În ultima perioadă, Consiliul Local Hârșova a funcționat cu doi consilieri locali mai puțini decât prevede legea. Situația s-a creat după ce primarul localității, Viorel Ionescu, a blocat, prin tertipuri nedemne și rușinoase, procedura de înlocuire a doi consilieri (din opoziție) care și-au depus demisiile. Partidul rival a fost păgubit de drepturile câștigate prin votul popular. Însă primarul a obținut o majoritate calificată și voturi pentru diferite tranzacții patrimoniale. Iar asta explică întreaga sa conduită.

Cei doi demisionari se numesc Adrian Pelivan și Ionel Dia. Ambii sunt de la PSD.  

Adrian Pelivan și-a dat demisia din Consiliul Local Hârșova pe 3 ianuarie 2022. La câteva zile distanță, mai exact pe 7 ianuarie 2022, liderul consilierilor PSD, Viorel Bulancea, a înregistrat un proiect de hotărâre pentru vacantarea locului părăsit, prin demisie, de către colegul său.  Aflând de acest lucru sau poate că întâmplător, în aceeași zi primarul a convocat ședința ordinară a Consiliului Local, pentru data de 13 ianuarie 2022, fără a înscrie în proiectul ordinii de zi nimic referitor la vacantare. Potrivit Codului Administrativ, situația din Consiliul Local trebuia rezolvată în prima ședință desfășurată după apariția evenimentului (a demisiei). Însă legea instituie și proceduri, care oricum nu erau îndeplinite. Din 3 ianuarie ar fi fost timp berechet, însă Primăria s-a trezit abia pe 11 ianuarie să-i ceară lui Pelivan dovezi suplimentare cu privire la demisie. Demisionarul s-a conformat acestei pretenții rizibile pe 12 ianuarie 2022, adeverind că n-a mințit când și-a înaintat demisia.

Prea scurt, prea lung

Timpul a fost prea scurt. Prin urmare, procedurile au fost demarate abia după ședință, pe 14 ianuarie 2022, atunci când primarul și secretarul general au semnat un referat constatator. Acest document trebuia trimis la vot, în plenul Consiliului Local.

Următoarea ședință ordinară a avut loc pe 24 februarie 2022. De data aceasta, timpul a fost prea lung. Atât de lung, încât primarul a uitat de referatul constatator, care nu a fost înscris în proiectul ordinii de zi. Partidul păgubit de această conduită a propus suplimentarea ordinii de zi cu proiectul lui Bulancea, din 7 ianuarie 2022. Însă propunerea a fost trântită, după ce consilierii din echipa primarului s-au abținut să voteze, ceea ce echivalează cu un vot împotrivă.

Tertipuri

Ziua de 24 februarie este importantă în economia articolului de față și pentru faptul că tot atunci și-a depus demisia din Consiliul Local și Ionel Dia. Acesta a optat pentru un post de consilier județean. În cazul lui Dia, procedurile s-au urnit pe 25 februarie 2022, atunci când primarul și secretarul general au semnat un referat constatator.

La câteva zile distanță, liderul consilierilor PSD, Viorel Bulancea, a depus două proiecte de hotărâre, pentru vacantarea locurilor părăsite de colegii săi. Mai mult decât atât, grupul PSD – ProRomânia a convocat o ședință extraordinară de Consiliu Local, pentru 7 martie 2022, cu cele două proiecte înscrise pe ordinea de zi. În acest caz, secretarul general al orașului a anexat și referatele constatatoare. Întreaga procedură era îndeplinită.  Însă consilierii din partidul primarului au lipsit în bloc de la ședință, contribuind și prin acest tertip la păgubirea partidului rival în privința exercitării drepturilor câștigate în alegeri.

Următoarele ședințe ordinare ale Consiliului Local Hârșova au avut loc pe 29 martie, 20 aprilie și 3 mai. La propunerea primarului, consilierii s-au ocupat de evaluări, dezmembrări, vânzări de terenuri și alte cele. Dar nu și de vacantarea celor două locuri câștigate de partidul rival. De fiecare dată, consilierii PSD au solicitat suplimentarea ordinii de zi cu această problemă. Și tot de fiecare dată consilierii din echipa primarului au trântit propunerile, prin abținere de la vot.

Joaca de-a abținerea, așa cum reiese din procesele-verbale ale ședințelor Consiliului Local Hârșova

Epistolar

Încă din 16 februarie 2022, secretarul general al orașului Hârșova a transmis un referat însoțit de documente către Instituția Prefectului, cerând emiterea unui ordin de încetare a mandatului lui Adrian Pelivan. Aici trebuie să spunem că legea rezervă un astfel de rol prefectului, în caz de tergiversare a procedurii la nivel de Consiliu Local, mai mult de 30 de zile. Intenția vădită a legiuitorului a fost aceea ca demisionarii să poată fi înlocuiți cu celeritate. Ce-a făcut prefectul? A trimis îndărăt întreaga documentație, în original, motivând următoarele:

”aveți obligația de a ne dovedi, prin documente depuse în acest sens, înscrierea referatului constatator semnat de primar și de secretarul general al unității administrativ-teritoriale, pe proiectul ordinii de zi, cu consecința neadoptării hotărârii prin care se ia act de demisia alesului local și se vacantează locul de consilier local”.

Pe 23 martie 2022, secretarul general i-a comunicat  primarului în mod oficial, cu antet și număr de înregistrare, propunerea de înscriere pe ordinea de zi a proiectelor inițiate de Bulancea însoțite de referatele constatatoare, pentru ședința din 29 martie 2022. Primarul și-a exprimat acordul tocmai pe 18 aprilie 2022 și doar ca să se acopere formal. Era deja tardiv și fără obiect, pentru că ședința se consumase în luna anterioară.

Mai mult decât atât, pe 13 aprilie secretarul general trimisese prefectului o nouă cerere de emitere a ordinelor de încetare a mandatelor celor doi consilieri demisionari. În acest document, se motiva că întreaga procedură a fost parcursă la ședința extraordinară din 7 martie 2022, fiind întrunite condițiile legale pentru emiterea ordinelor de prefect.

Pe 27 aprilie 2022, Viorel Ionescu a transmis un punct de vedere personal către Prefect, cerând să nu fie emise ordinele de încetare a mandatelor lui Dia și Pelivan. Adresa e plină de bazaconii rușinoase. În esență, primarul Viorel sugera, de fapt, să fie lăsat să se joace de-a procedura până la calendele grecești, fără ca prefectul să îndrepte situația.  

Termenul de 30 de zile care nu s-a epuizat în 4 luni. Extras din adresa primarului.

În aceeași zi, juriștii Prefecturii au cerut secretarului general dovada că referatele constatatoare au fost înscrise într-un proiect al ordinii de zi. Dovada se afla deja la dosar, dar secretarul general a mai trimis-o încă o dată. Iar de atunci, Prefectura analizează pe îndelete.

Miza imobiliară

Interesant este faptul că tergiversările descrise mai sus n-au urmărit doar păgubirea unui partid de drepturile câștigate în alegeri. La mijloc a fost și o chestiune pragmatică, imobiliară.

Hotărârile locale care se referă la patrimoniul localităților nu pot fi adoptate legal decât cu votul a două treimi dintre consilieri, ceea ce constituie o majoritate calificată. În cazul orașului Hârșova, care are un Consiliu format din 17 aleși locali, majoritatea calificată înseamnă 12 voturi. Partidul primarului deține 8 consilieri. Însă, în timp, Ionescu a mai racolat doi consilieri, ajungând astfel la o majoritate simplă, cu 10 voturi.

În trecut, primarul a încercat să scoată la mezat un imobil de pe strada Ana Ipătescu. Este vorba de o casă prăpădită, dar terenul de sub ea este valoros, cu vedere la peisajul fabulos al Dunării. Evident că locul se pretează pentru o investiție turistică. Însă consilierii opoziției s-au opus atunci proiectului, suspectând existența unui aranjament preexistent.

Câteva proiecte de două treimi supuse dezbaterii în ședința CLH din 20 aprilie 2022. Sursa: site-ul Primăriei Hârșova.

După ce Consiliul s-a redus la 15 voturi, majoritatea simplă de 10 consilieri s-a transformat peste noapte în majoritate calificată. 10 consilieri nu înseamnă două treimi din 17,  dar înseamnă două treimi din 15. În această formulă, primarul a reușit să treacă proiectul referitor la imobilul de pe Ana Ipătescu. Și la fel a procedat și cu alte proiecte cu miză patrimonială.

Comments

comments

Curtea de Apel Constanța a respins, pe fond, contestația formulată de primarul din Medgidia, Valentin Vrabie, împotriva unei hotărâri a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, prin care a fost găsit răspunzător pentru fapte de hărțuire. Una dintre victime a suferit un avort spontan, pierzând sarcina, pe fondul situației create la locul de muncă.

Pe Valentin Vrabie a ajuns să-l cunoască o țară întreagă. Întâi, ca om de ispravă, care a făcut la Peștera câteva minuni. Apoi, ajuns primar la Medgidia, a devenit și mai cunoscut… pentru agresivitate și trivialități. Viceprimărița din mandatul trecut a reclamat că a fost agresată fizic de primar. Iar un opozant din societatea civilă a publicat convorbirile sale telefonice cu Vrabie, în care acesta din urmă era beat clampă și înjura ca ultimul boschetar. De la aceste turbulențe până la hărțuire a fost un singur pas. Un pas pe care primarul din Medgidia l-a făcut la finele primului său mandat.

În septembrie 2019, Valentin Vrabie a ajuns la cuțite cu Bogdan Moșescu, un tânăr care ocupa funcția de city-manager la Primărie și coordona cu succes atragerea de fonduri europene. Conflictul a plecat de la faptul că Moșescu s-a opus semnării unui act adițional pentru majorarea valorii unui contract de asfaltare. Prestatorul contractului în cauză câștigase licitația cu un preț scăzut. Însă firmele concurente reclamaseră posibila fraudare a licitației pe baza unei pre-înțelegeri dintre agentul economic și autoritatea contractantă în vederea umflării prețului printr-un act adițional ulterior. Or actul adițional confirma aceste suspiciuni. Iar din acest motiv, Moșescu s-a opus semnării. Lui Vrabie nu i-a convenit situația, dovadă că el chiar avea o ”cheie” făcută cu firma de asfaltări.

Bogdan Moșescu și Valentin Vrabie

Ca urmare, primarul a orchestrat concedierea administratorului public. Și nu s-a oprit aici, trecând la hărțuirea sistematică a logodnicei lui Moșescu și a surorii acesteia, care deopotrivă lucrau la Primărie. Cele două au fost retrase fără nicio justificare profesională din toate proiectele europene pe care le gestionau. În mod discreționar, primarul a refuzat să le plătească sporurile salariale pentru luna septembrie 2019 și apoi tichetele de transport. Mai mult, acestea au fost denigrate prin postări pe Facebook și articole de presă, presupus comandate chiar de primar. De asemenea, au avut parte de țipete, jigniri și amenințări – pe care le-au și probat prin înregistrările audio depuse la CNCD.

 Logodnica lui Bogdan Moșescu (la momentul de față, soția sa) a fost detașată fără motiv la compartimentul care se ocupa de înregistrarea cererilor depuse de cetățeni. Niciun coleg nu a mai îndrăznit să o bage în seamă, întreaga situație devenind extrem de ostilă.

Aceasta era însărcinată, iar pe fondul umilințelor suferite la locul de muncă, a pierdut sarcina – fapt dovedit cu acte medicale. Medicii au trimis-o în concediu medical. Dar la întoarcere, nu și-a mai găsit laptopul și nu a mai avut acces la programele informatice pe care trebuia să le utilizeze pentru a-și face meseria. Mai mult, șefii au apreciat că din laptopul pe care i l-au ridicat fără proces-verbal, în absență, ar lipsi anumite documente. În ianuarie 2020, fără a fi audiată ca să își spună punctul de vedere, s-a pomenit cu nota 1 în raportul de evaluare, după ce în toți anii anteriori primise calificative maxime. După ce i-a expirat detașarea de 60 de zile la compartimentul de înregistrare a cererilor depuse de cetățeni, a primit dispoziție scrisă să revină la biroul de fonduri europene. Însă de aici a fost trimisă, verbal, înapoi la CIC, să stea și ea pe un scaun. Într-un final, a fost concediată pe baza raportului de evaluare întocmit ilegal.

Sora ei, care ocupa o funcție de șef al biroului juridic, a fost detașată la Asistența Socială. Însă, întrucât avea competențe profesionale deosebite, Primăria Constanța i-a trimis lui Vrabie o adresă prin care i-a cerut transferul. Vrabie a refuzat, răspunzând Primăriei Constanța, după vreo două luni, că a întocmit forme de concediere pentru această funcționară. Într-un final, sora logodnicei lui Moșescu a fost și ea dată afară, tot pe baza unui raport de evaluare întocmit fără audiere, cu nota 1.

Aspectele consemnate mai sus au fost reclamate de cele două angajate la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, în luna aprilie 2020. Consiliul a audiat părțile, iar după o investigație minuțioasă membrii din forul său deliberativ au votat în unanimitate Hotărârea nr. 375/21.04.2021. Prin aceasta, CNCD a constatat că Valentin Vrabie a comis fapte de discriminare și hărțuire împotriva celor două angajate, singurul criteriu fiind legătura acestora de rudenie cu Bogdan Moșescu. Totodată, primarul din Medgidia a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 5.000 de lei.

Valentin Vrabie a contestat hotărârea CNCD la instanța de contencios administrativ a Curții de Apel Constanța, în dosarul 390/36/2021*. Curtea i-a respins contestația pe 11 aprilie 2022. Primarul din Medgidia are drept de recurs.

Trebuie să mai spunem că atât cele două victime ale hărțuirii, cât și Bogdan Moșescu personal, au câștigat litigiile de muncă în care au contestat concedierile abuzive.

I-am solicitat lui Valentin Vrabie, prin intermediul biroului de presă al Primăriei Medgidia, să ne spună dacă regretă că le-a hărțuit pe cele două angajate și dacă își va prezenta demisia în situația în care hotărârea Curții de Apel Constanța va rămâne definitivă. În opinia noastră, nu există nicio justificare ca un hărțuitor, dacă va fi dovedit definitiv, să poată rămâne într-o funcție publică. Până la momentul publicării acestui articol, nu am primit un răspuns.  

Comments

comments

Pe 7 februarie 2022, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) – Structura Centrală a început urmărirea penală în dosarul 453/D/P/2022 pentru fapte de constituire a unui grup infracțional organizat, spălare a banilor, evaziune fiscală, înșelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals intelectual, bancrută frauduloasă și gestiune frauduloasă. În ordonanța DIICOT sunt redate aspecte reclamate de Eolica Dobrogea SRL împotriva reprezentanților unui grup de afaceri din Spania. Potrivit plângerii penale, aceștia ar fi fost sprijiniți în săvârșirea unora din prezumptivele infracțiuni de către Felicia Ovanesian, în calitate de practician în insolvență.

Așa cum reiese din ordonanța DIICOT, începând cu anul 2008, grupul spaniol a participat în România la un proiect de dezvoltare a unei ferme eoliene în comuna Cogealac, județul Constanța. Proiectul a avut la bază un contract de investiție semnat de una din firmele grupului spaniol, în calitate de investitor, cu Eolica Dobrogea (Schweiz) AG din Elveția, în calitate de dezvoltator. La rândul ei, compania elvețiană a cooptat în dezvoltarea proiectului alte 11 societăți, printre care și Eolica Dobrogea SRL România (cu acționari români). Încă de la bun început, aceste societăți afiliate au semnat o scrisoare de angajare a răspunderii solidare față de investitorul spaniol, pentru garantarea obligațiilor din contractul de investiție.

Povestea unui transfer de peste 10 milioane de euro

În anul 2011, o altă firmă din grupul spaniol, diferită de aceea care avea titlul oficial de investitor, a virat 10,4 milioane de euro în conturile Eolica Dobrogea AG Elveția. În anul următor, spaniolii au solicitat restituirea integrală a sumei, sub pretextul că dezvoltatorul elvețian nu și-a îndeplinit anumite obligații. Însă spaniolii n-au putut recupera sumele achitate, nici de la Eolica Elveția, care a intrat în faliment, dar nici de la administratorul acesteia, nefiind întrunite condițiile de antrenare a răspunderii patrimoniale.

În aceste condiții, spaniolii s-au îndreptat împotriva Eolica Dobrogea SRL România, exhibând scrisoarea de angajare a răspunderii solidare, mai sus evocată.

În 2013, firma românească a intrat la rândul ei într-un proces de insolvență, la Tribunalul Constanța. Procesul nu s-a terminat nici în momentul de față.

Insolvența și ”înlesnirile” Feliciei Ovanesian

Primul administrator judiciar numit de Tribunalul Constanța a fost chiar Felicia Ovanesian (actualmente, angajată la Primăria Constanța, în calitate de administrator public al municipiului). După un timp, aceasta a fost înlocuită cu un alt practician în insolvență.

În 2014, pe când administrator judiciar la Eolica Dobrogea SRL România era Felicia Ovanesian, s-a întocmit tabelul preliminar de creanțe. În acest document, a fost înscrisă creanța de 10,4 milioane de euro, provenită din raporturile prezentate mai sus. Însă ca titular al creanței a fost înscrisă o a treia firmă din grupul spaniol, care ”nu avea calitatea de creditor”, după cum se afirmă în plângerea penală.

Mai departe, această firmă a fost pusă la conducerea comitetului creditorilor,  ”cu înlesnirile oferite de administratorul judiciar Felicia Ovanesian”, după cum se afirmă în plângerea penală analizată de DIICOT.

Extras din ordonanța DIICOT

În esență, vorbim de trei firme spaniole diferite. Prima a avut calitatea de investitor. A doua a făcut plata. Iar a treia a declarat creanța în procedura de insolvență a firmei românești Eolica Dobrogea SRL.  S-a ajuns în această situație, prin ”diferite plăți, reorganizări societare, disimulări, cesiuni intra-grup, multe dintre acestea lipsite de substanță economică reală”, după cum reclamă Eolica România. 

In Rem

Firma românească mai afirmă că persoanele implicate ”au creat un proces complex de spălare a unor sume de bani sub paravanul realizării în România  a celui mai mare parc eolian din lume, scopul real al acestora nefiind de a dezvolta în mod efectiv și de a investi în cadrul acestui proiect, ci acela de a asigura o prefață aparent legală a valorilor bănești pe care, într-un final, după un circuit amplu, să le întoarcă în patrimoniul acestora”.

Precizăm că toate aspectele reclamate de Eolica Dobrogea SRL România au valoarea unor suspiciuni. Procurorul de caz de la DIICOT a dispus începerea urmăririi penale ”in rem”, fază în care se fac verificări în privința faptelor sesizate, iar nu față de persoanele indicate în plângerea penală.

Comments

comments