Hârșova. Asociația ”mulgătorilor” de subvenții, în pragul executării silite

Scandalul care durează de ani de zile cu privire la exploatarea islazului pentru creșterea animalelor domestice din Hârșova a ajuns într-o nouă etapă. Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) derulează proceduri pentru a recupera subvenții accesate în mod neconform de asociația care a închiriat pășunea localității, după o licitație controversată derulată de Primăria Hârșova.

Licitația

În primăvara anului 2017, Primăria Hârșova a organizat o licitație pentru închirierea unui islaz de 519 hectare. La acel moment, fermierii care utilizau în mod tradițional pășunea localității au fost băgați într-o ședință chiar de primarul Viorel Ionescu. Edilul le-ar fi sugerat să adere la Asociația Crescătorilor de Animale (ACA) Hârșova, care era deja înființată, pentru a beneficia de un drept de preempțiune la închirierea pășunii. Vorbim de un ONG care beneficiase de asistență juridică exact din partea soției primarului, în calitatea acesteia de avocat.

Fermierii au completat adeziuni, iar asociația – care nu deținea în fapt niciun animal în proprietate – a folosit efectivele și actele acestora, ajungând să câștige licitația. Chiar și taxele de participare la procedură ar fi fost acoperite din contribuțiile celor care au înțeles să depună adeziuni, adică simple cereri de înscriere în asociație.

Fără aportul acestor oameni, ACA nu îndeplinea niciuna din condițiile de participare la licitație, pentru că nu avea niciun animal și nici nu era înscrisă în Registrul Național al Exploatațiilor (RNE). În mod inexplicabil pentru Primărie, dar convenabil pentru asociație, în contractul de închiriere nu au fost incluse datele exploatațiilor ”membrilor”, contrar Ordinului 2051/407/2013 al Ministerului Agriculturii.

Abia în octombrie 2017, la jumătate de an după semnarea contractului de închiriere a islazului, asociația s-a înregistrat cu o oaie, ca să obțină codul RNE. 

Țeapa

Islazurile întreținute prin pășunat aduc subvenții consistente din fonduri comunitare europene. Realizând pășunatul cu animalele lor, fermierii ”cooptați” în asociație aveau dreptul la aceste ajutoare nerambursabile. Însă pentru anul 2017 subvențiile (în valoare de 438.469,54 de lei) au fost accesate direct de asociație, care a refuzat să împartă banii către crescători, după scăderea chiriei cuvenite Primăriei.

Ulterior, asociația a ignorat și solicitările crescătorilor de animale de a fi ajutați cu furaje, în contextul în care islazul era inundat. Primăria a ignorat la rândul ei întreaga situație. Iar unii fermieri n-au avut încotro și au vândut animalele ca să nu le moară de foame. Ei declară că le-au dat pe mai nimic, doar ca să le salveze viața.

”Țeapa a fost premeditată” – spune Sorin Nechita, unul dintre reprezentanții agricultorilor înșelați. Ca dovadă, crescătorii de animale care au asigurat câștigarea licitației și mai apoi pășunatul efectiv cu animalele lor, nu au fost înscriși în calitatea de membri ai asociației, în registrul special al Judecătoriei Hârșova. Și nici în contract, după cum am arătat mai sus. Cu alte cuvinte, asociația doar s-a folosit de banii acestor oameni, de actele lor și de animalele lor, pentru a câștiga licitația și pentru a beneficia de subvenții. Iar după aceea le-a dat cu flit.

Subînchirierea mascată

ACA a profitat de situație, iar în 2018 a subînchiriat mascat pășunea. Practic, alte persoane, fără legătură cu licitația din 2017, au primit în exploatare hectare întregi din islazul orașului. Aceste persoane au semnat adeziuni la asociație, însă nu au fost cooptate oficial, nefiind înscrise nici ele în registrul de la Grefa Judecătoriei Hârșova.

Tot în 2018, fermierii care au asigurat pășunatul au accesat subvenții în nume personal, în baza unor adeverințe eliberate de ACA și de Primăria Hârșova.

În următorii doi ani, subvențiile au fost cerute din nou de asociație, cu repetarea modelului din 2017.

Primele și singurele cooptări de noi membri în Asociația Crescătorilor de Animale au fost făcute oficial în aprilie 2021, abia după ce autoritățile au intrat pe fir. Mulți dintre noii membri nu au legătură cu licitația din 2017. După cum, mulți dintre fermierii care au susținut cu actele și animalele lor câștigarea licitației nu se mai găsesc pe listă.

Stop joc

În noiembrie 2020, Direcția de Luptă Anti Fraudă (DLAF) a ajuns la concluzia că situația de la Hârșova are conotații penale, motiv pentru care a transmis rezultatele actului său de control către DNA, în vederea valorificării. Dosarul penal se află în lucru.  

La rândul ei, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a respins cererea de plată a subvenției depusă de ACA pentru anul 2020, considerând că asociația s-a folosit de date nereale cu privire la membri și la efectivele de animale. De asemenea, agenția a încheiat acte de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, în vederea recuperării subvențiilor plătite în anii anteriori.  

ACA trebuie să restituie sumele primite în 2017 și 2019. De asemenea, persoanele fizice care au accesat în mod direct subvenții, pentru anul 2018, trebuie să dea banii înapoi (existând litigii, în diverse stadii, în această privință).

În cazul ACA, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a demarat deja primele acte de executare silită. Asociația a reușit să suspende provizoriu aceste proceduri, până când va termina să se judece cu APIA. Însă, pe fond, ONG-ul a pierdut toate cele trei procese deschise împotriva APIA, referitor la subvențiile din 2017, 2019 și 2020. Ultima soluție potrivnică ACA a fost pronunțată vinerea trecută. Executarea silită rămâne suspendată până la judecarea recursurilor.

 

 

Mai multe detalii despre acuzațiile aduse de fermieri Primăriei Hârșova și Asociației Crescătorilor de Animale puteți vedea în reportajul realizat de redacția Ordinea.Ro în anul 2020 precum și în articolul nostru din 2020. 

De asemenea, un punct de vedere al Primăriei Hârșova, exprimat tot în anul 2020, puteți citi AICI.