Connect with us

Exclusiv

Istoria trupelor de mascați de la Poliția Locală Năvodari. Chelaru încearcă să scape de pistoale

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Featured Image

Primăria Năvodari se chinuie să scape de un arsenal format din pistoale Glock 19T și gloanțe din polimeri. Potrivit reglementărilor în vigoare, acest tip de armament nu figurează nici în anexa armelor neletale – care folosesc gloanțe din cauciuc, nici în cea a armelor letale – care folosesc gloanțe din metal. Gloanțele din polimeri sunt undeva la mijloc. Lovind o țintă umană de la o distanță mică, ele pot penetra corpul uman și pot ucide. La o distanță mai mare se diminuează pontențialul de suprimare a vieții umane. În orice caz, deținerea și utilizarea armelor de acest tip este supusă autorizării din partea Inspectoratului de Poliție. Pe 24 iulie 2018, IPJ Constanța a interzis Primăriei Năvodari, prin Direcția Poliției Locale, să utilizeze pistoalele Glock 19T și muniția aferentă. Prin urmare, primarul Florin Chelaru s-a socotit să scape de arsenal. Într-o primă etapă, acesta a obținut o hotărâre de consiliu local, HCL 228/24.08.2018, prin care a cedat cu titlu gratuit 10 pistoale Glock 19T cu 156 de cartușe cu gloanțe din polimeri către Serviciu pentru Acțiuni Speciale din IPJ Constanța. Apoi, pe 23 octombrie 2018, acesta a inițiat un proiect similar, prin care cerea aprobarea consilierilor locali să cedeze cu titlu gratuit alte 8 pistoale Glock 19 T cu 85 de cartușe cu glonț polimeri către Serviciul pentru Acțiuni Speciale din cadrul IPJ Tulcea. Proiectul a fost înscris pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local Năvodari din 31 octombrie 2018. Însă la debutul ședinței, Chelaru a anunțat retragerea proiectului de pe ordinea de zi, după ce a fost criticat în presă că cedează armele gratuit.

Calapod – 11 pistoale

De unde avea Primăria Năvodari acest arsenal semi-letal în dotare și la ce folosea? Ei bine, potrivit documentării noastre, achiziția de arme și muniții a fost aprobată, în parte, de Consiliul Local Năvodari în ianuarie 2008, o dată cu bugetul de venituri și cheltuieli propus de primarul pe atunci în funcție, Tudorel Calapod. Proiectul lui Calapod prevedea dotarea Poliției Comunitare cu 11 pistoale Glock în valoare de 24.200 de lei, 10 camere de supraveghere, un binoclu, un sistem de calcul și un sistem de avertizare acustică și optică. Așadar, dotările erau destinate funcționării Poliției Comunitare. Totuși, în proiectul lui Calapod nu se menționa modelul de pistol Glock ce urma a fi achiziționat sau modelul de cartuș folosit. Nici măcar nu există informația disponibilă dacă dotările prevăzute în bugetul anului 2008 au fost achiziționate în mandatul lui Calapod. Însă relevantă pentru tema de față este intenția acestuia de a întări Poliția Comunitară.

Matei își face trupă de mascați

Întărirea acestei structuri, începută de Calapod, a fost continuată și dusă pe culmi de abuz de Nicolae Matei, devenit primar al orașului Năvodari, în iunie 2008. Din punct de vedere legal, Poliția Comunitară avea atribuții pe linia asigurării liniștii și ordinii publice. Legea 371/2004, pe atunci în vigoare, obliga autoritățile locale să doteze polițiștii comunitari cu uniforme, însemne distinctive, arme de foc, bastoane de cauciuc sau tomfe, pulverizatoare iritant-lacrimogene, cătușe și alte mijloace de apărare și intervenție. Aceeași lege lăsa autorităților locale competența de a stabili regulamente de organizare și funcționare.

Una din primele inițiative ale lui Nicolae Matei, de la urcarea în scaunul de primar, a fost aceea de a înființa o trupă de mascați la nivelul Poliției Comunitare. Nicio lege nu prevedea o astfel de posibilitate, însă nici nu o interzicea în mod expres. Așadar, vorbim mai degrabă de un vid legislativ, pe baza căruia Matei a devenit, primul și singurul primar în țara asta, comandant peste o trupă de mușchiuloși cu identitate protejată în spatele cagulei.

Ani de teroare

La ordinul lui Matei, mascații comunitari au terorizat un oraș întreg, ani de zile. Dovezile vi le prezentăm mai jos, cu mențiunea că provin din surse publice, respectiv din clipuri postate pe Youtube. Vorbim aici de imagini de-a dreptul cutremurătoare, de oameni culeși de pe străzi doar pentru că era o oră târzie, de cetățeni somați să părăsească locuri publice și apoi alergați pentru a fi constrânși cu forța. De asemenea, vorbim de oameni striviți în bătaie, cu plăgi sângerânde, pomeți tumefiați și altele asemenea. Vorbim de lupte de stradă în care membri marcanți ai PSD Năvodari au lovit cu pumnii pensionari lipsiți de apărare, având concursul polițiștilor locali, foști comunitari până la schimbarea legii, din 2011. Într-o țară normală, demenții care au făcut posibil așa ceva ar fi stat ani grei la pușcărie. La noi, sunt liberi ca pasărea cerului, ba chiar unii din ei și aleși locali în funcție, prezumați întregi la minte și apți să facă reguli de conviețuire socială pentru ceilalți.

2009: ”De ce ați coborât înarmați la noi?”

Începem cu un clip urcat pe Youtube  pe 20 noiembrie 2009. Clipul se numește ”Abuz Poliția Comunitară Năvodari terasă” și surprinde un moment după lăsarea serii în care mascații Poliției Comunitare pătrund pe o terasă somând persoanele aflate acolo să evacueze zona.

Al doilea clip este urmarea celui de mai sus și a fost urcat pe Youtube de aceeași persoană, tot pe 20 noiembrie 2009. Clipul se numește: ”Abuz Poliția Comunitară Năvodari spațiu privat”. În vacarmul de voci se disting strigăte de genul: Eliberați zona, prinde-l, să vezi ce topoare în cap am să-ți dau. ”Pentru ce ne interziceți să stăm în stradă? Ce s-a întâmplat? V-a jignit cineva? De ce ați coborât înarmați? Vrem și noi să știm de ce ați coborât înarmați la noi. E proprietate privată acolo. Aici este proprietate publică. De ce nu avem voie să stăm pe trotuar la vorbă? Acolo sunt bănci puse de Primărie ca să putem sta pe ele. Sunteți cei mai tari polițai comunitari din țară!” – se aude vocea, mult mai clară, a persoanei care filma incidentul. Clipul se închide cu momentul în care mascații încep să alerge un civil.

”Cine ți-a dat voie să faci poze pe domeniul public? Vrei să ți-l bag pe gât?”

Tot pe 20 noiembrie 2009, pe Youtube a fost urcat un clip cu denumirea ”Abuz consilier PSD Năvodari”. Din primele cadre, deducem că două persoane, din care una filmând cu telefonul, se deplasau cu o mașină în centrul orașului, spre o zonă unde avea loc o descindere în forță a Poliției Comunitare. La un moment dat, din sensul opus se apropie o altă mașină. Ambii șoferi opresc și coboară geamurile. ”Spuneți!” – i se adresează persoana care filma, șoferului din mașina cealaltă. ”Cine ți-a dat voie să faci poze pe domeniul public?” – tună acesta din urmă. ”Păi este voie să facem poze pe domeniul public”, răspunde persoana care filma. ”Alo, cine ți-a dat voie să filmezi, te-am întrebat… vrei să ți-l bag pe gât, acuma?” – strigă celălalt. Comentatorii clipului l-au identificat pe acest personaj ca fiind fostul consilier local PSD, Felician Gherasim, un apropiat al lui Nicolae Matei.

Tot din 2009 datează și alte clipuri similare, având un conținut care probează același comportament clar interlop al unora care-și spun oameni ai legii. Sărim peste ele și mergem la nivelul anului 2011.

2011: Cules de pe stradă și bătut cu pumnii și bastoanele. Imagini șocante!

De data aceasta vorbim de o știre difuzată de postul de televiziune Antena 1. Ce se vede în filmare? În primul rând, o crainică de televiziune care anunță subiectul știrii: ”Scandal mare, aseară, în fața unei secții de Poliție din Năvodari. Protagoniști au fost câțiva mascați, un echipaj de medici și doi oameni care abia se mai puteau ține pe picioare de beți ce erau. Unul din ei a fost cel care a pornit totul: a sărit în ajutorul prietenului său care ar fi fost bătut de polițiști”.

Apoi, în imaginile filmate la locul incidentului se vede un cetățean în stare evidentă de ebrietate, lovind cu pumnii în geamul unei uși, pentru a i se deschide. Lovind în mod repetat, acesta reușește să spargă geamul. O clipă, camera de luat vederi se focusează pe panoul de frontispiciu al clădirii. Fără dubiu, incidentul se petrece la sediul Poliției Comunitare din Năvodari. În cadrele următoare, ușa cu geamlîcul spart se deschide și încep să iasă din interior mai multe persoane cu cagule pe față. În secvențele următoare, vocea din off îl introduce pe un prieten al ”scandalagiului”, să ne explice motivul supărării.  ”Noi stăteam în fața blocului. Mascații au venit în fața blocului, au întrebat pe domnul cum se numește și dânsul a răspuns: Marin mă cheamă. L-au luat de mâini și l-au băgat în mașină”. Între timp, cadrul poveștii se schimbă. Deja ne aflăm în fața sediului Poliției naționale din Năvodari, din care pășește în stradă Marin, personajul ridicat de mascați. Acesta e bătut, tumefiat, plin de vânătăi și povestește reporterului că fost lovit cu pumnii și bastoanele de cauciuc. Ați auzit de vreo anchetă de răsunet? Ați auzit ca ”oamenii legii” care i-au făcut așa ceva să răspundă în vreun fel? Nici noi!

2012: Lupte de stradă, cu pumni și sânge

Un ultim clip pe care vi-l propunem în materialul de față a fost urcat pe Youtube în 19 octombrie 2015, cu titlul ”Bătaie Năvodari între oamenii primarului Matei Nicolae și pensionari”. Din clip, însă, înțelegem că incidentul filmat a avut loc pe data de 5 iunie 2012. Ne aflăm, așadar, în perioada campaniei electorale pentru alegerea primarului, din anul 2012.  De altfel, încă din primele imagini vedem o încleștare între două tabere, în piațeta pietonală din fața Primăriei Năvodari. În stânga: un grup de persoane de toate vârstele, nu doar pensionari, protestează, fluturând un cearceaf inscripționat cu marker, din care se distinge cuvântul Tabără. Cel mai probabil, mesajul se referea la furtul taberei de copii de la Năvodari care avusese loc în luna mai 2012, atunci când activele sindicatelor fuseseră preluate abuziv de o firmă în care cumnatul fără forme legale al lui Nicolae Matei deținea 60% din acțiuni. Revenim la imagini. Tabăra din partea dreaptă este formată din activiști PSD îmbrăcați cu tricouri roșii, mov și verzi, inscripționate pe spate cu sintagma : ”Matei primar”. Și tot în tabăra din dreapta se văd mai mulți polițiști locali, îmbrăcați în uniforme de intervenție, dar fără cagule pe față. Urmează violențe de-a dreptul șocante. Tabăra lui Matei smulge bannerul referitor la furtul Taberei de Copii. Apoi, un polițist local îi imobilizează mâinile unui bătrân. În timp ce protestatarul era ținut de mâini, un pumn îl lovește teribil în plină figură și-l umple de sânge. În reluare, se vede o mânecă scurtă mov, în spatele pumnului.

Altă brută agresivă: consilierul Liviu Stan

La o fracțiune de câteva secunde, se poate observa că un alt personaj, de data aceasta cu tricou roșu, îl lovește cu sete și tot în plină figură pe un protestatar tânăr. Bruta agresivă era chiar  consilierul local PSD-ist Liviu Stan, un fanatic transfigurat de ură. La un moment dat, în piațeta din fața Primăriei își face apariția chiar șeful Poliției Locale. Mai mulți mascați îl culeg pe un tânăr și îl îndeasă în mașină. Îl revedem pe acesta la final de clip, cu trupul vărgat de lovituri de baston. Să mai spunem că șeful Poliției Locale îi somează pe protestatari să plece acasă, pentru că mitingul ar fi neautorizat. Acesta nu are nicio problemă cu bătăușii care, oricum, din ce se vede, erau amestecați cu subordonații săi.

În noiembrie 2012, Nicolae Matei a fost arestat preventiv. Ulterior, a fost condamnat penal și a executat o pedeapsă privativă de libertate la Penitenciarul Poarta Albă. Și alte dosare penale l-au ajuns din urmă. În primul dintre ele a fost trimis în judecată pentru retrocedări frauduloase de terenuri și sifonarea unor sume colosale prin echipa de fotbal a localității. În altul, a fost trimis în judecată pentru furtul Taberei de Copii. În anul 2016, el nu a mai putut candida pentru funcția de primar. Pe fondul decăderii sale, a avut loc ascensiunea actualului primar, Florin Chelaru. În multe privința, noul primar continuă linia lui Matei, ca un simplu executant. În altele, însă, încearcă să scape de scheleții din dulap, moșteniți de la mentorul său.

Comments

comments

Exclusiv

Pledoarie de comă a avocatului Hașotti. Certat cu legea, prieten cu ”Valerică… mă scuzați, Valeriu Stoica”

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Featured Image

Unul din cele mai importante procese al momentului, cel referitor la anularea titlului de proprietate emis în urma retrocedării ilegale a carierei de la Sibioara, a ajuns ieri la final. Dezbaterile au durat o oră și 28 de minute. Instanța competentă: Tribunalul Constanța. Faza procesuală: apel. Complet: de doi judecători. În partea stângă a sălii: proprietarul Somaco Construct SRL, firma prejudiciată de retrocedarea ilegală, împreună cu doi consilieri juridici; pe rândurile din spate, reprezentanții convenționali ai Prefecturii și Primăriei Lumina. În dreapta sălii, la pupitru: avocatul Ionel Hașotti. Pe rândurile din spate: fiul avocatului, beneficiarii retrocedării ilegale, public interesat și jurnaliști. ”Niște sclavi” – susură fiul în câteva rânduri, cu referire la jurnaliști. Tatăl, cu o expresie obosită, îi cere să se astâmpere.

Tensiunea e maximă. În joc e o poveste cu o miză de milioane de euro. O poveste veche, din 2008, când două bătrâne reprezentate de avocatul Ionel Hașotti au obținut o hotărâre de retrocedare a unui teren de 20 de hectare în comuna Lumina, satul Sibioara. 6 hectare din cele 20 se suprapuneau peste cea mai valoroasă carieră de piatră din Dobrogea, deschisă de stat în 1965 pentru a se exploata un filon de granit cu proprietăți excepționale, pretabil la construirea digurilor marine. În 2005, societatea licențiată de Guvernul României pentru astfel de operațiuni fusese cumpărată cu 4 milioane de euro de omul de afaceri Grigore Comănescu. Însă investitorul nu a fost citat în procesul de retrocedare. Din acest motiv, nimeni nu a fost apt să-l contrazică pe ”maestrul” Hașotti, care a mințit cu nonșalanță că terenul nu este oprit de la retrocedare, deși era oprit prin articolul 4 din Legea 1/2000. La fel a mințit că nu există dovadă că există o exploatare de carieră pe suprafața revendicată. Dovada era chiar licența de exploatare minieră, însă după cum am spus societatea care o deținea nu a fost citată în procesul din urmă cu zece ani. Abia în 2017, după ce a pretins daune de 500.000 de euro, Hașotti a obținut pentru clienții săi un titlu de proprietate asupra terenului. În același an, Prefectura a atacat titlul, cerând să se constate nulitatea absolută din două motive. În primul rând pentru că moștenitorii n-aveau dreptul să primească niciun petic de pământ, întrucât alte rude ale lor retrocedaseră tot ce era de retrocedat. În al doilea rând, pentru că s-a încălcat legea care interzice retrocedarea pe exploatațiile miniere. Pe fond, procesul a fost câștigat de Hașotti. Judecătorul care s-a ocupat de caz a opinat că nu mai poate discuta despre încălcarea legii, datorită efectului pozitiv al puterii de lucru judecat. Cu alte cuvinte, dacă legea a fost încălcată de o instanță, încălcată rămâne.

Revenim la procesul de față. Așadar, în sală se judecă apelul. Din capul locului, consilierul juridic de la Somaco Construct arată că judecătorul fondului s-a aflat în eroare, întrucât societatea nu a fost parte în procesul de retrocedare din 2008, iar în această situație puterea de lucru judecat nu subzistă decât până la proba contrarie. Or, spune juristul, societatea a făcut proba contrarie, cu licența minieră, că 6 hectare din cele 20 aparțin exploatării miniere, concluzionând că titlul trebuie anulat pentru această suprafață.

”Numai prostii spune”, susură Hașotti tatăl către fiu, urmărind ca reacția extra-procesuală să fie percepută de jurnaliștii prezenți în sală. Dezbaterile continuă. Proprietarul companiei miniere cere cuvântul. ”Lăsați-l să vorbească”, rostește Hașotti. Fiul șușotește nemulțumit. Instanța încuviințează. Grigore Comănescu arată, pe scurt, că a plătit patru milioane de euro pentru carieră. Arată că atunci când a luat creditul bancar, i s-a cerut să facă audit, iar auditorii, specialiști cu înaltă pregătire profesională, au garantat băncii că investiția este certă și că bunurile nu pot fi revendicate de terți, această procedură fiind interzisă de lege. ”Unde este dreptul de proprietate? Unde este dreptul investitorilor. De ce nu se respectă legea?” – întreabă retoric Grigore Comănescu. Și apoi continuă, relatând despre o retrocedare cu acte false a Elenei Mitrofan, clienta lui Hașotti, la Mihail Kogălniceanu. Dovezile falsului ajung pe masa judecătoarelor. Un set ajunge și pe pupitrul lui Hașotti. După câteva minute, avocatul sare în picioare și îi cere ”doamnei prezidente”, pe un ton care nu prea s-a mai întâlnit în sălile de judecată, să restituie imediat hârtiile depunătorului. Instanța ezită. Hașotti câștigă teren, baletează prin sală, gesticulează agresiv și testează limitele de anduranță ale completului de judecată.  Instanța respinge cererea de restituire a înscrisurilor.

La rând să se apere în fața apelului, Hașotti a vorbit 45 de minute. Nimic despre puterea de lucru judecat. Avocatul a cuvântat despre un conflict al prefecților Palaz și Nicolaescu, despre miile de pagini pe care le-a scris în acest litigiu, despre zecile de hotărâri câștigate, inducând ideea, paralelă cu ce s-a cerut, că se încearcă o revizuire mascată a hotărârii de retrocedare din 2008. Evident că nici vorbă de revizuire, mascată sau fățișă, de vreme ce Somaco Construct nu a fost parte în procesul de acum zece ani. Apoi l-a pomenit pe ”Valerică, mă scuzați, Valeriu Stoica”, insinuând intimitatea cu fostul ministru al justiției care ar fi scris în tratatele sale (oare?) că nu există opreliște la retrocedarea carierelor. De parcă această mențiune vagă, fără citat, așadar fără posibilitatea de a se verifica, ar putea să schimbe ceva din legea făcută pe înțelesul oricui, care oprește expres de la retrocedare terenurile afectate exploatării miniere. În replică, juristul de la Somaco a explicat că legea interzice retrocedarea exploatărilor miniere, nu a carierelor, care pot fi și foste exploatații, închise sau în conservare.

La un moment dat, avocatul cunoscut ca cel mai mare specialist al locului în retrocedări, implicat și la RATC, și la Parcul Tăbăcărie, și la terenurile de pe marile bulevarde, s-a justificat în fața instanței de apel că n-ar fi spus în 2008 sintagma deja prea cunoscută că: ”Nu există dovadă că există o exploatare de carieră de piatră”. El a susținut că grefierul de ședință și-ar fi notat greșit.

Desigur, din pledoaria sa nu au lipsit elementele de discreditare a persoanei prejudiciate de retrocedarea ilegală și nici săgețile că Somaco ar fi făcut plângeri penale judecătorilor. De asemenea, a amintit că și el a avut plângeri, dar a scăpat cu NUP. Despre ultima anchetă care vizează tocmai apelul tardiv formulat de Prefectură în procesul despre care vorbim aici, n-a spus niciun cuvânt.  În schimb, după ce Primăria Lumina și Prefectura și-au spus punctele de vedere în proces, arătând că persoanele reprezentate de Ionel Hașotti nu aveau dreptul să retrocedeze niciun metru de pământ, nici în carieră și niciunde altundeva, avocatul s-a mulțumit să ceară instanței să consemneze în dispozitivul hotărârii pe care o va pronunța faptul că apelul Prefectului a fost respins ca tardiv introdus printr-o încheiere anterioară (vezi detalii AICI). Cu alte cuvinte, a insinuat că această bucată de proces a fost câștigată deja la masa verde, rămânând în discuție doar bucata de carieră.

O soluție definitivă în acest litigiu se va pronunța peste două săptămâni.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Statul român își cere terenurile care i-au fost furate de Primăria Năvodari pe malul lacului Siutghiol

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Featured Image

Tribunalul Constanța a respins toate excepțiile ridicate de Primăria Năvodari cu scopul de a împiedica judecarea procesului în care Administrația Națională Apele Române și Ministerul Finanțelor Publice revendică, în numele statului, terenuri în suprafață de 6,52 de hectare în zona de protecție a lacului Siutghiol. Deși de drept aceste suprafețe sunt ale statului și ar trebui să permită în primul rând administrarea lacului și intervenția de pe uscat în situații de eroziune, iar în al doilea rând accesul neîngrădit al publicului, Orașul Năvodari s-a împroprietărit cu japca, a vândut terenurile și a autorizat construcții până în buza apei.

Haiducia din ”coada ghiolului”. Au astupat lacul ca să câștige teren pentru construcții

Numai în ”coada ghiolului”, la Mamaia-Sat, în microrezervația înscrisă ca zonă de protecție avifaunistică, au fost descărcate zeci de tone de pământ și resturi din construcții de la proiectele imobiliare de pe partea cu marea. Ample porțiuni ale microrezervației au fost astupate și astfel cucerite, ca-n vestul sălbatic, pentru construcții plănuite de o camarilă flămândă de înavuțire. Așa a administrat Primăria Năvodari lacul Siutghiol, prăduindu-l și distrugând un colț de muzeu al naturii care putea fi amenajat și exploatat cu beneficii imense pentru turism, dacă exista un dram de minte și o umbră de suflet în cei aleși să conducă destinele orașului.

Controlat de Garda de Mediu, Chelaru a dat vina pe autori necunoscuți

În ianuarie 2018, Garda Națională de Mediu a efectuat o constatare în situl natural, acolo unde se construia de zor un post trafo pe un teren câștigat ilegal din lac. În notele de relații date în fața instituției statului, primarul Florin Chelaru a dat vina pe autori necunoscuți, care, în deplin anonimat, ar fi depus resturi din construcții și pământ spre astuparea bălții. După plecarea Gărzii, primarul a autorizat construcții noi pe buza lacului, pe terenuri furate de la stat și vândute apoi unor terți, în vecinătatea cu stațiunea Mamaia. Dezvoltatorii imobiliari și-au extins terenurile, deversând piatră și nisip în lac, așa cum rezultă fără dubiu din înregistrările video și din fotografiile publicate de Ordinea.Ro la acel moment (vezi aici).

Nicolae Matei a inventariat terenurile statului la Primărie

E limpede că Primăria Năvodari a privit încă de la bun început Legea 42/2010 drept o umbrelă. La umbra legii, fostul primar penal Nicolae Matei a înscris terenurile statului, pe care trebuia doar să le administreze, în inventarul bunurilor private ale localității. Procedura în cauză a fost viciată în mod fundamental, întrucât în inventar nu puteau fi înscrise legal decât bunurile dobândite potrivit dreptului comun, adică prin cumpărare, schimb, donație, vacantarea unei moșteniri, constatarea lăsării în părăsire  și altele. Înscrierea în inventar fără un act în spate este faptă penală. Însă cine să sesizeze fapta, dacă făptașul era chiar administratorul delegat prin lege?

O consolidare de mal din 2007

Furăciunea domeniului public al statului ar fi rămas poate neobservată și nepedepsită, după schema prezentată mai sus. Însă, ai lui Matei nu s-au limitat doar să fure de la stat. După ce a inventariat terenul statului la Primărie, fără dovada modului de dobândire, autoritatea locală a calculat o taxă retroactivă de două milioane de euro în sarcina societății Somaco Construct SRL, care deține complexul turistic Verona de patru stele, în vecinătatea lacului. În anul 2007, societatea a notificat Primăria și Apele Române că malul lacului s-a surpat și apa se infiltra la fundația vilelor, punând în pericol o investiție de 5 milioane de euro. Apele Române și-au dat acordul de principiu pentru consolidarea malului pe cheltuiala societății, însă Primăria nici nu a catadicsit să răspundă, fapt dovedit definitiv de Curtea de Conturi. Pe fondul situației de urgență, Somaco Construct a consolidat terenul, care aparținea statului, realizând ceea ce se numește o construcție hidrotehnică. Potrivit legii, construcțiile de acest tip aparțin prin destinația lor statului.

Cu ajutorul lui Sponte

Nicolae Matei și Stere Sponte, pe vremea când făceau glume proaste pe seama proprietății publice a statului.

În aprilie 2012, Orașul Năvodari a pus mâna pe teren printr-o încheiere de carte funciară extrem de controversată. Întâmplător, Oficiul de Cadastru era condus atunci de un năvodărean, pe numele său Stere Sponte, care de-a lungul timpului a fost primar, consilier local și cetățean de onoare al orașului, colaborator intim al lui Tudorel Calapod și Nicolae Matei, ultimii doi primari, dinaintea lui Chelaru, deopotrivă condamnați pentru fapte penale.

O taxă fiscală retroactivă de două milioane de euro

Deși acest titlu – fără a discuta aici legalitatea sa – nu putea produce efecte decât pentru viitor, Primăria l-a aplicat pentru trecut, calculând o taxă retroactivă de două milioane de euro în sarcina Somaco Construct SRL. Autoritatea locală a pretins în fals că societatea a depozitat grămezi de materiale de construcție pe terenul orașului, în anii anteriori… când terenul nu era al orașului. Falsul intelectual care a stat la baza deciziei de impunere fiscală a fost constatat definitiv în cursul anului 2018, intrând în puterea lucrului judecat.  Însă funcționarii implicați în inventarea taxei nu au mai putut fi trimiși în judecată, pe motiv de prescriere a răspunderii penale. În schimb, Parchetul a cerut instanței să desființeze decizia aberantă de impunere fiscală din 2012 și să repună părțile în situația anterioară săvârșirii infracțiunii. Instanța de judecată a desființat taxa pe fond, iar la momentul de față, cu o ultimă zvâcnire, Primăria Năvodari a formulat o contestație, pentru a mai ține lucrurile în loc.

Statul român, la judecată cu Primăria

Speranțele sunt deșarte, întrucât, așa cum am arătat în deschiderea articolului, Apele Române și Ministerul Finanțelor Publice au deschis deja un proces de revendicare imobiliară, cerând ca terenurile furate de Primărie să se întoarcă în patrimoniul statului. Vorbim aici de toate construcțiile hidrotehnice de la Siutghiol (pentru că toți proprietarii riverani lacului au consolidat malurile, ba chiar unii din ei au construit și pe apă docuri pentru acostarea ambarcațiunilor, fără a li se impune vreodată o taxă fiscală). De asemenea, vorbim de zona inițială de protecție a lacului, de 15 metri liniari de la țărm; deși zona actuală de protecție a fost redusă la 5 metri de la țărm, diferența nu a fost scăzută și nici nu poate fi scăzută din domeniul public al statului, proprietatea de acest tip fiind prin Constituție inalienabilă, imprescriptibilă și insesizabilă.

Primăria a încercat să oprească procesul pe excepții

Prima înfățișare în proces a avut loc pe 14 ianuarie 2019. Autorul articolului de față a participat în rândul publicului interesat la acest proces. În consecință, expunerea ce urmează reprezintă o relatare. Din capul locului, trebuie să spunem că juriștii care au apărat interesele satului au făcut-o cu profesionalism, reușind să demonteze cu argumente toate excepțiile ridicate de Primăria Năvodari cu scopul de a opri din fașă procesul.

Toate excepțiile au fost respinse de instanță

Somaco Construct, societatea la care ne-am referit mai sus, a depus cerere de intervenție în acest dosar, susținând poziția procesuală a Apelor Române. Însă avocata Primăriei a cerut respingerea cererii de intervenție, invocând chiar și ideea că firma pe care Primăria Năvodari a încercat să o mulgă de cinci milioane de euro trebuie să plătească și taxă de timbru. Instanța a respins aceste pretenții și a admis în principiu cererea de intervenție. Apoi, avocata Primăriei a ridicat excepția lipsei calității procesuale active a Administrației Naționale Apele Române, pe motiv că administratorul bucății de lac ar fi chiar Primăria, prin efectul Legii 42/2010. Un fel de lup pus paznic la oi. Instanța a respins excepția. Avocata a ridicat apoi excepția lipsei de interes a acțiunii, citând… din Florin Chelaru, acest izvor nesecat de norme juridice, care ar fi spus audiat fiind la Comisia de Abuzuri a Senatului României că Primăria nu a încălcat dreptul de proprietate al statului și nu se opune acestuia.

Fostul și actualul primar din Năvodari

Cu alte cuvinte, dacă a spus Chelaru că Primăria n-a furat de la stat, gata, trebuie să se închidă procesul. Instanța a respins și această excepție. Mai departe, reprezentanta convențională a Primăriei a evocat puterea de lucru judecat a unor hotărâri de contencios fiscal, pronunțate în litigiul cu Somaco Construct, înainte de constatarea definitivă a faptelor penale. Instanța a apreciat că aspectul invocat ar fi de fapt o excepție de fond, unind-o ca atare cu fondul și lăsând-o să fie analizată în cursul judecății, în rând cu apărările uzuale.

O pipăială a sesizării de neconstituționalitate

De cealaltă parte, Apele Române au cerut sesizarea Curții Constituționale cu privire la neconstituționalitatea Legii 42/2010. Avocata Primăriei a sărit ca arsă, cerând instanței să pipăie fondul sesizării de neconstituționalitate… ceea ce, între noi fie vorba, nu se pipăie cum a pipăit Nicolae Matei terenurile statului, ci se deseacă, pe viu, doar la  Curtea Constituțională. Instanța a rămas în pronunțare pe această cerere.

Primăria și OCPI, obligate să aducă actele

La probatoriu, s-a pus în discuție necesitatea unei expertize topo-cadastrale. Însă avocata Primăriei a insistat ca aceasta să se facă doar cu privire la terenul de 4 mii și ceva de metri pătrați pentru care făptașii din Primărie au pretins taxa halucinantă de la Somaco Construct de 5 milioane de euro, cu majorări cu tot. Judecătorul fondului a simțit că e ceva putred la mijloc, obligând Primăria să aducă actele tuturor terenurilor de pe malul lacului, amânând discutarea acestei probe până la depunerea documentelor. Mai mult, instanța a obligat OCPI să trimită dosarele de primă înregistrare, pentru a se verifica, spunem noi, modul efectiv în care o Primărie a ajuns să fure de la stat.

După cum se vede, la Primăria Năvodari viitorul nu sună deloc bine.  Cu siguranță, neplăcerile sunt doar la început.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

File din biografia secretă a senatorului constănțean Tit-Liviu Brăiloiu

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Featured Image

O femeie din localitatea Buftea a deschis un proces împotriva senatorului constănțean Tit-Liviu Brăiloiu. Aceasta a cerut desfacerea căsătoriei de soțul ei, a tăgăduit paternitatea acestuia asupra copilului ei, în vârstă de 6 ani, și a cerut instanței să-l oblige pe Tit-Liviu Brăiloiu să recunoască faptul că este tatăl natural, biologic, al minorului. Povestea de tip telenovelă în care este implicat senatorul constănțean a fost prezentată la sfârșitul anului trecut de un tabloid național (vezi aici). De altfel, în fotografia care atestă relația dintre Brăiloiu și reclamanta sa apare și un personaj monden, în speță celebrul Irinel Columbeanu. Anturajul și povestea telenovelistică îl fac potrivit pe senatorul nostru pentru relatările presei tabloide.

Cristina I. a declarat citată de CanCan.Ro că s-a cunoscut cu Brăiloiu în anul 2010 și a avut o legătură cu el până în aprilie 2012, atunci când a rămas însărcinată. Femeia susține că Brăiloiu i-ar fi sugerat să renunțe la sarcină, ulterior refuzând să-l cunoască pe copil și să participe la educația sa. În aprilie 2018, după o tentativă eșuată de a rezolva problema prin tratative avocățești, fosta iubită a senatorului a deschis dosarul civil nr. 10612/299/2018 la Judecătoria Sectorului 1 din București. Potrivit fișei sintetice a litigiului de pe portalul instanțelor de judecată, prima înfățișare în proces a avut loc în octombrie 2018. Două luni mai târziu, Judecătoria a admis excepția necompetenței teritoriale ridicate de Brăiloiu și a decis să-și decline competența în favoarea Judecătoriei Buftea. Din cercetările noastre, dosarul nu a fost încă pus pe rolul instanței din Buftea.

Deși pozează în politician serios și a ajuns chiar să fie ales președinte al unei comisii foarte importante din Senatul României, conducând controlul parlamentar asupra instituțiilor de forță ale țării, Brăiloiu a fost actor și în alte telenovele care l-ar fi calificat mai degrabă pentru poze cu Irinel Columbeanu și alte personaje de tabloid, decât pentru siguranța națională. Presa a publicat fotografii cu acesta arătând gesturi obscene în Parlamentul României și relatări conform cărora ar fi utilizat un limbaj de proxenet față de o senatoare USR (”Sugi p…, păpușă!”). De asemenea, presa locală a publicat o fotografie cu Brăiloiu în timpul unui sărut pasional cu Sabrina Nedelcu, consilier județean PSD care le-a scris protestatarilor anti-guvern, în 2017: ”la muncă, putorilor!”.

De ce își ascunde Brăiloiu biografia

Nepotrivirea lui Brăiloiu de a conduce comisia care răspunde de siguranța națională reiese și din alte aspecte mai puțin comentate în presă, care țin de o educație… cam pe genunchi.

În primul rând, în biografia sa de pe site-ul Senatului nu figurează decât data nașterii și datele de contact, în speță e-mail, telefon fix și mobil.

Liviu Brăiloiu, ZERO biografie pe site-ul Senatului. Spre comparație, toți ceilalți senatori își prezintă CV-urile.

 

Brăiloiu este cam singurul senator care își ascunde datele relevante despre educație și trecutul profesional. De ce face acest lucru? Ei bine, în anul 2008, un CV al său a scăpat în presă, iar informațiile cuprinse în acesta ne lămuresc pe deplin de ce se rușinează șeful comisie de apărare, ordine publică și siguranță națională a Senatului României de biografia sa. Brăiloiu a terminat Liceul Industrial din Eforie în anul 1982. Abia după 17 ani, în 1999, acesta a obținut o diplomă de licență în drept, dar nu de la o universitate onorabilă, ci de la una cu totul obscură – Universitatea de Științe și Arte din București.  Trei ani mai târziu, senatorul a terminat și Facultatea de Științe Economice de la Universitatea Oradea. Potrivit unor informații cunoscute în mediul politic local, Brăiloiu a locuit mai mulți ani în Spania, acolo unde încă deține o proprietate imobiliară în indiviziune cu o femeie din Eforie. În 2005, el a intrat în politică, în PSD, fratele său fiind primar din partea acestei formațiuni în localitatea Eforie. În 2009, a ajuns pentru o scurtă perioadă de timp prefect al județului Constanța, iar din 2016 este senator, reprezentând județul Constanța în camera superioară a Parlamentului. Din 2018, este și președintele comisiei care răspunde de siguranța națională, în ciuda faptului că CV-ul și apucăturile nu îl recomandă pentru o astfel de poziție publică.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: