Connect with us

Exclusiv

Înşelăciunea din spatele înşelăciunii – Revoluţia din 1989 (partea a II-a)

Dragoş Ionescu

Publicat

la

“Lenin a spus a spus odată că vesticii sunt gânditori profunzi, aşa că le vom da ceva la care să se gândească. Sovieticii au un plan măreţ. Vor să alimenteze strat după strat de dezinformare către lacomii Vest-ului pentru a-i face să creadă că ei câştigă Războiul Rece. Nimic nu poate fi mai departe de adevăr. Am descoperit că mai mulţi lideri ai lumii lucrează sau depind de KGB: Harold Wilson prim-ministrul Angliei, Olof Palme prim-ministrul Suediei, Lester Pearson fost primi-ministru al Canadei. Toţi erau bunuri ale KGB-ului. Roger Hollis, conducătorul MI5, este de mult timp agent sovietic. Averell Harriman, fostul ambasador american în URSS şi ex-guvernator al New-York-ului, este agent sovietic din anii ’30. Cu toţii protejează şi slujesc strategia sovietică. Fac parte dintr-o schemă de dezinformare pentru a ne ispiti într-o poziţie confortabilă. Şi, dintr-o dată, credem că suntem pe punctul de a câştiga Războiul Rece. Domnilor nici nu vă daţi seama dar sunteţi înconjuraţi de o mulţime de înşelăciuni.” – JAMES JESUS ANGLETON.

james-jesus-angleton-seful-contraspionajului-cia

James Jesus Angleton, şeful contraspionajului CIA

 

KGB şi Inelul Spionilor de la Cambridge

În pregătirea Războiului Rece, printr-un joc ce avea să fie descifrat zeci de ani mai târziu, cu multă dibăcie, agenţia de securitate a Uniunii Sovietice reuşise să-şi construiască o reţea de spionaj şi influenţă la vârfurile serviciilor secrete Occidentale.

Pentru a înţelege amplitudinea fenomenului ne stă la dispoziţie moştenirea lăsată de James Jesus Angleton, şeful biroului de contrainformaţii al CIA în perioada 1954-1975. Supranumit în cadrul agenţie americane „Mama”, considerat de apropiaţi „arhitectul contraspionajului american”, Angleton rămâne probabil cel mai mare specialist în confruntarea cu serviciile secrete sovietice. El este omul care timp de 20 de ani a încercat să identifice “cârtiţele ruseşti” din interiorul CIA şi MI6, din 1947, de la debutul Războiului Rece, şi până în 1975 atunci când a fost obligat să se retragă fiind acuzat că anchetele sale „dăunează agenţiei.” Cert este că, din pricina investigaţiilor realizate de “Mama” mulţi ofiţeri americani şi britanici şi-au încheiat brusc cariera fiind suspectaţi de legături cu sovieticii.

Una dintre loviturile sale de referinţă i-a reușit în 1953 prin demascarea lui Kim Philby, reprezentantul serviciilor secrete britanice la Washington (1949-1951), dovedit ca agent al KGB-ului. Vă puteţi imagina cum naiba reuşiseră ruşii să-şi aşeze un spion la masa şefului contraspionajului american? Ei bine, Angleton a suportat cu greu această înfrângere mai ales că Philby făcea parte din cercul său de apropiaţi. Acest dosar a avut însă ramificaţii neaşteptate după ce în scurt timp s-a aflat că defectorul Philby făcea parte dintr-o vastă reţea de spionaj controlată de ruşi pe teritoriul Americii denumită “Cambridge Spy Ring” (Inelul Spionilor de la Cambridge).

Trebuie să speli blana ursului fără s-o uzi…

Ţesută cu mare migală, supranumită “Cambridge Five”, această reţea este dovadă incontestabilă a abilităţii serviciilor secrete ruse de penetrare în medii extrem de sensibile, mai ales prin factor uman. Cei cinci membri marcanţi ai reţelei fuseseră rectrutaţi de sovietici încă din anii studenţiei şi mai apoi propulsaţi în funcţii cheie la vârful serviciilor de spionaj americane şi britanice: Kim Philby – agent dublu, a lucrat pentru serviciile ruse în timp ce ocupa importanta funcţie de şef al contraspionajului englez (MI6) la Washington, Donald Duart Maclean – agent dublu, în timp ce ocupa poziţia de ofiţer în cadrul Foreign Office a spionat în favoarea rușilor (1938 – 1951), Guy Burgess – agent dublu, în timp ce servea ca ofiţer de informaţii în cadrul Foreign Office a spionat în favoarea ruşilor (1944 – 1951),  Anthony Blunt – agent sovietic, profesor de Istoria Artelor la University of London, apropiat al MI6, a lucrat pentru KGB (1933-1964), John Cairncross – agent dublu, a lucrat ca ofiţer de informaţii în cadrul Foreign Office perioadă în care, conform depoziţiei defectorului rus Oleg Gordievsky, a spionat în favoarea KGB (1941 – 1952).

inelul-spionilor-de-la-cambridge

Nu s-a aflat nici până azi câţi membri a avut acest „inel” dar cer este că ruşilor le-a servit de minune. În momentul în care unul dintre agenţi urma să fie descoperit de americani, ruşii aruncau o nouă piesă în joc, şi tot aşa, până când Angleton s-a declarat pierdut:“Nu mi-am imaginat vreodată că cel mai bun prieten al meu poate fi agent dublu. Am fost înşelat de artificiile sale şi eleganţa sa. Înainte ca el să mă trădeze am ştiut mereu în ce punct mă aflu dar ulterior m-am pierdut, cu toţii ne-am pierdut.”

În 2016 un nou “inel” se conturează la Londra în “centrul pământului”

Aţi spune probabil că sunt povești prea vechi, istorii de mult apuse. Lucrurile nu sunt însă chiar atât de simple. În urmă cu doar câteva zile, comunitatea internaţională de informaţii şi-a amintit brusc de celebrul „inel al spionilor de la Cambridge.”

Într-un material publicat pe 16 Decembrie 2016 de prestigiosul cotidian britanic „The Telegraph” se anunţa că mai mulţi de experţi în probleme de securitate au renunţat pe neaşteptate să mai susţină cursurile deja programate în cadrul „Cambridge Intelligence Seminar” (un forum academic al spionajului vestic) din cauza unor suspiciuni legate de sursele de finanţare ale acestui program universitar. Printre demisionari se numără fostul şef al MI6, Sir Richard Dearlove, Stefan Halper fost consilier la Casa Albă şi istoricul Peter Martland. Ziariştii britanici susţin că decizia celor trei de a demisiona a venit pe fondul temerilor că în spatele „Cambridge Intelligence Seminar” se află surse de finanţare dirijate de Moscova prin intremediul unei reviste. Stefan Halper chiar a declarant că decizia sa de a demisiona a fost determinată de “influenţe ruseşti inacceptabile” asupra grupului de la „Cambridge Intelligence Seminar” (CIS).

Acest forum a fost înfiinţat de istoricul oficial al MI5 profesorul Christopher Andrew. Seminariile au loc în zilele de vineri la Colegiul „Corpus Christi” din cadrul Universităţii Cambridge şi participă nume sonore din lumea spionajului, inclusiv Mike Flynn, alegerea lui Donald Trump pentru postul de consilier de securitate națională al Americii.

Oleg Gordievsky, omul care a condus biroul KGB din Londra şi a fost un agent dublu din 1974 în 1985  pentru serviciile de informaţii britanice, a declarat că ruşii vizează în mod special „industriile creative” din marile oraşe precum Londra: “Este posibil că ruşii să fi ţintit acest grup de la Cambridge Intelligence Seminar dar nu este totuşi foarte important. Cambridge este doar un punct mic dar centrul pământului este Londra şi există cel puţin 40 de ofiţeri, inclusiv 25 de la KGB care operează în Londra. Nu beneficiază de bugete foarte mari şi din acest motiv vor viza industriile creative [aşa cum este presa] pentru a se infiltra.”

spionul-kgb-oleg-gordievsky-alaturi-de-ronald-reagan-presedintele-sua

Spionul KGB Oleg Gordievsky alaturi de Ronald Reagan, preşedintele SUA

Şi totuşi au existat avertizări cu privire la activităţile ruseşti pe teritoriul Regatului Unit. La începutul lunii Decembrie 2016 surse guvernamentale britanice au recunoscut că Rusia duce o campanie de propagandă în cadrul unui război neconvenţional, cu spionaj fals, dezinformare, atacuri cibernetice şi ştiri false menite probabil să izoleze Marea Britanie de celelalte puteri europene.

Moştenirea lui Angleton şi “Teoria înmulţirii orhideelor”

Pe lângă cei enumeraţi anterior există multe alte nume sonore ale spionajului englez, american şi cel francez legate de reţeaua “Cambridge Spy Ring” care a zdruncinat din temeli tabăra anti-comunistă la începutul Războiului Rece. Considerat de critici un paranoic, Jim Angleton a ieşit la pensie în 1975 obsedat de ideea că sovieticii au infiltrat şi controlează într-o proporţie considerabilă cele mai importante agenţii de securitate ale Blocului Occidental. El este cel care a afirmat că antagonismul dintre Rusia şi China din anii ’60 a fost doar un şiretlic pus la cale de cele două mari puteri comuniste, şi că KGB-ul prin oameni infiltraţi s-a aflat în spatele atacului din 1963 asupra preşedintelui John Kennedy.

Vorbind despre contraspionaj “Mama” explica metaforic că acestă ramură din intelligence se aseamănă cu orhideele:“Supravieţuieşte mereu cea mai înşelătoare Orhidee şi nu cea mai adaptată.”

Omul care i-a întârit optica lui Angleton cu privire la modul de acţiune al ruşilor a fost defectorul Anatoliy Golitsyn. Maior KGB în Directoratul 2 (atunci cea mai secretă unitate a KGB-ului) Golitsyn a defectat în America în 1962 prin Finlanda. Din discuţiile purtate cu acesta, Angleton înţelege cum KGB-ul punea în scenă un fel de partidă de şah pentru dominaţia lumii, aruncând în braţele serviciilor occidentale şi americane tot felul de falşi defectori, fenomen numit de Angleton „efectul oglinzilor” sau “înşelăciunea din spatele înşelăciunilor”.

Asasinarea lui Kennedy în plin Război Rece

Afirmaţia fostului şef al contraspionajului american care susţine că în spatele asasinării lui Kennedy s-au aflat serviciile sovietice obligă la o următoarea paranteză: Dosarul J.F.Kennedy rămâne în continuare un mare mister. Principalul suspect, Lee Harvey Oswald, lucrase în cadrul Marinei Americane la o unitate de radare din Japonia care se ocupa cu supravegherea zborurilor secrete ale avioanelor de spionaj U-2. La începutul lunii Septembrie 1959 tânărul Oswald părăseşte America la bordul unei nave de pasageri până în Europa de unde trece prin Finlanda în Uniunea Sovietică. Se stabileşte la Moscova şi le solicită rușilor cetăţenie. Anunţă totodată că va pune la dispoziţie serviciilor secrete ruse informaţii cu privire la unităţile Radar ale Americii. Aparent sovieticii n-au fost interesaţi de acest “defector”, Oswald fiind angajat la o fabrică de aparate radio din Minsk unde a lucrat până în primăvara lui 1962. Revine în ’62 în Statele Unite gata căsătorit cu o rusoaică, Marina, şi se stabilesc la Dallas.

presedintele-sua-john-kennedy-si-allen-welsh-dulles-directorul-cia

Preşedintele SUA John Kkennedy şi Allen Welsh Dulles – directorul CIA

În toată această perioadă dosarele despre activitatea lui Lee Harvey Oswald au fost ţinute în zona de contraspionaj a Agenţiei Centrale de Informaţii, mai exact la unitate care se ocupa atunci de “vânătoarea de cârtiţe” aflată sub conducerea lui Angleton. Cu toate acestea, cei de la CIA n-au fost foarte interesaţi să discute cu Oswald după revenirea din Rusia, în schimb a fost interogat de mai multe ori de FBI fără ca ancheta să ajungă la rezultate notabile.

La câteva ore după ce președintele John Kennedy a fost împuşcat, pe 22 Noiembrie 1963, Oswald este arestat iar la 2 zile diferenţă devine chiar el victima unui asasinat fiind împuşcat mortal în faţa camerelor de luat vederi de către Jack Leon Ruby – individ legat de mafia din Chicago.

extras-din-dosarul-lui-lee-harvey-oswald

Extras din Dosarul lui Lee Harvey Oswald

 

Realitatea este că Oswald lucra la momentul respectiv în clădirea din care s-a tras cel puţin un foc de armă asupra lui Kennedy, aşa cum a stabilit ulterior Comisia Warren însărcinată cu elucidarea evenimentelor care au dus la moarte preşedintelui Americii. Chiar dacă nu avem dovezi certe asupra vinovăţiei lui Oswald, personal mă voi întreba mereu cum a fost posibil ca tocmai un personaj cu aşa istorie în spate să fie prezent la momentul “potrivit” în clădirea din care s-a deschis focul?

Au trecut 54 de ani de atunci dar Lee Harvey Oswald rămâne încă singurul suspect. Era un tânăr de 24 de ani, cu legături palpabile în Rusia bolşevică dar şi-n Cuba lui Fidel Castro. Îmi este limpede că s-a dorit moartea preşedintelui iar făptașul s-a gândit s-o pună pe seama comuniştilor, subiect la mare modă în America în perioada respectivă. Puse în faţa unei situaţii fără ieşire, cele două mari servicii de informaţii americane CIA și FBI au susţinut că Oswald a acţionat singur…

Reaţeaua cubaneză

La începutul ascensiunii sale, Fidel Castro cunoscutul lider de la Havana nu făcea parte din sfera de influenţă a ruşilor. După preluarea puterii în Cuba, Fidel declara că doctrina sa nu este “nici Marxistă şi nici comunistă, ci o democraţie reprezentativă şi justiţie socială.” Cu toate acestea, în primii ani de după “Revoluţia Cubaneză” serviciile secrete cehoslovace şi-au oferit sprijinul şi expertiza în formarea noilor servicii de securitate cubaneze, în spatele cehilor aflându-se oamenii NKVD-ului rusesc. Aşa s-a ajuns ca la începutul anilor ’60 serviciul de informaţii cubanez “Dirección General de Inteligencia” (DGI) să fie controlat în totalitate de sovietici iar Fidel Castro devenise un apropiat al Moscovei. Directoratul 11 din KGB era structura de coordonare a DGI-ului, acelaşi departament care avea în „grijă” şi serviciile din Cehoslovacia şi Polonia.

DGI-ul cubanez era structurat în 7 departamente, subdivizate în secţii pe zone geografice. Cea mai mare secţie era dedicată Statelor Unite prin intermediul căreia erau controlate operaţiunile din America de Nord şi includea Naţiunile Unite, posturile diplomatice ale cubanezilor şi grupările radicale. Rusia descoperise practic la Havana un front operaţional foarte fertil şi utiliza Direcţia Generală de Informaţii cubaneză pentru lansarea reţelelor sovietice de spionaj şi sabotaj în toată America de Nord.

vanceremos-brigade

Vanceremos Brigade

 

Aşa se face că,  prin intermediul Misiunii Cubaneze la Naţiunile Unite cu sediul în New York şi a consulatului cobanez din Montreal, agenţii “Dirección General de Inteligencia” au demarat la începutul anilor ‘60 structurarea unor reţele clandestine pe teritoriul SUA şi Canadei. Prin intermediul organizaţiei Venceremos Brigade serviciile secrete cubaneze au recrutat tineri americani, care după un stagiu de pregătire la Havana erau trimişi înapoi în Statele Unite pentru a servi interesele strategice ale ruşilor.

Au fost lansate astfel pe teritoriul Americii protestele împotriva războiului din Vietnam marcate de manifestări violente şi confruntări cu forţele de ordine. Organizaţiile de activişti care luptau chipurile pentru retragerea trupelor americane din Vietnam erau întreţinute de serviciile sovietice sub steag străin prin reţeaua cubanezo-americană. Alte exemple similare sunt demonstraţiile separatiştilor francezi membri ai organizaţiei Frontul pentru Eliberarea Quebecului (Quebec Liberation Front sau FLQ) şi acţiunile de natură teroristă organizate de Black Liberation Army.

România inamic al Tratatului de la Varşovia

În acest context foarte fierbinte, Nicolae Ceauşescu găsește oportun să se îndepărteze de politica Moscovei cu sprijinul puterilor occidentale şi-n mod special al Americii şi Regatului Unit. Aşa cum susţine şi reputatul istoricul Mihai Retegat „în relaţiile internaţioale ale unui stat, în primul val al acţiunilor se află serviciile secrete” iar Securitatea română avea deschise cel puţin trei fronturi… VA URMA

 

 

 

 

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Exclusiv

Fostul primar din Năvodari Nicolae Matei, condamnat la 9 ani de închisoare în dosarul retrocedărilor

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei, a fost condamnat, pe fond, la 9 ani de închisoare cu executare în dosarul retrocedărilor de terenuri din zona Mamaia Nord – Năvodari. Fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu de la Tribunalul Constanța, acuzată pentru luare de mită de la fostul primar în scopul pronunțării unor hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege, a fost la rândul ei condamnată la 7 ani de închisoare cu executare.

Victoria Căpățână, beneficiara unor soluții de retrocedare flauduloasă, a fost condamnată la 4 ani și 6 luni de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu.

Isidor Gurgu, cumnatul fără forme legale al fostului primar, acuzat de spălarea banilor proveniți din vânzarea unor terenuri provenite din retrocedările frauduloase va executa 4 ani de închisoare. De asemenea, Constantin Florin Ivdu, acuzat de aceleași fapte de spălare a banilor, a primit 3 ani cu executare. În sfârșit, inculpatul Alexandru Manu, fost președinte al clubului de fotbal Săgeata Năvodari, club prin care au fost derulate, potrivit procurorilor, operațiuni de finanțare ilegală, a fost achitat de instanța de judecată.

Hotărârea a fost pronunțată pe fond de Curtea de Apel București, instanță competentă având în vedere calitatea de magistrat a inculpatei Corina Eugenia Jianu.  Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în zece zile de la comunicare.

Dosarul retrocedărilor a fost instrumentat de actualul procuror șef al DNA Constanța, Andrei Bodean. În esență, DNA a probat că Nicolae Matei a oferit un teren de 500 mp în zona Taberei de Copii Năvodari către fiica judecătoarei Corina Eugenia Jianu, pentru ca aceasta să aprobe retrocedarea unor terenuri către persoane care aveau convenții de a înstrăina terenurile obținute către rude și interpuși ai fostului primar. În toate cazurile de retrocedare analizate în rechizitoriu, persoanele care au depus cereri în procedura Legii 18/1991 a fondului funciar aveau dreptul real să primească terenuri agricole în extravilanul orașului Năvodari, la limita cu localitatea Lumina, respectiv cu localitatea Sibioara. Cererile moștenitorilor au fost respinse de Comisia Locală Năvodasri pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra pământului, pe motiv că localitatea nu dispune de terenuri agricole libere. În consecință, moștenitorii s-au adresat instanței de judecată. Procurorul Andrei Bodean a arătat că petenții din aceste dosare de fond funciar au fraudat sistemul de distribuire aleatorie a cauzelor de judecată, depunând cereri multiple de chemare în judecată, cu același conținut. Când una din aceste cereri clonate era repartizată de sistemul electroic la completul consud de Corina Eugenia Jianu, petenții depuneau cereri de renunțare la judecată în celelalte dosare identice, alegându-și astfel judecătoarea. Mai departe, judecătoarea șpăguită de Matei obliga Orașul Năvodari să le pună în posesie pe aceste persoane cu terenuri situate pe malul mării, în zona turistică a localității, care aveau valori de sute de ori mai mari.

În cazul retrocedării Căpățână, Jianu a admis să i se restituie acesteia, în locul suprafeței agricole la care avea dreptul, un teren intravilan situat pe malul mării, pe care chiar condamnata Căpățână l-a indicat instanței. Practic, aceasta nu și-a ales doar judecătoarea, ci și terenul pe care pusese ochii, fără a avea niciun drept asupra respectivului amplasament.

În dosarul penal instrumentat de Andrei Bodean mai sunt analiate vânzări de terenruri provenite din aceste fapte ilegale, dar și un schimb de terenuri încheiat de Orașul Năvodari, la inițiativa lui Nicolae Matei, cu cumnatul acestuia fără forme legale, Isidor Gurgu. De asemenea, dosarul include elemente referitoare la finanțarea clubului de fotbal Săgeata Năvodari.

Trebuie să mai spunem că instanța a dispus confiscări de terenuri și sume de bani de la inculpați.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Puiu Hașotti rămâne cu eticheta de ”MAFIOT”. Istoria unui proces de calomnie

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Politicianul constănțean Puiu Hașotti, fost deputat, senator și ministru, a pierdut un proces în care a solicitat reparații morale exagerate de la un om de afaceri, pretinzând că acesta l-ar fi numit ”MAFIOT”. Decizia nu este definitivă, putând fi atacată în recurs.

Un miting împotriva Mafiei

Totul a început de la un miting de protest organizat în noiembrie 2015 de angajații societății Somaco Construct SRL. Aceștia au cerut ca Justiția să-și facă treaba și să ancheteze fapte de corupție săvârșite împotriva societății de primarul de atunci din Năvodari, Nicolae Matei, și de către avocatul Ionel Hașotti. Conturile bancare ale societății erau blocate la cererea Primăriei Năvodari, pentru o taxă fiscală de două milioane de euro inventată pe baza unor falsuri vădite. De asemenea, exploatația minieră a societății din localitatea Sibioara fusese retrocedată ilegal pe baza unor minciuni debitate de avocatul Ionel Hașotti. Practic, Somaco Construct se afla într-o situație dificilă generată de acte de corupție. Băncile nu-i acordau credite, nu se putea prezenta la licitații având poprire pe conturi, iar la un moment dat executorul judecătoresc a retras din cont sume care erau destinate pentru plata salariilor și care nu puteau, potrivit legii, să facă obiectul executării silite. În tot acest timp, făptuitorii erau protejați la cel mai înalt nivel.

Acesta este contextul în care sindicatul societății a decis ieșirea în stradă, împreună cu proprietarul afacerii, antreprenorul Grigore Comănescu. În cadrul acțiunii de protest, mai multe mașini utilitare (în principal cife de beton) au ”defilat” cu bannere inscripționate cu sloganuri precum ”DNA – asta este treaba ta” sau ”Stop abuzurilor din administrație”. De asemenea, la miting a fost adus un coșciug și o cruce inscripționate cu mesajul ”La Constanța, dreptatea a murit”.

Imagine de la mitingul Somaco Construct din anul 2015

Presa locală constănțeană a acordat atenție acțiunii inedite de protest, iar Grigore Comănescu a făcut declarații, în care a explicat cele două cazuri de corupție. El a spus că este victima unui grup mafiot care urmărește destructurarea și falimentarea firmelor sale. Întrebat cine sunt mafioții implicați, acesta i-a numit pe Nicolae Matei (fostul primar din Năvodari) și pe avocatul Ionel Hașotti, despre care a menționat expres că este fratele senatorului Puiu Hașotti. 

Procesul

La scurt timp, Puiu Hașotti a deschis un proces în răspundere civilă delictuală împotriva lui Grigore Comănescu. El a motivat că este o persoană diferită de fratele său, nefiind implicat în activitățile acestuia și nici acesta în activitățile sale. De asemenea, a susținut că nu are cu Nicolae Matei decât o colaborare politică. Hașotti a pretins că a fost numit mafiot și încă pe nedrept, acest fapt cauzându-i suferințe psihice. La urmă a solicitat daune de jumătate de milion de lei de la omul de afaceri.

Încă de la bun început, procesul a fost strămutat la Tribunalul Tulcea, unde Puiu Hașotti a avut câștig de cauză. Omul de afaceri Grigore Comănescu a declarat apel, care la rândul său a fost strămutat de la Curtea de Apel Constanța la Curtea de Apel Galați, motivat de bănuiala legitimă că reclamantul, prin fratele său, ar fi putut să influențeze obiectivitatea instanței locale. Curtea din Galați a admis apelul lui Grigore Comănescu, însă Puiu Hașotti a declarat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Magistrații de aici au decis să trimită cauza înapoi, spre rejudecare, la Curtea de Apel Galați, pentru corectarea unor probleme din apel. La sfârșitul săptămânii trecute, Curtea a rejudecat și a admis (pentru a doua oară) apelul lui Grigore Comănescu.

”Hașotti = Mafia imobiliară”

Strategia juridică a celui care a câștigat procesul a fost una remarcabilă. Avocații omului de afaceri au demonstrat în instanță că Puiu Hașotti nu putea avea suferințe psihice dacă ar fi fost numit mafiot. Ei au arătat că același Hașotti a fost numit mafiot, cu ani înainte, de un coleg parlamentar pe care nici măcar nu l-a dat în judecată, în ciuda faptului că declarația acestuia a fost preluată, la vremea ei, de toată presa din România. Apoi, au probat că același Puiu Hașotti a fost contestat vehement în anul 2012, pe vremea când era ministru al Culturii, de către sindicaliștii din industria cinematografică de stat. Protestatarii au pichetat ministerul timp de o lună de zile, cu pancarte pe care scria: ”Hașotti = Mafia imobiliară”. Liderii lor au declanșat chiar și forma extremă de protest a grevei foamei.

Imagine de la unul din mitingurile organizate de sindicaliștii de la România Film în anul 2012, pentru a cere demisia lui Puiu Hașotti. Sursa: gandul.info

Sindicaliștii l-au acuzat pe Puiu Hașotti că punea la cale înstrăinarea activelor de stat prin manevre dubioase în favoarea unor afaceriști constănțeni, care – ca o coincidență – erau reprezentați în diverse procese chiar de către fratele său, avocatul Ionel Hașotti. Or cuvântul mafiot nu i-a produs suferințe psihice în anul 2012.

Un miting anti-justiție și alte legături de familie

De asemenea, avocații lui Grigore Comănescu au arătat că legăturile lui Puiu Hașotti cu fostul primar penal din Năvodari nu s-au limitat la o simplă colaborare politică, așa cum susținuse acesta. Astfel, în anul 2012, ministrul Hașotti a participat la un miting anti-justiție de la Năvodari, în care a cerut răspicat eliberarea lui Nicolae Matei, care tocmai fusese arestat preventiv pentru fapte de corupție. Asta era grija lui Hașotti, să-l scoată pe corupt din pușcărie.

Și legăturile nu se opresc aici. Nicolae Matei a mai fost arestat preventiv și în anul 2014 în dosarul retrocedărilor frauduloase a terenurilor din Mamaia Nord și Tabăra de Copii. Procurorii DNA au susținut atunci că fostul primar a mituit o judecătoare de la Tribunalul Constanța, pe numele ei Corina Eugenia Jianu, aceasta pronunțând la schimb hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege în favoarea unor interpuși ai lui Matei. Unul dintre beneficiarii fraudei era reprezentat juridic, așa cum se afirma în actele procurorilor, tocmai de către nepotul lui Puiu Hașotti, avocatul Tudor Hașotti.

În sfârșit, judecătoarea implicată în această fraudă s-a pronunțat și în dosarul retrocedării ilegale a carierei de piatră de la Sibioara. Vorbim aici de cea mai valoroasă carieră de granit din Dobrogea, care fusese cumpărată de Grigore Comănescu, în anul 2005, în baza unui credit bancar de 4 milioane de euro. Deși legea interzice expres retrocedarea carierelor în exploatare, așa cum era și cariera Sibioara, avocatul Ionel Hașotti a mințit că pe teren nu se află nicio carieră, obținând o decizie de retrocedare în favoarea clienților săi.

Oricine în locul lui Grigore Comănescu, analizând aceste legături și coincidențe, putea să considere că are un suport factual suficient să creadă că se află în fața unei lucrături de tip mafiot. Desigur, și instanța de apel din procesul de răspundere civilă delictuală a apreciat în mod similar, dându-i de două ori la rând dreptate lui Grigore Comănescu.

Desființarea taxei fiscale de două milioane de euro

Pe parcursul acestui proces de răspundere civilă delictuală, taxa uriașă de două milioane de euro impusă societății Somaco Construct SRL de către fostul primar Nicolae Matei, prietenul lui Puiu Hașotti, a fost desființată de Justiție. Magistrații au stabilit că taxa a fost rezultatul infracțiunii de fals intelectual. Practic, Matei a pretins în fals că Somaco Construct SRL ar fi depozitat materiale de construcții pe un teren al localității, în vecinătatea lacului Siutghiol și a complexului de vile Verona de patru stele, proprietatea societății. În realitate, societatea realizase o lucrare hidrotehnică de protejare a malului, cu acordul Apelor Române, lucrările fiind cuprinse și în autorizația de construire emisă de Primăria Năvodari. Terenul era al statului, însă Primăria Năvodari l-a inventariat fraudulos în domeniul ei privat, ca să poată pretinde cele două milioane de euro de la Somaco Construct, pentru așa-zisa depozitare. Nicolae Matei nu a fost condamnat în această speță, faptele sale fiind prescrise.

Legea lacului Siutghiol, declarată neconstituțională

În perioada de controale care au condus la desființarea taxei fiscale, autoritățile au descoperit că Orașul Năvodari, la inițiativa lui Matei, a inventariat hectare întregi de teren din lac și de pe malul lacului în proprietatea privată a localității. Ca urmare, din 2018 există un proces pe rolul Tribunalului Constanța în care statul român revendică aceste terenuri furate pe vremea lui Matei. Somaco Construct SRL este intervenientă în proces, în favoarea statului. Un rezultat absolut remarcabil al procesului a fost sesizarea Curții Constituționale a României cu privire la neconstituționalitatea Legii 42/2010, la umbra căreia s-a produs acest jaf al terenurilor de stat. Practic, prin această lege, lacul a fost luat din administrarea Apelor Române și trecut în administrarea primăriilor din Constanța, Ovidiu și Năvodari. CCR a găsit sesizarea întemeiată și a declarat legea neconstituțională în ansamblu său.

Casa Hașotti intervine în Războiul Lacului

Procesul de la Constanța ar trebui să continue în linie dreaptă, până când statul își va recupera terenurile furate de gașca fostului primar Matei. Însă, în acest punct, se încearcă tergiversarea procesului de o firmă reprezentată tocmai de avocatul Tudor Hașotti, fiul lui Ionel și nepotul lui Puiu Hașotti. Prin poziția exprimată, acesta a încercat să aducă servicii fostului primar Nicolae Matei, care are toate motivele din lume ca procesul să nu se soluționeze în favoarea statului român, ca nu cumva să ajungă să răspundă.

De asemenea, același Tudor Hașotti a încercat să influențeze prin mijloace legale și decizia CCR, depunând un memoriu amicus curiae, de care, însă, judecătorii constituționali nu au ținut cont.

Epilog

Revenind la Puiu Hașotti, trebuie să mai spunem că acesta s-a retras din politică în anul 2016, atunci când problemele sale de imagine i-au determinat pe colegii de partid să-l scoată din prima linie. Din acel moment, politicianul s-a dat la fund, numele său revenind în actualitate abia cu această soluție pronunțată în dosarul prin care a încercat să obțină jumătate de milion de lei pentru că ar fi fost numit mafiot. Cel mai probabil, Puiu Hașotti va declara recurs. Însă în această cale de atac se analizează doar chestiuni de legalitate a hotărârii din apel. Șansele sale de a scăpa de eticheta de mafiot, prin acest proces, rămân extrem de mici.

Omul de afaceri Grigore Comănescu și-a petrecut ani de zile în instanțele de judecată, în confruntarea cu gruparea Hașotti-Matei

Pentru Grigore Comănescu lupta cu cei pe care i-a numit mafioți n-a fost deloc ușoară. Vorbim de o confruntare juridică dusă pe mai multe fronturi, atât pentru apărarea proprietății asupra carierei Sibioara, cât și pentru anularea taxei fiscale prin care aceștia au încercat practic să-l exproprieze de munca sa de o viață. Reamintim că societatea Somaco a avut conturile bancare blocate și nu a putut participa la licitații. Din acest motiv, tot grupul de firme coordonat de Grigore Comănescu a avut accesul restricționat sau condiționat sever la credite pentru dezvoltare. 

În tot acest timp, antreprenorul târât în această poveste uluitoare, în loc să fie lăsat să-și vadă de afacerile lui și de soarta celor 500 de salariați, a trebuit să meargă personal la zeci de procese, de la Judecătorie până la Înalta Curte de Casație și chiar la Curtea Constituțională a României, la audieri la parchete de toate gradele, de la Parchetul Judecătoriei până la Parchetul General și DNA Central, să se adreseze tuturor instituțiilor statului, de la Comisia de Abuzuri a Senatului, până la Curtea de Conturi și corpurile de control ale ministerelor de resort.  Dacă nu s-ar fi opus și n-ar fi luptat pentru drepturile sale, afacerea sa ar fi fost devorată de acești rechini. Aceasta este România reală.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Ultima diversiune a primarului Maricel. I-a făcut plângere penală viceprimarului ales, ca să nu-l lase în Primărie

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Primarul PSD-ist din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, apelează la o diversiune penibilă pentru a bloca numirea lui Gabriel Ciobanu (USR) în funcția de viceprimar al acestei comunei. Maricel a pregătit deja o poveste ridicolă, cu suspiciuni demne de anii 50, pe care a ventilat-o în două publicații locale. În realitate, inculpatul de la Agigea ar fi capabil de orice grozăvie și orice invenție, pentru a împiedica lucrul de care se teme cel mai mult, anume acela de a împărți puterea executivă cu principalul său contracandidat de la alegerile locale. În trecut, același Maricel și-a ”executat” politic și alți adversari, refuzând să-i valideze în funcțiile pe care aceștia le câștigaseră, de consilieri locali. De altfel, Consiliul Local Agigea a funcționat în ultimele două legislaturi cu mai puțini consilieri decât prevede legea, situația fiind de fiecare dată generată prin abuz de Cîrjaliu. Și tot de fiecare dată, Cîrjaliu a scăpat basma curată, fiind de notorietate protecția de care se bucură din partea unui procuror de la Parchetul Curții de Apel Constanța.

Pe Cîrjaliu îl înfurie până la demență ideea că Ciobanu ar putea ajunge în Primărie. În primăvara acestui an, în momentul în care USR-istul și-a anunțat intenția de a candida pentru funcția de primar, Maricel Cîrjaliu a lăsat de înțeles că vrea să-i dărăme locuința. Primarul a făcut sesizări la toate instituțiile statului să controleze modul în care familia Ciobanu a construit o casă ca oricare alta. Și în același timp, s-a îngrijit ca această mizerie să ajungă în presă. În precampanie, același Maricel și-a trimis Poliția Locală să aplice două amenzi contracandidatului său, legat de afișele lipite pe o mașină și pe ferestrele organizației de partid. El a continuat acest comportament stalinist chiar și după ce Direcția Națională Anticorupție l-a trimis în judecată pentru că a furat terenurile de stat din Golful Pescarilor, atribuind un lot unei rubedenii  a fratelui său. 

Maricel a câștigat cu greu Primăria, abia obținând 31 de voturi în plus față de contracandidatul său. O vreme destul de lungă, re-alesul s-a închis în Primărie împreună cu gașca sa, împărțind funcții publice către persoanele apropiate. Observând direcția pe care a apucat-o primarul, consilierii non-PSD s-au întâlnit, au dialogat, iar la un moment dat au decis să convoace o ședință extraordinară a Consiliului Local, pentru alegerea președintelui de ședință, a comisiilor de specialitate și a viceprimarului. Aflând de această situație, Maricel a convocat la rândul său Consiliul Local, în ședință ordinară, cu o zi mai devreme. Ședința a avut loc ieri, iar despre tensiunea din cadrul acesteiua am relatat AICI. încă de la bun început, Maricel i-a amenințat pe consilierii locali că le va face plângere penală, dacă vor mai îndrăzni să convoace ședințe de urgență fără să depună și documentația aferentă. În opinia noastră, singurul scop real al primarului a fost acela de a-i timora pe consilierii locali.

Președinte de ședință a fost ales Marius Niță, de la Partidul Ecologist Român. De asemenea, viceprimar a fost ales Gabriel Ciobanu, dar nu cu zece voturi, așa cum era de așteptat ca urmare a dialogului consilierilor non-PSD, ci cu 8 voturi. Se pare că doi dintre cei care au participat la dialogul pentru formarea majorității, care este un dialog uzual și perfect legal, au ales să se vândă, cel puțin plastic vorbind, către jupânul Maricel. Ca urmare, candidatul PSD pentru funcția de viceprimar a obținut 7 voturi. Este vorba de Dan Chiru, un personaj care s-a evidențiat ca redactor-șef al unei fițuici în care i se aduceau osanale primarului – inculpat și pe deasupra și cetățean de onoare prin impostură. De curând, soția acestui Chiru a câștigat un concurs organizat de Primărie pentru a ocupa funcția de director al creșei din Agigea. 

Tensiunea ședinței a fost maximă la momentul votului pentru viceprimar. În fapt, unul dintre consilierii locali a greșit scrisul pe buletinul de vot și a cerut ca buletinul să fie anulat. De asemenea, a solicitat și a primit un nou buletin de vot, pe care l-a completat și l-a introdus în urnă. Procedura e perfect legală. La fel se întâmplă și la alegerile generale: orice alegător care greșește in cabina de vot poate merge la președintele secției să ceară să i se anuleze buletinul cu greșeală; acesta primește un buletin nou; se consideră vot exprimat doar cel exercitat pe buletinul care ajunge în urnă. O astfel de greșeală, care este omenească, nu te poate priva de dreptul de a-ți exercita votul. La ședința de la Agigea, în mod cert, în urna de votare au ajuns 14 voturi exprimate de consilierii prezenți, în vreme ce un al 15-lea vot a fost exercitat electonic de către un consilier PSD care a participat în această modalitate din motive medicale. În total sunt 15 consilieri aleși, fiind exprimate 15 voturi. 

Cu toate acestea, Maricel a început să urle – potrivit surselor noastre – că un vot se anulează. Atenție, vorbim de voturi secrete, care erau într-o urnă. Or nimeni nu poate pretinde că ar putea identifica un vot secret, după vărsarea urnei, ca fiind exprimat de o persoană anume. Cu toate acestea, astăzi Maricel a răspândit în presă o informație, din care reiese că la Agigea a fost anulat un vot exprimat pentru Gabriel Ciobanu. 

”Viceprimarul nu a mai fost ales, au fost 7 voturi pentru Ciobanu, 7 pentru Chiru și două buletine anulate.” – a scris o publicație locală care transmite de regulă punctele de vedere ale primarului Cîrjaliu. Același Cîrjaliu a relatat citat de presă că a depus plângere penală la Parchet împotriva lui Ciobanu, după ce secretarul general al localității ar fi constatat că pe 5 buletine de vot apăreau semnele grafice de plus și minus. 

După cum spuneam, acest om ar fi în stare să facă orice ca să nu-l primească în Primărie pe Gabriel Ciobanu. Cel mai probabil, Maricel Cîrjaliu se va alege la rândul său cu o plângere penală pentru fapta sa de a instiga la anularea ilegală a unui vot și la blocarea abuzivă a activității administrației publice locale. 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: