Exclusiv Slide

Liber la țepuit firme românești. Olandezii de la Van Oord, favorizați pe față la Tribunalul Constanța.

iul. 06, 2018 Adrian Cârlescu

Firmele străine pot țepui pe oricine în România, căci unii dintre judecătorii români sunt dispuși să le favorizeze cu orice chip. Articolul de față este dedicat unei astfel de întâmplări revoltătoare. Vorbim aici de litigiul dintre olandezii de la Van Oord și românii de la Comprest Util. Primii cu mapa, ceilalți cu sapa. Mai exact, la extinderea plajelor turistice din perioada 2013-2015, olandezii au încasat potul cel mare din  valoarea proiectului de 170 de milioane de euro. Munca, în mare parte, au făcut-o românii, care la urmă au fost țepuiți cu un milion de euro.

După mai bine de doi de la țeapa luată de la olandezi, firma românească a reușit, în sfârșit, cu toate dovezile în mână, să obțină o ordonanță de plată împotriva Van Oord, la Tribunalul Constanța. Se întâmpla pe 31 ianuarie 2018. Decizia judecătorilor era executorie, astfel că firma țepuită trebuia să-și ia banii în cel mai scurt timp.

Având avocați buni, specializați în domenii de top, precum spălarea banilor sau criminalitatea economică, olandezii au încropit un plan de zădărnicire a executării silite. Ei au atacat ordonanța de plată cu o acțiune în anulare. În paralel, au cerut suspendarea executării ordonanței de plată. Ambele cereri, prima fiind principală, iar a doua accesorie, au fost repartizate unui complet condus de judecătoarea Alina Elena Marin. Cerea din urmă a fost depusă de Van Oord la Tribunalul Constanța pe 19 martie 2018. Era într-o zi de luni. Procesul s-a judecat joi, 22 martie, iar soluția a fost dată pe 26 martie, în cealaltă zi de luni, în favoarea Van Oord. Așadar, într-o singură săptămână, olandezii și-au asigurat spatele că nu vor fi executați silit. Urgența manifestată de magistrați ar fi, în sine, o dovadă de eficiență și profesionalism, dacă n-ar fi, de fapt, o dovadă de părtinire, așa cum rezultă din coroborarea cu multe alte aspecte. Astfel, pe 30 martie 2018, în interiorul termenului legal de cinci zile, Comprest Util a depus apel față de hotărârea pronunțată de completul condus de judecătoarea Elena Alina Marin cu privire la suspendarea executării ordonanței de plată. Firma românească a criticat încălcarea unor norme de drept incidente și mai ales faptul că instanța s-a antepronunțat pe chestiunile de fond care priveau cererea principală, a anulării ordonanței. Cât de fondate erau aceste critici extrem de grave doar instanța de apel putea stabili. Însă judecătoarea Marin, care-și dăduse măsura urgenței în săptămâna în care pronunțase hotărârea pentru Van Oord, a tergiversat motivarea cât a putut de mult, în dauna firmei românești. Din acest motiv, apelul declarat de Comprest Util a primit termen abia pe 18 iulie 2018.

Așadar, apelul nu a fost judecat nici la momentul de față, însă va fi respins ca lipsit de obiect, având în vedere că, între timp, același complet a admis și acțiunea Van Oord de anulare a ordonanței de plată. Tot între timp, Curtea de Apel Constanța a pronunțat o hotărâre definitivă, prin care a dispus deschiderea procedurii de insolvență împotriva Van Oord, pentru aceeași datorie de un milion de euro către Comprest Util. Așadar, vorbim de o instanță superioară, care a stabilit că olandezii au calitatea de debitori, iar creanța firmei românești este certă, lichidă și exigibilă. Ei bine, deși Comprest Util a invocat puterea lucrului judecat și principiul securității raporturilor juridice, care împiedică o instanță să reevalueze raporturi stabilite definitiv de altă instanță, judecătoarea Alina Elena Marin a omis în mod extrem de grav să se pronunțe pe această excepție. N-a vrut, pur și simplu, deși era obligată de lege. În schimb, s-a pronunțat pe toate excepțiile invocate de Van Oord, ca să fie clară diferența de tratament. Comprest Util a depus o cerere de lămurire a dispozitivului hotărârii pronunțate, însă termenul pentru judecarea acestei cereri a fost stabilit pentru ziua de 20 septembrie 2018.

 

Potrivit ultimei declarații de avere, judecătoarea Alina Elena Marin deține, împreună cu soțul, un teren de 911 mp în Techirghiol, cumpărat în anul 2009, un apartament de 79,20 mp în Constanța, cumpărat în anul 2016, și două autoturisme, din care unul obținut ca dar manual. De asemenea, magistratul are datorii la bancă de 245.000 de lei, pentru un credit contractat în anul 2016. În declarația din 2016, Marin a menționat că a primit o donație de 40.000 de euro de la Gheorghe Fodor, în timp ce soțul ei a primit două donații, respectiv 115.000 de lei de la Marieta Marin și 20.000 de euro de la Costel Velniciuc. Va urma!

Comments

comments

Adrian Cârlescu

About The Author

Adrian Cârlescu este absolvent al Facultăţii de Filozofie a Universităţii din Bucureşti (1998), finalizată cu o teză de licenţă coordonată de profesorul Gabriel Liiceanu, şi a unui masterat de filozofia culturii în cadrul aceleiaşi facultăţi (2000). Activează în presa locală, constănţeană, din anul 1998. A fost reporter şi editor de ştiri la MTC TV, redactor-şef la Replica de Constanţa, redactor în departamentul de investigaţii la Ziua de Constanţa, co-fondator la Dezvăluiri.Ro. De-a lungul timpului a publicat anchete jurnalistice despre retrocedările lui Radu Mazăre, introducerea Pădurii Comorova în intravilan şi vânzarea ei, abuzul judiciar de la Fruvimed Medgidia SA, geneza Fondului Proprietatea, jaful din piscicultură, interesele din zona investiţiilor în energia eoliană, averea ascunsă şi faptele reprobabile ale unor politicieni, magistraţi sau oameni de afaceri abonaţi la lucrări publice. În 2014, a publicat cartea-document „Columbia – spectacolul morţii. Regimul de detenţie în Colonia Cernavodă a Canalului Vechi”. În 2015, a publicat, alături de dr. Sorin Marcel Colesniuc, lucrarea „O istorie a oraşului Cernavodă”, redactând, în baza documentelor de arhivă, secţiunea dedicată evoluţiei oraşului din 1878 până în prezent.