Exclusiv Slide

O casă tradițională din Satul de Vacanță, modernizată… prin demolare. În locul ei răsare o clădire din panouri

Noi 15, 2017 Adrian Cârlescu

În Satul de Vacanță, printre casele tradiționale țărănești, se ridică în această perioadă o construcție pe structură metalică și fațada din panouri de tip sandwich. Casa din tablă înlocuiește Casa Olt, care a fost demolată cu totul. Deși nu are nimic în comun cu arhitectura și urbanismul zonei, inițiativa a fost adoptată pe baza unui truc.

Satul de Vacanță a fost gândit ca o oază de tradiție în zona tampon dintre orașul Constanța și stațiunea Mamaia. Construcția sa a început în anul 1972, când secretarul comunist al orașului, Vasile Vâlcu, a emis o decizie privind atribuirea unui teren de 26.245 mp către cooperația de consum, pentru amenajarea unui târg de vară. În acei ani de început, au fost ridicate 24 de case tradiționale, respectând arhitectura țărănească din diferite regiuni ale țării. Inițiativa venea pe fondul unei curent cultural și politic denumit protocronism. Acesta urmărea să afirme întâietatea românilor în diferite domenii de activitate, ceea ce a generat o intensă campanie de recuperare a unor tradiții. Expresia cea mai cunoscută a protocronismului a fost ”Cântarea României”, o manifestare cu accente de grandomanie care acredita, în principal, ideea că suntem, ca națiune, moștenitorii unui tezaur unic și a unei civilizații țărănești originale. Din acest fond a emanat ideea Satului de Vacanță, conceput ca un muzeu viu, în care se îmbinau tradiții arhitecturale țărănești din diferite regiuni ale țării, tradiții culinare și muzicale. După revoluție, așa-zisul ”specific național” a intrat într-un evident declin. Cooperatorii, care sub vechiul regim erau singurii exponenți ai proprietății private, deși colective, s-au privatizat cu totul, descoperind filonul proprietății individuale. Cu timpul, casele din Sat au ajuns pe mâna unor SRL-uri funcționând după principiile profitului. Deși Satul s-a schimbat mult, s-a manelizat și s-a umplut de fum de mici și de chinezării, specificul arhitectural a rămas un reper. Și a fost așa, datorită planurile de urbanism, care n-au permis, și nu permit oficial nici acum, abateri de la arhitectura țărănească. Desigur, în cunoscutul stil constănțean, au fost și sunt excepții… prea cunoscute ca să le mai amintim aici.

Casa Olt, cu un an înainte de a fi ”modernizată”. Sursa foto: www.ziuaconstanta.ro

Tot ca excepție, anul acesta, de curând, a fost demolată o casă tradițională, pentru a fi înlocuită cu o construcție total străină, ca aspect și structură, de tipicul urbanistic al Satului de Vacanță.  Vorbim aici de situația de la Casa Olt. Imobilul vechi, tradițional, a intrat în anii trecuți în proprietatea firmei Merkal SRL, deținută de frații Denis și Merkal Memet din Medgidia. La începutul anului 2016, societatea a obținut aprobări de la Primăria Constanța pentru demolarea unui corp al clădirii, de 5 metri pătrați. Apoi, în octombrie 2016, a obținut o autorizație de construire pentru modernizare și extindere imobil P+1. Deși structura veche trebuia păstrată, până la urmă imobilul a fost modernizat din temelii. Societatea a motivat că s-a apucat de treabă în baza autorizației primite și demolând mai multe segmente din clădirea veche, în vederea refacerii cu materiale mai bune, a constatat că expertiza care atesta posibilitatea modernizării nu era chiar realistă. ”S-a constat că restul construcției existente nu confirma datele luate în calcul la întocmirea expertizei, în sensul că nu este vorba de o structură continuă, coerentă, ci de intervenții în timp, unele cu structura de lemn – care este complet degradată – sau pe zidărie unde sâmburii prezintă goluri mari în beton, iar armătura este complet ruginită”, se arată într-un document depus de SC Merkal SRL la Protecția Mediului, pentru modificarea autorizației de construire prin schimbare compartimentări și regim de înălțime. Din scopul inițial al proiectului, respectiv ”extinderea și mansardarea imobilului existent, Casa Olt”, n-a mai rămas decât titlul… devenit mincinos după ce imobilul a încetat cu totul să mai existe, ca urmare a demolării. În acest fel, Casa Olt s-a modernizat din temelii, fiind înlocuită cu o clădire cu fundație din beton, cadre din structuri metalice și fațade din panouri de tip sandwich.

E clar, vorbim deja de tradiții noi, care, așa cum se tem operatorii economici din Sat, și-ar putea pune amprenta pe toată zona. Oricum, Primăria Constanța a devenit foarte atentă la situația Satului de Vacanță, căutând soluții noi pentru a nu mai recunoaște actul vechi de înființare din 1972, prin care terenul a fost acordat gratuit cooperatorilor. Recent, autoritatea a notificat proprietarii clădirilor să opteze fie pentru cumpărarea terenului de sub acestea, fie pentru încheierea unor contracte de superficie, amenințând că, în caz contrar, va întreprinde demersuri legale… nu se știe de care.

Comments

comments

Adrian Cârlescu

About The Author

Adrian Cârlescu este absolvent al Facultăţii de Filozofie a Universităţii din Bucureşti (1998), finalizată cu o teză de licenţă coordonată de profesorul Gabriel Liiceanu, şi a unui masterat de filozofia culturii în cadrul aceleiaşi facultăţi (2000). Activează în presa locală, constănţeană, din anul 1998. A fost reporter şi editor de ştiri la MTC TV, redactor-şef la Replica de Constanţa, redactor în departamentul de investigaţii la Ziua de Constanţa, co-fondator la Dezvăluiri.Ro. De-a lungul timpului a publicat anchete jurnalistice despre retrocedările lui Radu Mazăre, introducerea Pădurii Comorova în intravilan şi vânzarea ei, abuzul judiciar de la Fruvimed Medgidia SA, geneza Fondului Proprietatea, jaful din piscicultură, interesele din zona investiţiilor în energia eoliană, averea ascunsă şi faptele reprobabile ale unor politicieni, magistraţi sau oameni de afaceri abonaţi la lucrări publice. În 2014, a publicat cartea-document „Columbia – spectacolul morţii. Regimul de detenţie în Colonia Cernavodă a Canalului Vechi”. În 2015, a publicat, alături de dr. Sorin Marcel Colesniuc, lucrarea „O istorie a oraşului Cernavodă”, redactând, în baza documentelor de arhivă, secţiunea dedicată evoluţiei oraşului din 1878 până în prezent.