Guvernul a adoptat astăzi Strategia națională privind conservarea biodiversității pentru perioada 2026–2030, elaborată de un grup de lucru instituțional în care secretarul de stat Florin Cocargeanu a reprezentat Ministerul Dezvoltării.
„Această strategie este un jalon din PNRR care deblochează aproximativ 1 miliard de euro pentru România și stabilește, pentru prima dată într-un cadru coerent, direcțiile de acțiune pentru protejarea și refacerea biodiversității în perioada 2026–2030.
Documentul stabilește obiective clare, responsabilități, termene și indicatori de performanță, astfel încât măsurile asumate să poată fi urmărite și evaluate. Vorbim despre restaurarea ecosistemelor degradate, protejarea habitatelor și speciilor, refacerea conectivității ecologice și o utilizare mai responsabilă a resurselor naturale.
Dincolo de rezultatul de astăzi, mă bucur că am putut contribui la construirea unui document care va sta la baza unor investiții importante și a unor politici publice cu efecte pe termen lung.“, a declarat constănțeanul Florin Cocargeanu.
Adoptarea acestui document reprezintă un jalon asumat de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență al României (Jalonul 31), iar neîndeplinirea acestui angajament ar fi atras o penalitate financiară în valoare de 972.455.220 euro.
În concordanță cu orientările Cadrului Global Kunming–Montreal, România urmărește, pentru perioada 2026–2030, contribuția la realizarea celor patru obiective strategice stabilite la nivel global:
- Conservarea și restaurarea ecosistemelor, reducerea riscului de extincție și menținerea diversității genetice;
- Utilizarea durabilă a biodiversității;
- Accesul la resurse genetice și împărțirea echitabilă a beneficiilor;
- Consolidarea mijloacelor de implementare (finanțare, capacitate instituțională, cercetare).
În cadrul acestor direcții, strategia stabilește 11 obiective generale naționale, care contribuie la atingerea țintelor Cadrului Global (KM-GBF) și reflectă prioritățile interne.
Strategia include obiective naționale și operaționale, transpuse într-o anexă unică ce integrează Planul Național de Acțiune și elementele de monitorizare. Aceasta reprezintă instrumentul operațional esențial pentru implementarea coerentă a obiectivelor și cuprinde:
- acțiuni concrete;
- instituții responsabile;
- termene de implementare;
- surse de finanțare;
- indicatori de rezultat și performanță;
- ținte/rezultate așteptate;
- corelarea cu țintele Cadrului Global pentru Biodiversitate Kunming-Montreal;
- periodicitatea monitorizării.
Principalele direcții de intervenție vizează:
- extinderea și consolidarea rețelei de arii naturale protejate în conformitate cu țintele de 30% și 10%;
- restaurarea ecosistemelor degradate;
- îmbunătățirea stării de conservare a speciilor și habitatelor;
- controlul speciilor alogene invazive;
- integrarea biodiversității în sectoare precum agricultură, silvicultură, energie și infrastructură;
- dezvoltarea cadrului de monitorizare și raportare;
- consolidarea capacității instituționale și a mecanismelor de finanțare.
Implementarea planului va fi monitorizată periodic pe baza indicatorilor de performanță, precum și prin evaluări intermediare realizate de autorităților responsabile. Acest proces va permite identificarea dificultăților, ajustarea obiectivelor și adaptarea acțiunilor în funcție de evoluția stării biodiversității și noile reglementări naționale și europene.
Strategia a fost elaborată printr-un proces participativ, care a implicat autorități publice centrale, instituții de cercetare, organizații neguvernamentale, experți în domeniul biodiversității.
