Suntem români și multora dintre noi ne place să ne mândrim cu acest lucru. Avem o țară minunată și avem mulți tineri care studiază în țară și obțin rezultate apreciate la nivel mondial. La fel și sportivii noștri! Olimpicii români sunt fruntași la foarte multe discipline, tinerii noștri au cucerit America cu proiecte fantastice apreciate de NASA. Suntem mândri de ei și ne bucurăm ori de câte ori aflăm că au mai obținut câte un premiu internațional. Ce fac, însă, ulterior acești tineri? De cele mai multe ori aleg să studieze în străinătate, iar apoi își găsesc de muncă tot peste hotare, pentru că au analizat țara noastră, dar și țara în care au studiat. Și au făcut diferența. Care este colosală. Azi a fost deschiderea noului an universitar. Mulți tineri au participat la deschiderea organziată în Piața Ovidiu, după care s-au îndreptat rapid spre terasele din zonă. Erau dornici să afle cum și-au petrecut colegii lor vacanța, dar și să bea un suc sau o bere. Așa, de dragul revederii. Cum stăm cu școala însă știm foarte bine, cu toate că nu place să recunoaștem acest lucru. Jalnic! Și nu o spun doar eu și mulți colegi de breaslă, ci o spun inclusiv topurile mondiale, care ne dau fiori. Recent a fost dat publicității topul țărilor la nivel mondial, realizat de către Forumul Economic Mondial din punct de vedere al competitivității. Iar pentru țara noastră rezultatul este catastrofal. Într-o analiză efectuată de cotidianul Adevărul, aflăm că România a coborât anul acesta nouă poziţii, clasându-se pe locul 62 din 138 de state, fiind trasă în jos de infrastructură, educaţie, sănătate şi administraţie. În acest nefericit top, România este depăşită de Bulgaria (50), Polonia (36), Cehia (31) şi ţările baltice, dar se află în faţa Ungariei (69) sau Slovaciei (65). Mai grav, România este depăşită de ţări ca Azerbaidjan (37), Kuweit (38), India (39), Indonezia (41), Rusia (43), Rwanda (52), Kazahstan (53), Turcia (55), Georgia (59) sau Vietnam (60). România este vecină în clasament cu un stat din America de Sud, Columbia (61) şi este urmată imediat în top de Iordania (63) şi Botswana (64).
Infrastructura e la pământ
Datele făcute publice arată că ţara noastră stă foarte prost la capitolul infrastructură, problemă stringentă din cauza întârzierilor din ultimii ani la lucrările de construcţia autostrăzilor, dar şi în privinţa sănătăţii şi educaţiei, aflate la rândul lor în ultima perioadă în centrul mai multor scandaluri. În cadrul datelor defalcate, România ocupă locul 105 în privinţa infrastructurii de transport, sub ţări ca Tanzania (104), Cambodgia (102), Ghana (101), Etiopia (83), Tadjikistan (86), Trinidad & Tobago (72), Kenya (67), Sri Lanka (55) sau Namibia (52). Topul infrastructurii de transport este condus la nivel mondial de către Emiratele Arabe Unite, Singapore, Hong Kong, Olanda şi Japonia. În cazul condiţiilor de bază, care reunesc instituţiile, infrastructura, mediul macroeconomic şi sănătatea şi educaţia primară, România se află pe poziţia 72 (4,55 puncte). În cazul instituţiilor, ţara noastră se află pe locul 92.
Învăţământul e mai prost decât în Congo
În raport se mai arată că România ocupă poziţia 56 în cazul educaţiei şi competenţelor. În cazul competenţelor forţei de muncă actuale, România este pe locul 59, iar în cel al competenţelor forţei de muncă viitoare pe 60, astfel că trendul este negativ. De altfel, în cazul calităţii sistemului de învăţământ, România este depăşită de către aproape întreaga planetă, ţara noastră fiind pe locul 121 din 138. În acest caz, sistemul nostru de învăţământ este mai slab decât cele din Gabon (116), Congo (113), Tanzania (96), Uganda (90), Nepal (77), Ucraina (55), Laos (54), Albania (34). Pe primele locuri la această categorie se regăsesc Elveţia, Singapore, Finlanda, Belgia şi Qatar.
Și sănătatea e deficitară
În domeniul sănătăţii, ţara noastră se află pe locul 68 din întreaga lume, sub state ca Jamaica (65), Iran (63), Barbados (59), Bulgaria (54), Bosnia (44), Muntenegru (43), Liban (34), Chile (29) sau Grecia (19). În fine, la dinamismul afacerilor, România este pe locul 51, iar la capacitatea de inovaţie pe 66. În privinţa celor mai problematici factori pentru derularea afacerilor, pe primul loc este indicat accesul la finanţare, cu un scor de 16,6 puncte. Birocraţia ocupă al doilea loc în top, cu 15,9 puncte, în vreme ce nivelul mare al taxelor vine pe poziţia a treia, cu 14,7 puncte. Ce mai este de spus? Cine se face vinovat de aceste eșecuri de care dăm dovadă în ultimii ani? Și-l mai înjuram pe Brucan, care la Revoluție spunea că avem nevoie de 20 de ani pentru a ne face bine! Atunci eram cu toții îngroziți de premonițiile lui, dar acum realizăm că a fost un mare optimist. Iar până când și politicienii și oamenii de rând vor realiza că depinde de noi toți ca să schimbe aceste lucruri va mai trece multă vreme. Nu mă hazardez în pronosticuri, dar nu va fi nici ușor, nici simplu.