Connect with us

Exclusiv

Un abuz al fostului prefect Ioan Albu ar putea produce daune de 700.000 de euro

Publicat

la

Vi-l mai amintiți pe Ioan Albu? A fost prefect al județului Constanța, până în vara acestui an. După ce s-a făcut de râs, la ziua Constanței, citind cu glas tremurat și intonație de elev mediocru o hârtie plină de platitudini despre istoria orașului,  a dispărut cu totul din peisaj. Agricultor și, deopotrivă, jurist cu diplomă la Spiru Haret, acesta a ajuns reprezentant al Guvernului în teritoriu, în iulie 2017, printr-un concurs de împrejurări, fericit pentru el, nefericit pentru restul lumii. Mult a contat că era fiul lui Gheorghe Albu, un latifundiar ajuns, la un moment dat, chiar secretar de stat în Ministerul Agriculturii, cu sprijinul fostului senator Puiu Hașotti. De altfel, Gheorghe Albu și Puiu Hașotti au fost și asociați într-o firmă, alături de alte persoane.

Moștenirea lui Ioan Albu

La urcarea în scaunul de prefect, Ioan Albu avea în moștenire o situație foarte grea. Vorbim aici de un proces inițiat de Instituția Prefectului încă din 2016 pentru anularea unui titlu de proprietate emis, ATENȚIE, în favoarea unor clienți ai controversatului avocat Ionel Hașotti, fratele fostului senator Puiu Hașotti. Așadar, oficial, Ioan Albu trebuia să lupte în proces cu Ionel Hașotti. În misiunea sa oficială, el trebuia să facă abstracție de trecutul comun, politic și de afaceri, dintre familia sa și familia Hașotti. Sau, potrivit unor opinii de largă notorietate, trebuia să nu accepte numirea în funcția de prefect, ca să evite un posibil conflict de integritate. Argumentele au fost ignorate de Albu cel mic, acesta acceptând numirea și mai apoi, așa cum vom detalia, prăpădind procesul, spre bucuria lui Ionel Hașotti. La urmă a dat vina pe o biată funcționară de la registratură.

Un avocat mincinos

Miza procesului despre care vorbim era una imensă. În speță: 700.000 de euro, reprezentând daune materiale și amenzi confirmate prin hotărâri judecătorești, unele supuse căilor de atac, altele deja definitive. Dacă ar fi câștigat procesul, Instituția Prefectului ar fi scăpat de această datorie. Dacă nu, nu. Cum s-a ajuns aici? Ei bine, în anul 2008, două septuagenare reprezentate convențional de avocatul Ionel Hașotti (foto) au obținut retrocedarea unui teren de 20 de hectare în extravilanul localității Sibioara, comuna Lumina. 6 din cele 20 de hectare se suprapuneau peste cea mai bună carieră de piatră din Dobrogea, aflată în exploatare încă din anul 1965. Blocurile de locuințe din Constanța, dinainte de 1989, sunt construire cu piatră de la Sibioara; la fel și digurile Portului Constanța. În anul 2005, compania minieră care deținea licența de exploatare exclusivă a perimetrului, Somaco Construct SRL, a fost cumpărată, cu 4 milioane de euro de o firmă a omului de afaceri Grigore Comănescu. Însă investitorul nu a fost citat în procesul de retrocedare. Terenurile incluse în perimetre de exploatare minieră sunt exceptate prin lege de la retrocedare. Însă, în proces, avocatul Ionel Hașotti a mințit că ”nu există dovadă că există o exploatație de carieră de piatră” pe terenul revendicat de clientele sale. Nimeni nu l-a contrazis și nimeni nu a verificat situația reală.

Bani grei din piatră seacă

Datorită ilegalității flagrante, precum și a numeroaselor procese și plângeri penale, terenul retrocedat în 2008 a fost predat în posesia clienților lui Hașotti abia în 2016. Toate confruntările juridice au fost câștigate de mincinos, care după ce a obținut retrocedarea mințind că nu există nicio carieră, a deschis ulterior procese ca să ceară despăgubiri imense pentru lipsa de folosință a carierei. De asemenea, a cerut amendarea prefecților care s-au succedat în funcție, cu excepția lui Eugen Bola, care a recunoscut că este rudă cu frații Hașotti, după ce, ca prefect, a emis acte în povestea retrocedării abuzive. În 2016, despăgubirile și amenzile ajungeau la 700.000 de euro. În plus, și proprietarul companiei Somaco Construct SRL anunțase că va cere daune materiale de 20 de milioane de euro, ca urmare a retrocedării frauduloase a carierei sale. În acest context, Instituția Prefectului s-a urnit să ceară Justiției să anuleze dreptul de proprietate obținut fraudulos de clienții avocatului Hașotti.

Motivele de nulitate

În esență, au fost evocate două motive mari și late de nulitate a titlului de proprietate:

  1. Că bătrânele reprezentate convențional de Ionel Hașotti nu dețin acte de proprietate ulterioare anului 1945. La procesul din 2008, ultimul act admis în probatoriu data din 1938. În plus, la începutul anului 2017, după decesul directorului Arhivelor Naționale Constanța, Virgil Coman, la rândul său un apropiat al fostului senator Puiu Hașotti, instituția a trimis acte autentice, până atunci ținute la blat, care atestau că autorul dreptului de proprietate mai avea în 1941 doar 10 hectare de teren, iar în 1953 statul a naționalizat terenurile de pe urma sa, lăsate în părăsire, care măsurau atunci doar 8 hectare. Colac peste pupăză, fix 8 hectare de teren au fost retrocedate pentru acest autor de o fiică sa, în anul 2004. Erau, așadar, dovezi autentice de la Arhive că retrocedarea a încă 20 de hectare în anul 2008 era lovită de nulitate.
  2. Că a fost fraudat articolul 4 aliniatul 1 din Legea 1/2000, care interzice expres retrocedarea terenurilor din perimetrele miniere.

Știau legea, dar pe sărite

Judecătoria Constanța a respins, pe fond, acțiunea prefectului, la începutul acestui an. Judecătorul fondului a considerat că nu mai poate analiza încălcarea articolului 4 aliniatul 1 din Legea 1/2000, întrucât acest motiv ar fi fost analizat în procesul de retrocedare din anul 2008.

În realitate, nicăieri în procesul de retrocedare din 2008 nu a fost evocat articolul 4 alin. 1 din Legea 1/2000. Nicăieri. Magistrații și avocații implicați în acest abuz formidabil din anul 2008 s-au referit la alte articole din lege, fără a menționa niciodată articolul 4. Pe semne, știau legea sărite. Și au sărit exact peste interdicția legală de retrocedare a carierelor.

Istoria unui act fals

Pe de altă parte, magistratul a respins și celălalt motiv de nulitate a titlului de proprietate, apreciind că există un act ulterior anului 1945, în speță o notificare din anul 1947, în care se vorbea de proprietatea de 20 de hectare.

În realitate, acest act are aparența unui fals ordinar. În primul rând nu emană de la Arhivele Naționale sau de la o altă instituție a statului. Actul a fost adus de acasă de Elena Mitrofan, una din septuagenarele reprezentate de Ionel Hașotti, care a mai adus acte false și la o retrocedare de la Mihail Kogniceanu. În al doilea rând, notificarea nu este datată, dar s-a pretins că ar fi fost întocmită în 1947. Însă este redactată, premonitoriu, pe baza regulilor gramaticale ce aveau să fie introduse abia la 1 ianuarie 1954 (scrierea cu î din i). Se menționează acolo că o persoană era minoră, deși, în realitate, avea 22 de ani, potrivit datelor de stare civilă. Se mai menționează că o anume Elena Tudorancea ar fi avut o fiică Maria, deși potrivit actelor autentice de stare civilă aceasta se numea Alexandrina. Or este total exclus ca această mamă, fiind în fața avocatului, să fi uitat subit cum se numește fiica ei și ce vârstă are fiul ei. În al treilea rând, notificarea nu a fost admisă în probatoriul dosarului de retrocedare din 2008, tocmai pentru că nu emană de la Arhivele Naționale, nu are antet, semnături, număr de înregistrare și niciun fel de element care să-i confere o prezumție că ar fi o copie a unui act autentic. În sfârșit, Arhivele, după decesul lui Coman, au furnizat acte autentice care contrazic total hârtia dubioasă a Elenei Mitrofan. Or actele autentice din Arhive atestă că acești țărani săraci nu aveau atâta pământ, iar ce aveau luaseră deja de la stat, cu vârf și îndesat.

Download (PDF, Unknown)

Albu cel mic declară apel TARDIV

Argumentele de mai sus nu au fost cunoscute de judecătorul fondului. Însă au fost cunoscute de juriștii Prefecturii, care le-au așternut în scris în cererea de apel. Practic, mai sus, am relatat aceste argumente care aparțin Prefecturii. Sunt, cum se spune în jargon, argumente beton, care puteau întoarce soarta procesului, în apel. Oricine realizează că un fals mare cât casa și o încălcare a legii nu pot rămâne veșnic nesancționate. Realiza, în mod cert, și prefectul Ioan Albu. Or, știind foarte bine termenul în care putea exercita calea de atac, acesta a trimis cererea de apel peste termenul legal. Cu alte cuvinte, a declarat apel tardiv. Adică prea târziu și fără nicio valoare. Prea târziu, tocmai pentru a fi respins, nu pentru argumentația, de altfel beton, ci pentru un aspect formal. Ca la o nuntă la care vrei să te duci, ai țoale festive, ai bani de cadou, dar pierzi trenul, ca ultimul nătărău.

Cererea de repunere în termen, depusă și ea TARDIV

Am criticat această măgărie ordinară la vremea când s-a produs. Atunci exista un remediu, prin care putea fi îndreptată, la limită, situația. Vorbim aici de o cerere de repunere în termen. Însă chiar și aceasta avea un termen în care putea fi depusă. Pentru că așa sunt actele de procedură, toate au un termen al lor. Ei bine, în loc să se îngrijească să respecte măcar noul termen, Ioan Albu a început o anchetă internă ca să găsească un țap ispășitor. L-a găsit în persoana unei funcționare nevinovate de la serviciul registratură. De vină era chiar el, nu încape discuție. Însă căutând ispășitorul pentru eroarea sa, Albu cel mic a pierdut și noul termen în care putea trimite cererea de repunere în termen. A doua cerere tardivă într-un termen atât de scurt? Deja e clar că nu putem vorbi doar de prostie. O fi și din aceea, dar intenția și reaua-credință sunt deja străvezii. Reamintim că tatăl lui Albu a fost asociat într-o firmă cu fratele avocatului Ionel Hașotti. Ba chiar a ajuns și secretar de stat în Ministerul Agriculturii cu sprijinul lui Puiu Hașotti. Ce credeți? Aceste relații de familie nu au avut niciun rol în conduita fostului prefect?

După el, potopul

Cererea de repunere în termen a fost respinsă de Tribunalul Constanța pe 18 octombrie 2018, pe motiv de tardivitate. Ca urmare a conduitei lui Albu cel mic, Instituția Prefectului a fost eliminată din proces. Litigiul continuă, totuși, deoarece Somaco Construct SRL și primarul din Lumina, fiind părți în proces, au declarat apel în termen. Războiul juridic nu s-a încheiat, însă Ionel Hașotti deja jubilează că unul din adversari și-a pus singur piedică pe drum, pierzându-și…. calitatea. Presupunem că acesta deja își pregătește pledoaria prin care va încerca să convingă instanța de apel să nu mai țină cont de argumentele și dovezile ce atestă că singurul act ulterior anului 1945 este un fals ordinar, pe motiv că instituția care le-a adus în proces a plecat cu coada între picioare. Aceasta ar fi cam singura strategie prin care clienții lui Hașotti ar putea rămâne, în continuare, beneficiarii unui fals vădit și ar putea mulge, bine mersi, daune grase de la stat. Albu cel muc nu mai e prefect. După el, potopul.

De ce nu au fost sesizate organele statului

Un alt mister al cazului este acela că Instituția Prefectului nu a făcut până acum sesizare la DNA sau la Parchetul Curții de Apel, în momentul în care s-a aflat de la Arhivele Naționale că bătrânele reprezentate de Ionel Hașotti nu aveau dreptul să solicite și să primească 20 de hectare de teren. Actele oficiale au fost comunicate instituției la începutul anului 2017, când scaunul de prefect era ocupat de Adrian Nicolaescu. Acesta s-a limitat să trimită dovezile la instanță, deși avea obligația să sesizeze și organele penale.  Ioan Albu a uitat cu totul de această problemă, așa cum a uitat să depună la timp apelul și cererea de repunere în termen, trădând interese care frizează abuzul în serviciu. Rămâne de văzut cum va proceda actualul prefect. Să mai notăm că deși dovezile furnizate de Arhivele Naționale au fost intens prezentate în presă, nici DNA și nici Parchetul Curții de Apel Constanța nu s-au autosesizat în acest caz, deși au capacitatea legală să o facă.

Comments

comments

Exclusiv

Chițac vrea să revoce PUZ-ul Stațiunii Mamaia, după ce judecătorii au spus că este legal

Publicat

la data de

Scris de

La câteva zile după ce Asociația Constanța Altfel s-a făcut de râs pierzând definitiv procesul în care a cerut anularea Planului Urbanistic Zonal al stațiunii Mamaia, primarul Constanței, Vergil Chițac, s-a gândit să dea ONG-ui satisfacție cu de la sine putere. Edilul a inițiat un proiect de hotărâre locală, propunând pur și simplu revocarea PUZ-ului pe care instanța a refuzat să-l anuleze. Acest PUZ a fost adoptat prin hotărârea 121/2013 a Consiliului Local, care a intrat în circuitul civil de vreo 8 anișori și a produs o multitudine de efecte.  În consecință, HCL-ul nu poate fi revocat de inițiator după pofta inimii sale. Cel puțin așa spune legea pe care Chițac nu o înțelege, neavând niciun fel de pregătire în domeniul juridic – după cum preciza chiar city-managerul Constanței, avocata Felicia Ovanesian, în singurul interviu acordat de la preluarea funcției. Ovanesian, care are pregătirea necesară pentru a pricepe consecințele încălcării legii, n-a semnat niciun petic de hârtie din proiectul lui Chițac. Referatul de specialitate de la baza proiectului este semnat de arhitectul-șef Dan Petre Leu și de funcționara Cristina Stamat – supranumită ”chimista de urbanism” întrucât pregătirea ei de bază este în această știință. Și așa consilierii locali vor fi chemați să revoce o hotărâre, nu după recomandarea competentă și avizată a unui jurist, ci după capriciile unei chimiste, ale unui arhitect și ale unui fost profesor de nave, cu trese de amiral pe umăr.

Rana și doftorii ei

Stațiunea Mamaia este o rană reală pe trupul orașului. La începutul anilor 2000, terenurile libere au fost retrocedate de mafia lui Radu Mazăre și au încăput pe mâna unor afaceriști. Urmarea o știm cu toții: s-a construit în draci printre hotelurile vechi, pe spațiile verzi, pe malul lacului Siutghiol. Singura parte bună este aspectul unor clădiri moderne care mai spală ceva din fața comunistă a așezării. Însă lipsesc parcurile, spațiile verzi, locurile de parcare, pistele de biciclete, zonele de agrement… Iar aceste lipsuri generează frustrare.

O speranță că lucrurile s-ar putea îndrepta a apărut în anul 2019, atunci când Asociația Constanța Altfel a deschis un proces împotriva Consiliului Local Municipal, cerând anularea la grămadă a 19 hotărâri adoptate de acest for în perioada 2001-2017, printre care și HCL 121/2013. ONG-ul era condus atunci de Vergil Chițac și de Felicia Ovanesian, actualii conducători ai Primăriei Constanța. Cei doi s-au fălit cu inițiativa lor și le-au spus constănțenilor să aibă încredere că treaba se rezolvă. Le-au mai spus cetățenilor că vor face toate demersurile pentru recuperarea terenurilor retrocedate ilegal, dacă vor câștiga Primăria. Și au capitalizat electoral, până au ajuns la Primărie. Însă după ce s-au văzut cu sacii în căruță, n-au prea făcut nimic, în afara unor discuții sterile despre interzicerea vânzării de salam în stațiune.

Erori și permutări

În realitate, cererea de chemare în judecată a fost atât de prost făcută, încât asociația condusă de cei doi a cerut instanței să anuleze certificate de urbanism emise de primar, deși procesul era intentat Consiliului Local. Aceste aspecte reies chiar din minuta hotărârii Tribunalului Constanța, din 26 octombrie 2020, prin care acțiunea Altfel a fost respinsă pe fond. Atât de bună a fost compunerea celor doi guralivi! Pe de altă parte, trebuie să subliniem poziția duplicitară a Feliciei Ovanesian, care s-a bătut de fațadă în acest proces ca să-i pună cu botul pe înotătoare pe marii rechini imobiliari, deși în alte procese apărase rechini cu duiumul, unii din ei chiar beneficiari ai PUZ-ului stațiunii Mamaia.

După ce asociația s-a făcut de râs, Chițac și Ovanesian s-au retras din rândurile ei. Dar nu de rușine, ci pentru că și-au atins scopul de a ajunge la cârma orașului. În acest context, șefia asociației a fost preluată de un tovarăș al actualului primar, în vreme ce locul de membru golit prin plecarea sa a fost ocupat chiar de nora sa, pe atunci neoficială. Curată meritocrație! Rolul de avocat al ONG-ului a fost preluat de Cristina Toxin, asociata și datornica Feliciei Ovanesian. În această formulă plină de interese, asociația a continuat să se judece cu Consiliul Local și cu primarul – fost membru fondator. A fost și cazul procesului privind anularea PUZ-ului Stațiunii Mamaia și a celorlalte 18 hotărâri locale, care a fost dus mai departe… spre eșec.

Probleme juridice rezolvate de o chimistă, un arhitect și un fost militar 

În februarie 2021, după motivarea sentinței Tribunalului Constanța, ONG-ul a declarat recurs. Iar procesul s-a reluat la Curtea de Apel Constanța. Pe 18 octombrie 2021, adică mai zilele trecute, judecătorii de aici au respins calea de atac, trimițând definitiv asociația la plimbare.

După un week-end de frământări, primarul Constanței a decis să suplimenteze ordinea de zi a ședinței de Consiliu, care fusese deja convocată pentru 29 octombrie. Și așa s-a născut proiectul prin care Chițac s-a decis să creeze un avantaj asociației, propunând revocarea HCL 121/2013 pe care instanța de judecată tocmai refuzase să-l anuleze. Un fel de palmă pe obrazul justiției!

Culmea, referatul de specialitate întocmit de funcționarii Leu și Stamat citează articolul 1 aliniatul 6 din Legea 554/2001, care spune că actele administrative care au intrat în circuitul civil nu mai pot fi revocate de autoritatea emitentă, ci doar de instanța de judecată, pentru motive de nelegalitate și doar dacă aceasta este sesizată în termen de un an de la adoptare. În cazul de față, au trecut 8 ani de la adoptare. Practic instanța nu mai poate fi sesizată. Numai că arhitectul și chimista de la urbanism și-au pus semnătura pe interpretarea juridică de strictă specialitate, cu totul inedită și ieșită din comun, că ar fi aspecte în vechiul PUZ care nu au produs niciodată efecte. Cei doi dau de înțeles că ar fi justificată revocarea întregului HCL la 8 ani distanță, prin votul consilierilor locali, fără hotărâre judecătorească, ba chiar împotriva unei hotărâri judecătorești abia pronunțate de Curtea de Apel Constanța. Probabil că Leu și Stamat sunt mai competenți decât magistrații care au refuzat să anuleze PUZ-ul ca ilegal, stabilind ei doi, cu ultimă știință de carte, că totuși HCL-ul din 2013 ar fi ilegal pe alocuri și revocabil cu totul. Iar peste ei, fostul profesor de nave cu trese de amiral și-a pus și el semnătura, ca semn al competenței supreme. E și aici o lecție de drept, pe care cei mai bătrâni au transpus-o într-un dicton nemuritor: omul se leagă de semnătură ca boul de jug! În mod cert, situația trebuia analizată de specialiști în drept, nu de chimiști, arhitecție și militari de carieră. Tot specialiștii ar fi trebuit să sugereze eventuale remedii. 

Aici puteți citi proiectul de revocare a hotărârii din 2013. 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

PUG-ul comunei Cumpăna, atacat de Prefect. Ce se va întâmpla cu sute de case

Publicat

la data de

Scris de

Prefectul județului Constanța a atacat în contencios administrativ toate hotărârile cu privire la adoptarea și modificarea Planului Urbanistic General al comunei Cumpăna. Este vorba de șapte hotărâri ale Consiliului Local Cumpăna, din perioada 2002-2018, prin care a fost adoptat și apoi modificat succesiv PUG-ul localității. În baza acestor hotărâri locale, comuna învecinată cu municipiul Constanța s-a extins cu noi cartiere de locuințe individuale și colective. În fapt, prin aceste hotărâri, afacerile imobiliare au devenit extrem de înfloritoare, iar Cumpăna s-a transformat treptat într-un fel de cartier-dormitor al Constanței.

Extras din ultima hotărâre, atacată de Prefectură, privind actualizarea PUG-ului și Regulamentului local de urbanism al comunei Cumpăna

Decizia prefectului Silviu Coșa de a ataca în contencios-administrativ cele 7 HCL-uri a căzut ca un trăsnet peste administrația locală din Cumpăna. La sfârșitul săptămânii trecute, primărița localității, Mariana Gâju, a cerut aprobarea Consiliului Local în vederea angajării unei case de avocatură pentru gestionarea acestui litigiu. Ședința de Consiliu a fost transmisă pe Facebook. Urmărind-o, am putut afla că atât primarul, cât și secretarul general al comunei s-au opus cererii unor consilieri de a primi informații suplimentare despre cele 7 hotărâri din trecut și despre motivele de ilegalitate invocate de prefect. Primărița i-a convins din vorbe pe aleși că totul a fost legal, obținând votul majorității pentru angajarea unei case de avocatură, fără a lămuri nimic. Din acest motiv, criticile prefectului au rămas deocamdată necunoscute. Însă, în această privință, există cel puțin un indiciu extrem de interesant aruncat pe piață chiar de prefectul Silviu Coșa.  

Cartierul ILEGAL de pe buza Canalului

El a criticat-o pe Mariana Gâju, deși fără a o numi expres, într-o postare pe Facebook, la sfârșitul săptămânii trecute. Comentariul a fost publicat la scurt timp după ce Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, condus de prefectul Coșa, a adoptat o nouă hotărâre cu privire la malul de la Cumpăna al Canalului Dunăre – Marea Neagră, care a început să se prăbușească din anul 2019. Guvernul a cheltuit deja peste 7 milioane de euro pentru stoparea de urgență a alunecării de teren. Iar în luna august 2021, a fost semnat un nou contract, de încă 10,7 milioane de euro, pentru alte lucrări de consolidare a taluzului. Sumele de mai sus ar putea să fie suplimentate, având în vedere că o expertiză tehnică recentă a reliefat că situația malului surpat s-a agravat și mai tare în ultima perioadă, făcând necesară evacuarea altor familii din cartierul construit pe buza Canalului.

”Problema malului de la Cumpăna este o exemplificare perfectă a modului în care acțiunea în afara cadrului legal poate afecta grav oamenii. Edificarea a zeci de case în zona de siguranță a Canalului Dunăre – Marea Neagră, fără avizul administratorului Canalului, a adus familiile respective în situația în care trebuie să-și reconfigureze traiul. Cetățenii localității își doreau doar să își poată construi propriul cămin, în care să ducă o viață decentă alături de cei dragi. Goana după voturi a aleșilor locali i-a împins, însă, pe marginea prăpastiei. La propriu. Acum, alte instituții ale statului trebuie să intervină pentru a repara lipsa de responsabilitate anterioară.” – scria prefectul în postarea sa.

Acuzațiile lui Coșa sunt extrem de grave: că acel cartier a fost ridicat fără avizul administratorului Canalului, ceea ce este ilegal, și că administrația Gâju ar fi comis această ilegalitate în ”goana după voturi”, adică urmărind un folos electoral.

Imagine cu malul surpat de la Cumpăna. Casele au fost construite în zona de protecție a Canalului,  fără avizul Administrației Canalelor Navigabile.

Trebuie să mai spunem că, în cadrul ședinței de Consiliu de la Cumpăna, au fost voci care și-au arătat îngrijorarea cu privire la soarta sutelor de case construite în baza HCL-urilor considerate ilegale de către Prefectură. Primărița din Cumpăna nu a lămurit nici aceste aspecte, susținând că extinderea localității s-a făcut perfect legal. Trebuie să mai spunem că HCL-urile atacate de prefect se suspendă de drept de la aplicare pe perioada litigiului. Ca urmare, este de așteptat ca avântul imobiliar al localității Cumpăna să fie ponderat în perioada procesului. Astfel, Primăria nu va putea emite noi autorizații de construire în baza HCL-urilor atacate și suspendate de drept.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Felix Stroe, adevăratul urmaș al Mamei Omida, cere dizolvarea CL Agigea, pentru o ”neregulă” din 15 decembrie 2021

Publicat

la data de

Scris de

Președintele PSD Constanța se face de râs de dragul primarului inculpat din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu. Stroe a prezentat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, la care s-a așezat de-a dreapta lui Maricel, o cerere adresată Prefecturii în vederea organizării unui referendum pentru demiterea Consiliului Local Agigea. Conținutul documentului este o inepție juridică de toată jena. Însă cel mai grav este că Stroe nu s-a rușinat să semneze cererea, în condițiile în care aceasta taxează o așa-zisă abatere petrecută în data de 15 decembrie 2021. Ori nu a citit ce a semnat, ori nu s-a prins că mai sunt câteva luni până-n decembrie 2021.

Într-un fel, atitudinea lui Stroe față de subalternul său de partid este lăudabilă. Șeful PSD Constanța l-a apărat pe primarul din Agigea în toate împrejurările posibile. Când Maricel a fost trimis în judecată pentru nenorocirile abuzive prin care a jupânit terenurile de pe malul mării, de la Golful Pescarilor, Felix Stroe a ieșit în fața presei, declarând că inculpatul se bucură de prezumția constituțională de nevinovăție. Culmea, cu un an înainte de această întâmplare, Maricel dăduse cu Stroe de pământ, acuzându-l de tot felul de conspirații, pe grupul de Whatsapp al PSD Constanța. În aceeași discuție pe Whatsapp, Maricel amenința un alt coleg cu bătaia. Dar Stroe a trecut cu vederea și a iertat creștinește ieșirile derbedeului. E drept că, mai nou, când recalcitrantul din Agigea s-a apucat să înjure o parte a presei, inclusiv Ordinea.Ro, același Stroe s-a delimitat public. Dar s-a delimitat doar de înjurături, nu și de persoana propriu-zisă a prezumtivului nevinovat. Îngăduința fără limite a lui Stroe, ca a unui tătuț față de orice prostii ar face plodul său, l-a adus azi în postura, nu doar să se facă de râs, ci să-și asume răspunderea compunerii pe care a semnat-o și a falsului intelectual din care izvora. Că nu a scris Stroe niciun rând din acea compunere, el doar a semnat în mod util și spre folosul prezumtivului nevinovat de la Agigea.,

Întreaga cerere o puteți citi în format pdf AICI.

Se arată în cererea compusă de Maricel și semnată de Felix Stroe că 2322 de persoane cu drept de vot din Agigea au semnat inițiativa de organizare a unui referendum local pentru demiterea Consiliului Local Agigea. Până aici – totul legal. Sau aparent legal. Însă mai jos, compozitorul cererii se trădează asupra mijloacelor de convingere folosite pentru strângerea iscăliturilor. Se spune în cerere că locuitorii care au semnat au înțeles situația conflictuală de la nivelul CL Agigea și faptul că aleșii locali nu au adoptat nicio hotărâre pe durata a 3 ședințe la care au fost convocați. Se mai arată că semnatarii de pe liste ar cunoaște că sunt îndeplinite condițiile dizolvării Consiliului prevăzute la art. 143, alin. 1 litera b din Codul Administrativ, în sensul că nu s-a adoptat nicio hotărâre în 3 ședințe ordinare sau extraordinare ținute – ATENȚIE!!! – pe durata a patru luni calendaristice. Iar cele 3 ședințe sunt enumerate mai jos: 15.12.2021 (a se citi 2020), 17.12.2020 și 10.01.2021. Așadar, vorbim de două luni, nu de patru, respectiv decembrie și ianuarie 2021. În plus, vorbim doar de două ședințe convocate legal, pentru că între 15 decembrie 2020 și 17 decembrie 2020 nu era îndeplinit termenul de convocare, de minim 3 zile, cum prevede legea. Așadar, vorbim de două ședințe legal convocate, nu de trei. Mai la finalul cererii, se mai vorbește despre ”imposibilitatea practică de funcționare a Consiliului Local”, ceea ce reprezintă un alt fals intelectual.

În realitate, primarul avea obligația legală să convoace lunar Consiliul Local. Or pe Maricel l-a durut într-un loc abstract de lege. Pur și simplu, din luna ianuarie 2021, acesta a refuzat să-și facă datoria legală. Mai mult, o largă majoritate a aleșilor din CL Agigea a depus la Primărie o cerere de convocare a unei ședințe extraordinare pe 12 februarie 2021, însă Primăria lui Maricel nu s-a sinchisit nici să răspundă, nici să organizeze ședința. Și de atunci, tot așa, lună de lună, primarul a împărățit de unul singur, prefăcându-se că cei pe care nu-i primea în Primărie ar fi de vină că nu vor să voteze.

Întreaga documentație o puteți citi AICI în format PDF

Mobilul acestui abuz ordinar a fost acela că Maricel nu are majoritate în Consiliul Local. Și că n-a avut chef să recunoască hotărârile votate de consilieri, în noiembrie 2020, prin care aceștia și-au ales viceprimarul, în persoana lui Gabriel Ciobanu de la USR, și componența comisiilor de specialitate. O versiune a întâmplării de atunci, inclusiv cu înregistrări ambientale, puteți vedea în clipul de mai jos:

Vorbim de dovezi care au fost prezentate în spațiul public, fiind greu de crezut că situația nu era cunoscută și de Felix Stroe. Cu toate acestea, șeful PSD și-a pus semnătura olografă pe cererea care se bazează pe un motiv de dizolvare fals, mincinos și inventat cap-coadă. Or falsul este atât de vădit, că până și un copil se putea prinde la o simplă citire.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: