Connect with us

Exclusiv

Un abuz al fostului prefect Ioan Albu ar putea produce daune de 700.000 de euro

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Vi-l mai amintiți pe Ioan Albu? A fost prefect al județului Constanța, până în vara acestui an. După ce s-a făcut de râs, la ziua Constanței, citind cu glas tremurat și intonație de elev mediocru o hârtie plină de platitudini despre istoria orașului,  a dispărut cu totul din peisaj. Agricultor și, deopotrivă, jurist cu diplomă la Spiru Haret, acesta a ajuns reprezentant al Guvernului în teritoriu, în iulie 2017, printr-un concurs de împrejurări, fericit pentru el, nefericit pentru restul lumii. Mult a contat că era fiul lui Gheorghe Albu, un latifundiar ajuns, la un moment dat, chiar secretar de stat în Ministerul Agriculturii, cu sprijinul fostului senator Puiu Hașotti. De altfel, Gheorghe Albu și Puiu Hașotti au fost și asociați într-o firmă, alături de alte persoane.

Moștenirea lui Ioan Albu

La urcarea în scaunul de prefect, Ioan Albu avea în moștenire o situație foarte grea. Vorbim aici de un proces inițiat de Instituția Prefectului încă din 2016 pentru anularea unui titlu de proprietate emis, ATENȚIE, în favoarea unor clienți ai controversatului avocat Ionel Hașotti, fratele fostului senator Puiu Hașotti. Așadar, oficial, Ioan Albu trebuia să lupte în proces cu Ionel Hașotti. În misiunea sa oficială, el trebuia să facă abstracție de trecutul comun, politic și de afaceri, dintre familia sa și familia Hașotti. Sau, potrivit unor opinii de largă notorietate, trebuia să nu accepte numirea în funcția de prefect, ca să evite un posibil conflict de integritate. Argumentele au fost ignorate de Albu cel mic, acesta acceptând numirea și mai apoi, așa cum vom detalia, prăpădind procesul, spre bucuria lui Ionel Hașotti. La urmă a dat vina pe o biată funcționară de la registratură.

Un avocat mincinos

Miza procesului despre care vorbim era una imensă. În speță: 700.000 de euro, reprezentând daune materiale și amenzi confirmate prin hotărâri judecătorești, unele supuse căilor de atac, altele deja definitive. Dacă ar fi câștigat procesul, Instituția Prefectului ar fi scăpat de această datorie. Dacă nu, nu. Cum s-a ajuns aici? Ei bine, în anul 2008, două septuagenare reprezentate convențional de avocatul Ionel Hașotti (foto) au obținut retrocedarea unui teren de 20 de hectare în extravilanul localității Sibioara, comuna Lumina. 6 din cele 20 de hectare se suprapuneau peste cea mai bună carieră de piatră din Dobrogea, aflată în exploatare încă din anul 1965. Blocurile de locuințe din Constanța, dinainte de 1989, sunt construire cu piatră de la Sibioara; la fel și digurile Portului Constanța. În anul 2005, compania minieră care deținea licența de exploatare exclusivă a perimetrului, Somaco Construct SRL, a fost cumpărată, cu 4 milioane de euro de o firmă a omului de afaceri Grigore Comănescu. Însă investitorul nu a fost citat în procesul de retrocedare. Terenurile incluse în perimetre de exploatare minieră sunt exceptate prin lege de la retrocedare. Însă, în proces, avocatul Ionel Hașotti a mințit că ”nu există dovadă că există o exploatație de carieră de piatră” pe terenul revendicat de clientele sale. Nimeni nu l-a contrazis și nimeni nu a verificat situația reală.

Bani grei din piatră seacă

Datorită ilegalității flagrante, precum și a numeroaselor procese și plângeri penale, terenul retrocedat în 2008 a fost predat în posesia clienților lui Hașotti abia în 2016. Toate confruntările juridice au fost câștigate de mincinos, care după ce a obținut retrocedarea mințind că nu există nicio carieră, a deschis ulterior procese ca să ceară despăgubiri imense pentru lipsa de folosință a carierei. De asemenea, a cerut amendarea prefecților care s-au succedat în funcție, cu excepția lui Eugen Bola, care a recunoscut că este rudă cu frații Hașotti, după ce, ca prefect, a emis acte în povestea retrocedării abuzive. În 2016, despăgubirile și amenzile ajungeau la 700.000 de euro. În plus, și proprietarul companiei Somaco Construct SRL anunțase că va cere daune materiale de 20 de milioane de euro, ca urmare a retrocedării frauduloase a carierei sale. În acest context, Instituția Prefectului s-a urnit să ceară Justiției să anuleze dreptul de proprietate obținut fraudulos de clienții avocatului Hașotti.

Motivele de nulitate

În esență, au fost evocate două motive mari și late de nulitate a titlului de proprietate:

  1. Că bătrânele reprezentate convențional de Ionel Hașotti nu dețin acte de proprietate ulterioare anului 1945. La procesul din 2008, ultimul act admis în probatoriu data din 1938. În plus, la începutul anului 2017, după decesul directorului Arhivelor Naționale Constanța, Virgil Coman, la rândul său un apropiat al fostului senator Puiu Hașotti, instituția a trimis acte autentice, până atunci ținute la blat, care atestau că autorul dreptului de proprietate mai avea în 1941 doar 10 hectare de teren, iar în 1953 statul a naționalizat terenurile de pe urma sa, lăsate în părăsire, care măsurau atunci doar 8 hectare. Colac peste pupăză, fix 8 hectare de teren au fost retrocedate pentru acest autor de o fiică sa, în anul 2004. Erau, așadar, dovezi autentice de la Arhive că retrocedarea a încă 20 de hectare în anul 2008 era lovită de nulitate.
  2. Că a fost fraudat articolul 4 aliniatul 1 din Legea 1/2000, care interzice expres retrocedarea terenurilor din perimetrele miniere.

Știau legea, dar pe sărite

Judecătoria Constanța a respins, pe fond, acțiunea prefectului, la începutul acestui an. Judecătorul fondului a considerat că nu mai poate analiza încălcarea articolului 4 aliniatul 1 din Legea 1/2000, întrucât acest motiv ar fi fost analizat în procesul de retrocedare din anul 2008.

În realitate, nicăieri în procesul de retrocedare din 2008 nu a fost evocat articolul 4 alin. 1 din Legea 1/2000. Nicăieri. Magistrații și avocații implicați în acest abuz formidabil din anul 2008 s-au referit la alte articole din lege, fără a menționa niciodată articolul 4. Pe semne, știau legea sărite. Și au sărit exact peste interdicția legală de retrocedare a carierelor.

Istoria unui act fals

Pe de altă parte, magistratul a respins și celălalt motiv de nulitate a titlului de proprietate, apreciind că există un act ulterior anului 1945, în speță o notificare din anul 1947, în care se vorbea de proprietatea de 20 de hectare.

În realitate, acest act are aparența unui fals ordinar. În primul rând nu emană de la Arhivele Naționale sau de la o altă instituție a statului. Actul a fost adus de acasă de Elena Mitrofan, una din septuagenarele reprezentate de Ionel Hașotti, care a mai adus acte false și la o retrocedare de la Mihail Kogniceanu. În al doilea rând, notificarea nu este datată, dar s-a pretins că ar fi fost întocmită în 1947. Însă este redactată, premonitoriu, pe baza regulilor gramaticale ce aveau să fie introduse abia la 1 ianuarie 1954 (scrierea cu î din i). Se menționează acolo că o persoană era minoră, deși, în realitate, avea 22 de ani, potrivit datelor de stare civilă. Se mai menționează că o anume Elena Tudorancea ar fi avut o fiică Maria, deși potrivit actelor autentice de stare civilă aceasta se numea Alexandrina. Or este total exclus ca această mamă, fiind în fața avocatului, să fi uitat subit cum se numește fiica ei și ce vârstă are fiul ei. În al treilea rând, notificarea nu a fost admisă în probatoriul dosarului de retrocedare din 2008, tocmai pentru că nu emană de la Arhivele Naționale, nu are antet, semnături, număr de înregistrare și niciun fel de element care să-i confere o prezumție că ar fi o copie a unui act autentic. În sfârșit, Arhivele, după decesul lui Coman, au furnizat acte autentice care contrazic total hârtia dubioasă a Elenei Mitrofan. Or actele autentice din Arhive atestă că acești țărani săraci nu aveau atâta pământ, iar ce aveau luaseră deja de la stat, cu vârf și îndesat.

Download (PDF, 4.99MB)

Albu cel mic declară apel TARDIV

Argumentele de mai sus nu au fost cunoscute de judecătorul fondului. Însă au fost cunoscute de juriștii Prefecturii, care le-au așternut în scris în cererea de apel. Practic, mai sus, am relatat aceste argumente care aparțin Prefecturii. Sunt, cum se spune în jargon, argumente beton, care puteau întoarce soarta procesului, în apel. Oricine realizează că un fals mare cât casa și o încălcare a legii nu pot rămâne veșnic nesancționate. Realiza, în mod cert, și prefectul Ioan Albu. Or, știind foarte bine termenul în care putea exercita calea de atac, acesta a trimis cererea de apel peste termenul legal. Cu alte cuvinte, a declarat apel tardiv. Adică prea târziu și fără nicio valoare. Prea târziu, tocmai pentru a fi respins, nu pentru argumentația, de altfel beton, ci pentru un aspect formal. Ca la o nuntă la care vrei să te duci, ai țoale festive, ai bani de cadou, dar pierzi trenul, ca ultimul nătărău.

Cererea de repunere în termen, depusă și ea TARDIV

Am criticat această măgărie ordinară la vremea când s-a produs. Atunci exista un remediu, prin care putea fi îndreptată, la limită, situația. Vorbim aici de o cerere de repunere în termen. Însă chiar și aceasta avea un termen în care putea fi depusă. Pentru că așa sunt actele de procedură, toate au un termen al lor. Ei bine, în loc să se îngrijească să respecte măcar noul termen, Ioan Albu a început o anchetă internă ca să găsească un țap ispășitor. L-a găsit în persoana unei funcționare nevinovate de la serviciul registratură. De vină era chiar el, nu încape discuție. Însă căutând ispășitorul pentru eroarea sa, Albu cel mic a pierdut și noul termen în care putea trimite cererea de repunere în termen. A doua cerere tardivă într-un termen atât de scurt? Deja e clar că nu putem vorbi doar de prostie. O fi și din aceea, dar intenția și reaua-credință sunt deja străvezii. Reamintim că tatăl lui Albu a fost asociat într-o firmă cu fratele avocatului Ionel Hașotti. Ba chiar a ajuns și secretar de stat în Ministerul Agriculturii cu sprijinul lui Puiu Hașotti. Ce credeți? Aceste relații de familie nu au avut niciun rol în conduita fostului prefect?

După el, potopul

Cererea de repunere în termen a fost respinsă de Tribunalul Constanța pe 18 octombrie 2018, pe motiv de tardivitate. Ca urmare a conduitei lui Albu cel mic, Instituția Prefectului a fost eliminată din proces. Litigiul continuă, totuși, deoarece Somaco Construct SRL și primarul din Lumina, fiind părți în proces, au declarat apel în termen. Războiul juridic nu s-a încheiat, însă Ionel Hașotti deja jubilează că unul din adversari și-a pus singur piedică pe drum, pierzându-și…. calitatea. Presupunem că acesta deja își pregătește pledoaria prin care va încerca să convingă instanța de apel să nu mai țină cont de argumentele și dovezile ce atestă că singurul act ulterior anului 1945 este un fals ordinar, pe motiv că instituția care le-a adus în proces a plecat cu coada între picioare. Aceasta ar fi cam singura strategie prin care clienții lui Hașotti ar putea rămâne, în continuare, beneficiarii unui fals vădit și ar putea mulge, bine mersi, daune grase de la stat. Albu cel muc nu mai e prefect. După el, potopul.

De ce nu au fost sesizate organele statului

Un alt mister al cazului este acela că Instituția Prefectului nu a făcut până acum sesizare la DNA sau la Parchetul Curții de Apel, în momentul în care s-a aflat de la Arhivele Naționale că bătrânele reprezentate de Ionel Hașotti nu aveau dreptul să solicite și să primească 20 de hectare de teren. Actele oficiale au fost comunicate instituției la începutul anului 2017, când scaunul de prefect era ocupat de Adrian Nicolaescu. Acesta s-a limitat să trimită dovezile la instanță, deși avea obligația să sesizeze și organele penale.  Ioan Albu a uitat cu totul de această problemă, așa cum a uitat să depună la timp apelul și cererea de repunere în termen, trădând interese care frizează abuzul în serviciu. Rămâne de văzut cum va proceda actualul prefect. Să mai notăm că deși dovezile furnizate de Arhivele Naționale au fost intens prezentate în presă, nici DNA și nici Parchetul Curții de Apel Constanța nu s-au autosesizat în acest caz, deși au capacitatea legală să o facă.

Comments

comments

Exclusiv

Păienjenișul de interese de la stârpirea țânțarilor din Năvodari

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

O firmă angajată de Primăria Năvodari, fără licitație publică, a început acțiunea de stârpire a țânțarilor din acest oraș. Contractul de dezinsecție terestră a fost semnat pe 28 mai 2019 și are o valoare de 134.264 de lei plus TVA. Potrivit anunțului urcat în SICAP de autoritatea contractantă, prețul corespunde unei cantități de 1.040 (o mie patruzeci) de hectare de teren. Suprafața efectivă pe care se va realiza combaterea cu substanțe toxice a faunei reziduale de țânțari, muște, căpușe, ploșnițe, păianjeni și alte artropode este de 65 de hectare. Însă stropirile se repetă 16 săptămâni la rând, până când suprafața totală prestată  va ajunge la 1.040 de hectare.

Acțiunea de stârpire a țânțarilor a început pe 10 iunie 2019. Mai jos vedeți două din fotografiile date publicității de Primăria Năvodari.

 

Societatea Partener Construct General SRL, chemată pe sprânceană să ucidă insectele timp de 16 săptămâni la rând, s-a lipit și de alte două contracte, tot fără licitație publică și tot la fel de avantajoase, cu Primăria din Năvodari. Primul dintre acestea a fost încheiat pe 15 mai 2019, la o valoare de 129.409 lei plus TVA. De acești bani, societatea trebuie să toaleteze 700 de arbori. Al doilea contract are ca obiect cosirea ierbii și a fost încheiat pe 30 mai 2019, la o valoare de 135.000 de lei plus TVA. Prețul corespunde unei cantități de 90 de hectare de iarbă. De fapt, este vorba de o suprafață de 45 de hectare, care va fi cosită de două ori în această vară. Vorbim aici de spațiile verzi adiacente bulevardului Mamaia Nord, spre Constanța și cele din zona bulevardului Năvodari, spre Lumina.

Valoarea cumulată a celor trei contracte atribuite fără licitație publică este de 398.673 de lei plus TVA.

Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, Partener Construct General SRL este o societate înființată în  anul 2013. Aceasta funcționează la mansarda unei case de pe strada Muzicii din Năvodari și are ca obiect principal de activitate ”Lucrări de instalații sanitare, de încălzire și de aer condiționat”. În anul 2017, firma a derulat afaceri de 6,7 milioane de lei, cu 76 de angajați. Datele financiare pentru anul 2018 nu sunt disponibile. Potrivit Registrului Comerțului, afacerea este deținută de Gabriela Ursu, de 32 de ani, și de Maria-Magdalena Bîlea, de 44 de ani.

Presa locală constănțeană a relatat că Partener Construct General SRL a derulat în anul 2017 un contract extrem de avantajos cu Uzina Teromoelectrică Midia SA Năvodari, cea care livrează agentul termic primar către Termica Distribuție SRL Năvodari, societatea Consiliului Local.

Tot din 2017 datează și un anunț al unui executor judecătoresc, prin care se aducea la cunoștința publicului faptul că Partener Construct General SRL a adjudecat imobilul de pe strada Muzicii nr. 63, Năvodari, în care societatea își avea deja sediul social, la mansardă. Clădirea fusese scoasă la vânzare de executorul judecătoresc la cererea Băncii Transilvania, care avea de recuperat o sumă importantă de bani de la proprietarul casei, Marian Găliceanu, și de la ruda acestuia, Manuel Găliceanu. În 2018, licitația pentru vânzarea imobilului a fost reluată, după ce executorul judecătoresc a constatat că Partener Construct General SRL a fost un fals adjudecatar. Intuim că firma s-a implicat pentru a amâna de fapt momentul înstrăinării imobilului către un terț, plătind doar taxa de participare și refuzând apoi să achite prețul licitat.

Marian Găliceanu, proprietarul casei în care funcționează firma care cosește iarba, tunde copacii și stârpește țânțarii din Năvodari, a fost reținut timp de 24 de ore de organele judiciare în septembrie 2013, alături de Vasile Alexandru Manu, fost director la Termica Distribuție Năvodari, într-un dosar de conflict de interese.

Parchetul Curții de Apel Constanța a comunicat atunci că a propus arestarea preventivă a lui Vasile Alexandru Manu pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese ”constând în aceea că în calitate de director la SC TERMICA DISTRIBUŢIE NĂVODARI SRL, persoana juridică la care asociat unic este oraşul Năvodari, a încheiat contracte cu SC CSI ENERGO ELECTRIC SRL, în perioada 2011 – 2013, prin care s-au realizat foloase materiale pentru ginere său Găliceanu Marian, administrator la societatea comercială beneficiară a contractelor încheiate”. Aceeași propunere de arestare preventivă a fost înaintată și pentru Marian Găliceanu, urmărit pentru complicitate la conflictul de interese. Instanța de judecată nu a încuviințat arestarea preventivă, însă a aprobat instituirea controlului judiciar în privința celor doi.

În comunicatul PCA Constanța se mai preciza că firma lui Găliceanu fusese implicată în lucrări de reamenajare a sensului giratoriu de la intersecția străzilor Albinelor și Constanței (în care se află grupul statuar al pescarului aruncând năvodul din mahună), dar și într-un contract care viza închirierea de utilaje și mijloace de transport către Termica Distribuție. În perioada 4 ianuarie 2012 – 17 iunie 2013, firma ginerelui a primit de la întreprinderea publică administrată de socru suma de 690.146,59 de lei.

Trebuie să mai spunem că Vasile Alexandru Manu este coinculpat alături de Nicolae Matei și de fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu în dosarul retrocedărilor, fiind acuzat de încălcarea legii cu privire la finanțarea clubului de fotbal Săgeata Năvodari.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Vama Veche. Primăria Limanu a amplasat 12 chioșcuri, urâte ca naiba, pe buza plajei (VIDEO)

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Nu se mai termină chiloțăria de pe litoral. La Vama Veche, administrația locală a comunei Limanu a decis să amplaseze 12 chioșcuri, urâte ca naiba, pe strada Falezei, la limita plajei. Vorbim de cea mai bună zonă din Vama Veche, acolo unde există investiții private de sute de mii de euro în hoteluri, restaurante și terase. Antreprenorii locali își vor pierde vadul, în favoarea chioșcarilor. În clipul de mai jos puteți vedea momentul amplasării hidoșeniilor comerciale pe buza plajei din Vama Veche.

Inițiativa de a face loc unor chioșcuri în proximitatea celei mai frumoase plaje de pe litoralul românesc i-a aparținut primarului PSD-ist al comunei Limanu, Daniel Georgescu. Pe 8 august 2017, acesta a semnat în numele Primăriei Limanu un contract de furnizare produse, prin care a cumpărat 21 de chioșcuri din lemn pentru comerț stradal. Un an mai târziu, mai exact pe 15 mai 2018, Georgescu a venit în fața Consiliului Local Limanu cu un proiect de hotărâre referitor la aprobarea procedurii de închiriere a 17 chioșcuri situate în satul 2 Mai, pe strada Gheorghe Bunoiu și a patru chioșcuri situate în Vama Veche, pe strada Ion Creangă și strada Falezei.  În facsimil, puteți citi HCL 66/15.05.2018.

Download (PDF, 56KB)

Documentul de mai sus a fost postat pe site-ul Primăriei Limanu. Din nefericire, HCL-urile adoptate în 2019, nu au mai fost urcate pe site. Din acest motiv, nu știm dacă în anul curent s-a adoptat o hotărâre prin care s-a majorat numărul de chioșcuri pe strada Falezei. În schimb, tot pe site am găsit anunțul publicat de Primăria Limanu pe 20 mai 2019, privind organizarea licitației de închiriere a 12 chioșcuri în Vama Veche.

Download (PDF, 40KB)

Deși am încercat să obținem un punct de vedere de la primarul din Limanu, Daniel Georgescu, acesta nu a răspuns apelurilor noastre. În schimb, la telefonul fix al autorității locale o funcționară ne-a lămurit că nu ne poate da relații decât despre taxele și impozitele locale, conducătorii instituției fiind plecați pe teren.

Contactat telefonic, fostul primar al localității, Nicolae Iustin Urdea, care este consilier local în mandatul actual, ne-a declarat că nu știe dacă s-a adoptat o hotărâre de Consiliu Local cu privire la suplimentarea numărului de chioșcuri din Vama Veche. Acesta a precizat că s-a întâmplat de două sau trei ori să lipsească de la ședințele de Consiliu, însă la niciuna din ședințele la care a participat nu s-a pus în discuție un proiect de suplimentare a numărului de chioșcuri. Acesta a opinat că s-ar fi impus o analiză mai atentă și o dezbatere mai aplicată cu privire la oportunitatea amplasării de chioșcuri. ”Sunt consumatori mulți în Vama Veche. Dar această inițiativă de a se amplasa baterii de chioșcuri în fața clădirilor în care s-au investit sute de mii de euro cred că merita o analiză mai atentă și o dezbatere aplicată” – a declarat Urdea pentru Ordinea.Ro.

În situația în care primarul actual din Limanu va dori să exprime un punct de vedere cu privire la oportunitatea acestei decizii controversate, îl vom publica de îndată.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

(VIDEO) Cîrjaliu își înmoaie degetele în apa cu fecaloid, doar când are interes

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Deși Primăria Agigea plătește unei firme de casă peste 134.000 de lei pe an pentru a vidanja fosele septice, publice și private, de pe raza comunei, funcționarea acestui serviciu nu este deloc satisfăcătoare. Ca dovadă, o gură de fosă din zona restaurantelor pescărești de lux defulează periodic, inundând strada cu dejecții și aerul marin cu un miros pestilențial. Un incident de acest fel s-a petrecut chiar zilele trecute, la scurt timp după ce Ordinea.Ro a relatat detaliile contractului de vidanjare.

Am relatat pe larg că Primăria Agigea a atribuit pe 19 ianuarie 2019 un contract în valoare de 134.000 de lei plus TVA firmei Asus Service SRL Agigea, pentru servicii de vidanjare și transport al apelor uzate. Administrația locală subvenționează cu 50% vidanjarea foselor septice ale locuințelor private și suportă integral costurile pentru fosele instituțiilor publice. Dejecțiile sunt transportate la o stație de epurare aflată la 20 de kilometri distanță. Pentru fiecare transport, Primăria Agigea achită suplimentar și costul unui buletin de analize, în cuantum de 361,28 de lei.

Documentarea noastră, pe care o poate replica oricine are curiozitatea și interesul, a scos la iveală faptul că firma Asus Service SRL împarte numărul de telefon afișat în SICAP cu SC Golful Pescarilor SRL, o societate deținută, în proporție de 50%, de finul de cununie al fratelui primarului din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu. Ginerele lui Maricel este la rândul său un fel de băgător de seamă la restaurantul cu pricina. De asemenea, a ieșit la iveală faptul că numărul de telefon al firmei plătite din bani publici să vidanjeze la Agigea a fost utilizat în trecut de alte trei societăți comerciale, pomenite în declarația de interese depusă de Cîrjaliu în anul 2008, atunci când a devenit primar al localității. Ulterior, el și-a înstrăinat participațiile din aceste firme, însă numărul de telefon a rămas în business, ajungând acum să fie menționat în contractul de vidanjare semnat de Cîrjaliu cu firma Asus Service SRL.

Citește aici investigația cadru:

Numărul de telefon prin care se vidanjează bani grei din Primăria Agigea

Cât de bine își face Asus Service SRL treaba pentru care primește peste 134.000 de lei se vede în imaginile alăturate.

Deși la ordinul lui Cîrjaliu, Poliția Locală Agigea este extrem de vigilentă împărțind sancțiuni contravenționale cu nemiluit pentru orice fleac, uneori într-un mod vădit samavolnic, deranjul pricinuit de fosa care defulează pe drumul public în zona restaurantelor pescărești este total trecut cu vederea. Nepăsarea trădează încă o dată legăturile neprincipiale precizate mai sus. Total în răspăr cu atitudinea de acum, în urmă cu doi ani, primarul Cîrjaliu se dovedea extrem de îngrijorat de mediul înconjurător, trăgându-se într-o filmare cu telefonul în timp ce recolta într-o sticlă apă dintr-o baltă din dosul Pescăriei lui Matei. Așa cum se observă, în filmare, acesta insinua că apa în care tocmai își băga degetele că să umple sticla ar fi avut miros de fecale și ar fi provenit de la Pescăria lui Matei. La un moment dat, în coloana sonoră a filmării se aude din off și vocea omului de afaceri Dan Popa, de la Golful Pescarilor, întărind insinuarea că apa în care primarul își înmuia degetele ar avea miros de fecale. Au trecut de la acea ispravă mai bine de doi ani.  Deși în ultima vreme, fosa publică, aflată pe domeniul public, defulează în mod vizibil și fără niciun dubiu, primarul Cîrjaliu nu se mai arată la fel de preocupat de soarta mediului.

Cristian Maricel Cârjaliu este primar la Agigea din anul 2008. Acesta a fost asociat în afaceri cu Cristian Darie, fostul vicepreședinte al Consiliului Județean Constanța. În memoria internetului s-au păstrat zeci de fotografii de la diverse inaugurări de lucrări și edificii în Agigea, la care au participat primarul Cîrjaliu, alături de fostul președinte al CJC Nicușor Constantinescu și de fostul vicepreședinte Cristian Darie. Mai mult decât atât, în anul 2018, Cîrjaliu și-a declarat admirația față de Nicușor Constantinescu, în contextul în care acesta din urmă era în închisoare, ispășind o pedeapsă primită pentru fapte de corupție. Reamintim și faptul că Maricel Cîrjaliu este cetățean de onoare al comunei Agigea. El a declarat că a fost propus pentru această demnitate de consilierii PSD, întrucât a realizat rețeaua de canalizare și alte obiective în satul Agigea.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: