit de stat, nu este o soluţie în condiţiile actuale de piaţa. Devine firesc pentru companiile care doresc dezvoltarea investiţiilor în domeniul energetic să identifice astfel de mecanisme suport, în care statul joacă firesc un rol subsidiar de susţinere”.

Potrivit acestuia, mecanismul contractelor pentru diferenţă, prin care statul asigură diferenţa dintre un preţ stabilit şi preţul pieţei, este un mecanism financiar care se raportează la preţurile de piaţă, care nu supracompensează, nu garantează profit discreţionar şi include riscuri aferente oricărui mecanism bazat pe date de piaţă.

Ghiţă a adăugat că, în cazul în care negocierile cu chinezii eşuează, statul român va relua procedura de selectare de investitori şi nu crede că România va renunţa la a dezvolta ceea ce deja poate să facă foarte bine, respectiv operarea de centrale nucleare.

„Dacă ne uităm la prognozele UE pentru anumite state, pentru ţinta 2050, raportat la estimarea creşterii producţiei de nuclear, vom observa aşa: Bulgaria 36% nuclear în 2050, Polonia 28%, Cehia 54%, Ungaria 58%, Slovacia 59%, Lituania 53%, Slovenia 43%, România 27%, cu reactoarele 3 şi 4 în funcţiune”, a continuat şeful Nuclearelectrica.

De asemenea, el a mai spus că ar trebui modificată Legea salarizării, în scopul menţinerii în ţară a experţilor din sectorul nuclear, având în vedere condiţionarea nivelului salarial de creşterea productivităţii.

„Trebuie să avem măsuri de reţinere a experţilor, având în vedere trendul internaţional de construcţie de noi unităţi nucleare şi migrarea specialiştilor din motive strict financiare. Sigur, din punct de vedere economic, există diferenţe între state precum Emiratele Arabe Unite, China etc şi România, dar este obligatoriu să reacţionăm şi să acţionăm în timp pentru păstrarea experţilor. Aceştia se formează greu şi se reţin la fel de greu”, mai spune Ghiţă.

În altă ordine de idei, în legătură cu sursa de aprovizionare cu uraniu, el a precizat că Nuclearelectrica va realiza un studiu pentru identificarea celei mai eficiente metode de aprovizionare cu materie primă în aşa fel încât fie asigurate necesităţile companiei, dar şi să fie menţinut ciclul integrat în România.

„Este un mare avantaj pe care dorim să-l menţinem. Evident că măsurile rezultate din analiză vor fi supuse votului acţionarilor. SNN este o companie listată şi va acţiona cu respectarea totală a drepturilor acţionarilor săi. Până la definitivarea acestui studiu, SNN îşi va asigura materia primă necesară cu respectarea legislaţiei incident”‘, a mai arătat Ghiţă, potrivit aceleiași surse.

 

Comments

comments