Connect with us

Politica

Guvernul INTRODUCE TAXĂ pe băuturile răcoritoare cu zahăr adăugat şi CREȘTE ACCIZA la ţigarete

Mihaela Tîrpan

Publicat

la

De la 1 septembrie 2019, Guvernul introduce acciza pentru băuturile răcoritoare care conţin zaharuri adăugate. Cuantumul accizei va fi 0,8 lei pe litru pentru băuturile cu 5-8 g zaharuri adăugate la 100 ml produs, şi de 1 leu pe litru pentru băuturile răcoritoare al căror conținut de zaharuri adăugate depăşeşte 8 g la 100 ml produs, se arată într-un proiect de act normativ publicat astăzi de Ministerul de Finanţe. Astfel, o sticlă de doi litri de Coca-Cola, Pepsi sau alte băuturi carbogazoase de acest fel se va scumpi cu doi lei. De la aceeaşi dată, Guvernul creşte acciza pentru ţigarete, se mai arată în proiectul de act normativ consultat de Economica. De asemenea, Guvernul introduce contribuţii sociale pentru anumite tichete cadou şi taie jumătate din numărul posturilor de secretar şi subsecretar de stat.

Ministerul de Finanţe a publicat pe 6 august proiectul de Ordonanţă privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare. Economica vă spune în continuare care sunt cele mai importante schimbări pe care le aduce proiectul de act normativ:

De la 1 septembrie 2019 Guvernul introduce acciza pentru băuturile răcoritoare care au cel puţin 5 grame de zaharuri adăugate la 100 de mililitri de produs.

  • Mai precis, aceste băuturi vor intra în sfera produselor supuse accizelor nearmonizate, se arată în proiectul de act normativ consultat de Economica.

Concret, cum se va schimba Codul Fiscal: 

La articolul 439, la alineatul (2), după litera b), se introduce o nouă literă, lit. c), cu următorul cuprins:

„c) (acciză nearmonizată pentru) băuturi răcoritoare cu conținut ridicat de zaharuri libere.”

La articolul 439, după alineatul (2), se introduc trei noi alineate, alin. (3) – (5), cu următorul cuprins:
„(3) Băuturile răcoritoare cu un conținut ridicat de zaharuri libere prevăzute la alin.(2) lit. c) reprezintă orice băuturi răcoritoare cu un conținut de zaharuri libere de cel puțin 5 grame per 100 mililitri produs. Sunt incluse:

  • băuturile care se pot consuma direct, încadrate la codul NC 2202;
  • produsele lichide destinate a fi consumate ca băuturi după o diluare simplă în apă, încadrate la codurile NC 2101, 2106 și 3302 10;
  • băuturile răcoritoare naturale care au zaharuri libere adăugate care împreună cu zaharurile intrinseci depășesc limita de 5 grame per 100 mililitri produs, încadrate la codul NC 2009.

(4) În sensul alin. (3):

  • prin zaharuri libere se înțelege toate monozaharidele și dizaharidele prezente în băuturi, cu excepția poliolilor;
  • prin zaharuri adăugate se înțelege glucoza, fructoza, zaharoza, hidrolizatele de amidon, respectiv sirop de glucoză, sirop cu înalt conținut de fructoză și alte preparate cu zahăr folosite ca atare sau adăugate în cursul preparării băuturilorNu se includ zaharurile prezente în mod natural în sucurile de fructe neîndulcite sau în miere.

(5) Sunt exceptate de la plata accizelor nearmonizate:

  • băuturile răcoritoare naturale fără adaos de zaharuri, chiar dacă zaharurile intrinseci conținute de acestea depășesc limita de 5 grame per 100 mililitri produs;
  • amestecurile de băuturi nealcoolice cu sau fără adaos de zaharuri produse pe loc în cadrul unităților de alimentație publică.”

Ce prevede acum Codul fiscal 

(2) Accizele nearmonizate sunt taxe speciale percepute asupra următoarelor produse:

a) produse din tutun încălzit care, prin încălzire, emit un aerosol ce poate fi inhalat, fără a avea loc combustia amestecului de tutun, cu încadrarea tarifară NC 2403 99 90;

b) lichidele cu conținut de nicotină destinate inhalării cu ajutorul unui dispozitiv electronic de tip “Țigaretă electronică”, cu încadrarea tarifară NC 3824 90 96.

Cât va fi acciza pe băuturi care au conţinut ridicat de zaharuri libere

  • Acciză de 0,8 lei pe litru pentru băuturi răcoritoare al căror conținut de zaharuri libere este între 5-8 g la 100 ml produs.
  • Acciză de 1 leu pe litru pentru băuturi răcoritoare al căror conținut de zaharuri libere depăşeşte 8 g la 100 ml produs, se arată în proiectul de act normativ consultat de Economica.

Tot de la 1 septembrie 2019, creşte acciza totală şi acciza specifică pentru ţigarete.

Concret, de la 1 septembrie 2019, acciza totală pentru ţigarete creşte la 503,97 de lei/1.000 de țigarete, de la 483,74 lei/1.000 de țigarete cât este în prezent, potrivit Codului fiscal în vigoare.

În 2020, acciza totală creşte la 533,97 de lei la 1.000 de țigarete, de la 500,8 lei la mia de ţigarete, cât prevede, pentru anul 2020, Codul fiscal, în vigoare acum.

În 2021, acciza totală urcă la 563,97 lei la mia de ţigarete, de la 529 de lei la mia de ţigarete, cât prevede acum Codul Fiscal pentru anul 2021.

În anul 2022, acciza totală va rămâne la 563,97 lei la 1.000 de ţigarete, se arată în proiectul de ac normativ consultat de Economica. Spre comparaţie, Codul fiscal în vigoare acum prevede pentru anul 2022 acciză totală de de 539,58 de lei la mia de ţigarete.

Creşte şi acciza specifică pentru ţigarete

La articolul 343, alineatul (5), se modifică și va avea următorul cuprins:
„(5) Acciza specifică exprimată în lei/1.000 de țigarete se determină anual, pe baza prețului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem și a accizei totale al cărei nivel este prevăzut în anexa nr. 1. Această acciză specifică se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor publice care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 1 martie. În perioada 1 septembrie 2019 – 31 martie 2020, acciza specifică pentru țigarete este de 386,377 lei/1.000 țigarete, se arată în proiectul de act normativ consultat de Economica.

Spre comparaţie, ce prevede acum Codul Fiscal:

(5) Acciza specifică exprimată în lei/1.000 de țigarete se determină anual, pe baza prețului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem și a accizei totale al cărei nivel este prevăzut în anexa nr. 1. Această acciză specifică se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor publice, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 1 martie. În perioada 1 ianuarie 2019 – 31 martie 2019 acciza specifică pentru țigarete este de 372,73 lei/1.000 țigarete.

Guvernul taie jumătate din numărul total de posturi de secretar de stat, subsecretar de stat și de funcții asimilate funcțiilor de secretar de stat și subsecretar de stat.

În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a Ordonanței, se vor supune Guvernului spre adoptare proiectele de acte normative prin care numărul total de posturi de secretar de stat, subsecretar de stat și de funcții asimilate funcțiilor de secretar de stat și subsecretar de stat la nivelul tuturor ministerelor, precum şi a celorlalte instituţii şi autorităţi publice din subordinea/coordonarea Guvernului sau a ministerelor se va reduce cu 50%, se arată în proiectul de act normativ consultat de Economica.

Guvernul introduce contribuţii sociale pentru anumite tichete cadou

Guvernul propune includerea în baza de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii (CAS, CASS și CAM), a tichetelor cadou acordate potrivit legii, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, pentru alte situații decât decât cele cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cele oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie, se arată în proiectul de Ordonanţă consultat de Economica.

  • Prevederea se aplică începând cu veniturile din salarii și asimilate salariilor aferente lunii următoare publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a acestui act normativ.

Se menține regimul de exceptare de la plata contribuțiilor sociale numai pentru tichetele cadou acordate de angajator/plătitorul de venituri cu ocazia Paștelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului și a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum și cele oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie, în limita plafonului de 150 lei/eveniment/persoană.

Guvernul propune corelarea textului prevederilor referitoare la contribuțiile sociale obligatorii datorate de persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor de la angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul construcţiilor, cu cele de la Titlul IV- Impozitul pe venit, cu privire la eliminarea sintagmei ”contract individual de muncă”, ca urmare a modificărilor aduse prin OUG nr. 43/2019.

Concret, la articolul 1381, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) În perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2028 inclusiv, pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor de la angajatori care desfășoară activități în sectorul construcții și se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 5, cota contribuției de asigurări sociale prevăzută la art. 138 lit. a) se reduce cu 3,75 puncte procentuale.”, reiese din proiectul de Ordonanţă studiat de Economica.

  • Prevederea se aplică începând cu veniturile din salarii și asimilate salariilor aferente lunii următoare publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a acestui act normativ.

Cum e acum

(1) În perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2028 inclusiv, pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul construcții și care se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 5, cota contribuției de asigurări sociale prevăzută la art. 138 lit. a) se reduce cu 3,75 puncte procentuale, se arată în Codul fiscal în vigoare, în prezent.

Câţi bani vor aduce la bugetul de stat, în ultimele patru luni din 2019, aceste măsuri:

  • creșterea nivelului accizei totale pentru țigarete (+161,7 milioane lei);
  • introducerea băuturilor răcoritoare cu un conținut ridicat de zaharuri în sfera produselor supuse accizelor nearmonizate (+320 milioane lei);
  • creșterea nivelului accizei totale pentru țigarete (+161,7 milioane lei);
  • modificarea regimului fiscal aplicabil tichetelor cadou acordate în legătură cu o activitate dependentă (venituri din salarii și asimilate salariilor), în anumite situații și includerea acestora în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii (CAS, CASS și CAM) (+22,2 milioane lei);

Câţi bani economiseşte Guvernul, în ultimele patru luni din acest an, pe fondul reducerii la jumătate a numărului de secretari şi subsecretari de stat: 7,1 milioane lei, potrivit proiectului de Ordonanţă consultat de Economica. (sursa: economica.net)

sursa foto: inTurda.ro

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Politica

Eseistul Adrian Papahagi: “Votează Barna ca să nu avem PSD în turul 2 – o campanie mincinoasă, isterică și disperată”

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Eseistul Adrian Papahagi descrie în termeni duri campania pe care liderii USR au adoptat-o la alegerile prezidențiale din acest an. Astfel, Papahagi susține că cei din conducerea USR știau care este diferența dintre Dăncilă și Barna și de aici și sloganul de campanie “Votează Barna ca să nu avem PSD în turul 2”, un slogan pe care cunoscutul eseist român îl descrie ca fiind unul “mincinos, isteric și disperat, dar abil”.

“De la primul la ultimul sondaj, USR știa că diferența Dăncila-Barna e uriașă. “Votează Barna ca să nu avem PSD în turul 2” a fost o campanie mincinoasă, isterică și disperată, dar abilă. Cunosc mulți oameni cumsecade, care ar fi votat Paleologu, dar au fost influențați de isteria useristă să voteze “util” cu Barna. De fapt USR a pescuit în bazinul PNL și PMP. Nici chiar sprijinul lui Ponta pentru USR, prin candidatura actorașului, nu a scăzut-o pe Dăncilă într-atât încât să nu ajungă în turul 2″, scrie Adrian Papahagi pe contul său de Facebook.

În ceea ce privește intenția candidatului Barna și a echipei sale de campanie de a… salva România, Papahagi spune că țara nu are nevoie de nicio salvare, România fiind “perfect salvată de apartenența la NATO și UE”.

“În realitate, România nu are nevoie de nicio salvare: ea e perfect salvată de apartenența la NATO și UE, a reușit fără USR să țină PSD departe de Cotroceni din 2004 încoace, a votat adesea alternanța democratică la putere, iar instituțiile și cetățenii au respins de la suspendările lui Băsescu încoace asaltul asupra statului de drept. Economia e suficient de independentă de politic încât să genereze creștere chiar și sub PSD, cum s-a întâmplat în ultimii ani”, explică filologul Papahagi.

Un alt aspect interesant pe care Papahagi îl remarcă ține de cine sunt membrii USR și îi compară cu restul celor care fac parte din clara politică actuală. Iată descrierea:

“USR e un simplu partid, ca PNL sau PMP. Are și el șmecheri îmbuibați din fonduri europene și contracte cu statul, rude de securiști și ofițeri acoperiți, lipitori de partid și veleitari incapabili, aranjiști și combinatori cinici, și, evident, foarte mulți oameni onești si decenți – dar nu se susține propaganda USR vs. restul clasei politice. De exemplu, nimeni dintre cei aleși sub sigla USR nu e mai nou în politică decât mine, care nu am trăit nici o zi din politică. Oameni care au sprijinit PNȚ în 1990 ca simpli membri ar fi azi mai noi în politică decât Ghinea și Barna. Așadar, mesianismul insuportabil, sectarismul, exclusivismul și radicalismul, isteria pe care o întrețin în societate, aroganța și agresivitatea față de critici, fie ei intelectuali de dreapta sau jurnaliști onești, îi fac antipatici pe useriști.

Și ce dacă avem PSD în turul 2?

Este doar una din întrebările pe care, retoric, și-o pune filologul Adrian Papahagi, care aduce în atenția opiniei publice și procentele pe care candidații PSD le-au avut din 1989, de la strâmoșul PSD, și până în 2014 atunci când Victor Ponta a obținut 40% dintre voturile valabil exprimate la alegerile prezidențiale. Desigur, privind acest ultim aspect, Papahagi transmite că “este un imens progres”.

“Și acum pot să spun și acest lucru, pe care m-am abținut să-l exprim în campanie: și ce dacă avem PSD în turul 2? Avem vreo emoție că Iohannis n-o învinge pe Dăncilă? Se îndoia cineva că Iohannis va fi reales fără niciun efort? Care e dramatismul faptului că în turul 2 Iohannis va învinge democratic vechea, nu noua stângă? Se scandaliza un coleg că PSD și o proastă ca Dăncilă au obținut peste 20%. Oameni buni, în 1989 strămoșul PSD avea 100%, iar în 1990 Ion Iliescu avea 84%. În 2014 Ponta obținea 40% și de două ori mai multe voturi în primul tur. E un imens progres!”.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

De ce nu se duce Klaus Iohannis într-o dezbatere publică electorală cu Viorica Dăncilă

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, cel care în perioada în care era jurnalist a organizat dezbatere electorală între Klaus Iohannis și Victor Ponta, în anul 2014, explică, înaintea turului II al alegerilor prezidențiale din 2019, care sunt motivele pentru care Iohannis refuză acum o dezbatere cu Dăncilă. Liderul PNL susține că Viorica Dăncilă ar veni cu ”gogoși” într-o dezbatere, iar Klaus Iohannis ar fi nevoit să le demonteze în loc să-și promoveze propriul mesaj.

Este foarte bine că președintele României nu participă la o dezbatere electorală cu Dăncilă. Iată argumentele:

Unu: A participa la o dezbatere cu Viorica Dăncilă ar însemna să o legitimezi, să o iei în calcul, să-i spui că ea chiar contează. Dar doamna în cauză este o fraudă la adresa posturii de candidat la Președinția României. Este o jignire la adresa românilor care învață limba română și se bazează pe competență pentru a ocupa un post.

Doi: Stilul candidaților PSD de a transmite mesajele atunci când se află într-o confruntare este extrem de toxic. Ei invocă pe post de argumente minciuni sfruntate. Este o tactică intenționată, menită să atragă adversarul în capcana de a demonta minciunile, în loc să-și prezinte viziunea. Consultanții care au sfătuit-o pe Dăncilă să ceară o dezbatere au recurs la asemenea tactică exact cu obiectivul de a-l împiedica pe domnul președinte să-și promoveze mesajul. Ei știu că șeful statului nu ar putea să nu contrazică gogoșile PSD, bazate pe cifre false legate de nivelul de trai și „rezultatele guvernării”. Dar mai știu ceva: fiind ocupat să le demonteze, ar irosi timpul în care ar trebui să întărească propria viziune asupra a ce înseamnă „România normală”. Adică o țară fără hoți, incompetenți și ticăloși cocoțați în funcții pe criterul apartenenței la partid, o țară unde cetățenii nu sunt umiliți. Exact acest mesaj este periculos pentru candidata PSD, deci a fost sfătuită să ceară o dezbatere pentru a putea bloca mesajul președintelui. În realitate, Viorica Dăncilă nu dorește o dezbatere, dar a fost sfătuită să o ceară, pentru a poza într-un contractidat viabil. Dăncilă ar trebui să se pregătească pentru un dialog cu oamenii legii, din cauza subminării securității românilor, a economiei naționale, a devalizarii Companiilor si Societatilor Nationale., a bugetuli din Rezerva de Stat si nu numai.

Trei: Poporul a demonstrat duminică faptul că are discernământ și nu vrea un circ ieftin, așa cum a arătat Viorica Dăncilă recent într-o înfruntare televizată. Românii au deja o părere, iar candidații PSD pentru o asemenea demnitate nu au fost și nu sunt în stare de dezbateri

Patru: Klaus iohannis nu are ce să caute la o dezbatere cu un candidat care a refuzat, atâta timp cât a fost prim-ministru, discuțiile cu președintele României pe chestiuni spinoase, în momente importante pentru țară. Și erau discuții între patru ochi, deci Dăncilă putea fi sinceră, nu la televizor, unde revarsă minciuni. Un exemplu de respingere a dialogului: problema desemnării comisarului european din partea României. Doamna Dăncilă l-a selectat singură, și nu o dată, alegând variante extreme de nepotrivite, care au creat probleme de credibilitate României în relația cu Comisia Europeană. În calitate de prim-ministru, doamna Dăncila și-a desconsiderat funcția și a refuzat dialogul instituțional în situații când el era extrem de necesar, nu pentru un partid sau o persoană, ci pentru România. A ales să se comporte ca un elev care chiulește fără să-i pese de consecințe, doar că aceste consecințe ne afectau pe toti. Domnul Iohannis nu are ce să discute cu un om care a sabotat relațiile externe ale României.

Cinci: O înfruntare electorală cu Viorica Dăncilă nu este posibilă. Dezbaterea prespune argumente, iar fostul premier nu le are. Și, din emoția de a părea la nivelul discuției, ar mai scote niște perle pentru colecția deja celebră. Deci e mai bine să nu se facă de rușine. Timp de 2 ani, România a avut un premier total nepregătit pentru cea mai importantă funcție executivă din România. Și folosesc un termen blând. Și să nu uităm cine e Dăncilă!! Interpusul lui Dragnea!! Acest grup nociv pentru români a lovit statul, l-a vulnerabilizat, iar când oamenii au ieșit în stradă să protesteze, i-a bătut și i-a gazat! Uităm cine e Dăncilă? Domnul Klaus Iohannis nu refuză dezbaterile serioase, dar ce să discuți cu Dăncilă? Este mai bine ca președintele să vorbească direct cu oamenii, ca până acum. Klaus Iohannis preferă să discute în stradă cu Ilie Moromete, nu cu Cocoșilă“, scrie Rareș Bogdan.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Marea schimbare a liberalilor. Oamenii lui Orban de la partid ajung în poziții cheie în companiile de stat

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Guvernul Orban îşi pune oameni noi la Transelectrica: Sebastian Burduja, preşedintele PNL sector 1, fiul unui fost vice Bancorex, propus în CS.

Adunarea Generală a Acţionarilor Transelectrica va decide, peste două săptămâni, numirea a noi membri în Consiliul de Supraveghere, tot provizorii, propuşi de Secretariatul General al Guvernului. Compania a fost recent mutată de la Economie la SGG.

Sebastian Burduja este preşedinte al Organizaţiei PNL sector 1 Bucureşti, fiul lui Marinel Burduja, care a fost vicepreşedinte al Bancorex şi fost vicepreşedinte al Raiffeisen Bank. Marinel Burduja ar fi fost membru al fostului FSN, potrivit relatărilor din presă. Tânărul Burduja a declarat, în presă, că a absolvit printre primii Universitățile Stanford și Harvard şi a afişat o bogată pregătire. Detalii, AICI

Vă prezentăm și alte nume:

“Propunerile Secretariatului General al Guvernului pentru numirea în calitate de membrii provizorii ai Consiliului de Administraţie sunt următoarele: Popescu Luiza, cu domiciliul în Bucureşti, inginer Burduja Sebastian, cu domiciliul în Bucureşti, economist Badea Jean, cu domiciliul în Bucureşti, informatician Comănescu Jean-Valentin, cu domiciliul în Bucureşti, economist Burlacu Oleg, cu domiciliul în Bucureşti, avocat Goicea Adrian, cu domiciliul în Bucureşti, economist Stan-Olteanu Manuela Petronela, cu domiciliul în Voluntari, jurist”.

Stan-Olteanu Manuela Petronela este momentan preşedinte neexecutiv al Romgaz. De-a lungul timpului a lucrat la ACROPO (agenţia de supraveghere a operaţiuniulor offshore), iar în timpul Guvernului PSD a fost consilier personal la SGG, preşedinte al CA la Conpet, administrator la Uzina Termică Midia, doar pentru a enumera câteva din ultimele funcţii.

Avocatul Burlacu Oleg a fost vicepreşedinte al PNL Bucureşti şi membru al Consiliului Local al Sectorului 5, a fost candidat la parlamentare pe listele PNL. Potrivit relatărilor din presă, ar fi acum avocat al Poliţiei Locale a Sectorului 5 şi apropiat al edilului Daniel Florea.

Jean Badea este șeful de cabinet al ministrului Educației, Monica Anisie. Jean Badea – directorul de cabinet al noului ministrul al Educației, fost șef al serviciului informatizare din cadrul Inspectoratului Școlar al Municipiului București (ISMB) și fost director de cabinet al Monicăi Anisie și în mandatul acesteia de secretar de stat deținut în 2016.

Jean-Valentin Comănescu. Este consilier local PNL în sectorul 4.

Adrian Goicea (fost country manager al IberdrolaRenovables Romania)

Ședință este programată pentru data de 26 noiembrie, iar Burduja va avea calitatea de membru provizoriu în Consiliul de Administrație al Transelectrica.

Pe 30 noiembrie le expirau mandatele actualilor membri ai Consiliului de Supraveghere al Transelectrica, condus acum de profesorul Mircea Coşea, care aveau mandate provizorii.

În 25 septembrie, compania a anunţat demararea procesului de recrutare pentru posturile de membri permanenţi în CS, fiind preconizată ieşirea din provizorat după mai mulţi ani în care investiţiile au trenat ca urmare a succedării mai multor echipe manageriale şi administrative. După cum se vede, va urma o nou provizorat. Transelectrica, operatorul Sistemului Energetic Naţional, a fost mutată de la Ministerul Economiei la SGG de către noul Guvern PNL.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: