Connect with us

Exclusiv

OCAUA LUI MAZĂRE: Retrocedarea de la Crimă Organizată

Adrian Cârlescu

Publicat

la

În anul 2007, printr-o dispoziţie dubioasă – aşa cum vom demonstra mai jos – primarul Constanţei, Radu Mazăre, a atribuit o halcă de teren în vecinătatea complexului sportiv Badea Cârţan şi-un petic de spaţiu verde în staţiunea Mamaia unui cumpărător de drepturi litigioase. Terenul notificat spre retrocedare de moştenitorii de drept, în anul 2001, avea puţin peste o mie de metri pătraţi şi era situat pe şoseaua Mangaliei, fiind ocupat de Brigada de Combatere a Crimei Organizate (BCCO) Constanţa, motiv pentru care nu putea fi restituit în natură. În baza unui raport de evaluare care prosteşte pe faţă bunul simţ şi Bona Fide, Mazăre i-a acordat în compensare cumpărătorului de drepturi peste 1.600 mp, în staţiune şi în nordul, mult mai profitabil din punct de vedere imobiliar, al oraşului. Şi tot a mai rămas un rest neachitat de 1.545 de euro, pentru care beneficiarul îşi aşteaptă rândul la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. Personajul pentru care s-au făcut aceste artificii administrative avea să fie angajat ca inspector la Corpul de Control al Ministerului Mediului, pe vremea lui Nemirschi. Şi acum ocupă aceeaşi funcţie, remarcându-se printre altele ca participant la simpozioane anticorupţie organizate de CSM. Tatăl său, care i-a fost mandatar în dosarul de retrocedare, apare în câteva procese penale legate de cazul Ţigareta II. Fostul comandant adjunct al Aeroportului Militar Otopeni, Valentin Vasilescu, cel care fusese, pe nedrept, găsit ţap ispăşitor pentru operaţiunile de trafic de ţigări din anii 90, îl menţiona pe mandatarul nostru drept colaborator la Doi şi-un sfert.

Cumpărarea drepturilor succesorale

Totul a început cu un certificat de moştenitor, emis sub numărul 202 pe 12 noiembrie 1998 de BNP Trifu Eugenia din Constanţa. Prin acest înscris, urmaşii defunţilor Constanţa şi Alexandru Biliboacă – pe numele lor Ana Tudor, Florina Leolea, Adrian Biliboacă şi Petre Biliboacă – primeau în moştenire drepturile litigioase ale familiei care fusese deposedată, în mod abuziv, de un teren în suprafaţă de 2.500 de metri pătraţi, sub regimul comunist. Pe 18 mai 2001, prin notificarea nr. 79, urmaşii anterior menţionaţi au cerut Municipiului Constanţa restituirea imobilului în natură. Până în 2007, nu s-a întâmplat nimic, mai ales că terenul solicitat spre restituire se afla în folosinţa Ministerului de Interne, respectiv BCCO Constanţa. Pe 12 iulie 2007, moştenitorii s-au prezentat la BNP Daniela Borună, alături de Dumitru Topa, acţionând ca mandatar al fiului său George-Sebastian Topa, unde au încheiat un contract de cesiune autentificat sub numărul 143. Prin efectul acestuia, moştenitorii de drept îşi cedau drepturile succesorale pentru 1.150 de metri pătraţi din totalul suprafeţei notificate spre restituire de 2.500 mp. După alte patru luni, mai exact pe 28.11.2007, părţile au solicitat şi au obţinut o încheiere de rectificare la contractul de cesiune. De data aceasta, moştenitorii menţioneau că îşi cedează toate drepturile litigioase ce li se cuveneau de drept, adică întreaga suprafaţă de 2.500 mp, către George-Sebastian Topa, prin mandatarul şi totodată tatăl său Dumitru Topa.

Referatul cu număr uitat şi gălăgia de metri pătraţi

Din acest punct, notificarea tergiversată din 2001 avea să urmeze un parcurs accelerat. Astfel, pe 13 decembrie 2007, prin Dispoziţia cu numărul 7.152, primarul Constanţei, Radu Mazăre, a operat o disjungere a dosarului de retrocedare 67.454, întocmit în baza notificării moştenitorilor de drept, în anul 2001. Deşi n-am intrat în posesia documentului menţionat, intuim că primarul a fracţionat suprafaţa notificată în două felii mai mici, de 1350, respectiv 1150 mp. O zi mai târziu, prin Dispoziţia cu numărul 7.192, acelaşi Mazăre aproba un referat al unei comisii interne, al cărui număr de înregistrare nu s-a găsit la timp util, motiv pentru care în Dispoziţia Primarului apare un spaţiu alb, total imaculat (s-o fi gândit, domnia sa, că va trece numărul cu altă ocazie?). Documentul constitutiv de drepturi pentru Topa a intrat în circuitul civil cu acel dubios spaţiu alb, mai potrivit unei hârtii făcute între golani, decât unui înscris public solemn.

Ce propunea referatul fără număr, dar cu spaţiu alb rezervat pentru o ulterioară consemnare? Ei bine: respingerea cererii de restituire în natură a terenului de 1.150 mp; atribuirea în compensare a unui teren de 605 mp în staţiunea Mamaia şi a unui al doilea teren de 1.000 mp pe strada Badea Cârţan; acordarea de despăgubiri pentru valoarea rămasă de atribuit, de 1545 de euro. Pentru necunoscători, terenurile situate în staţiunea Mamaia şi cele din nordul Constanţei sunt mult mai scumpe, valorând uneori chiar şi de trei-patru ori mai mult decât cele situate la periferia sudică a oraşului. Ocaua lui Mazăre are însă alte gradaţii. Ca dovadă suplimentară, în dosarul penal în care este judecat din 2008 încoace, lui Mazăre i s-a imputat faptul că, pentru terenuri notificate în dereaua Kilometrului 5, a atribuit suprafeţe uneori duble, pe malul mării şi al lacului, pe marile bulevarde etc.

Primăria a igienizat zona Badea Cârţan, iar cesionarul şi-a vândut terenul cu 300.000 de euro

Badea-Cartan-PUZLa momentul retrocedării, întreaga zonă dimprejurul complexului sportiv Badea Cârţan era sufocată de bălării. Aşa cum arătam în două materiale anterioare, în decursul anului 2012, Primăria Constanţa a alocat fonduri consistente pentru a se construi o parcare împărătească, drumuri de acces, un parc pentru copii, cu tobogane şi terenuri de sport, dar şi un loc de picnic cu grătare. Doi privaţi (pe numele lor Mihale Costea şi Nicuşor Ene), beneficiari ai unui schimb de terenuri aprobat de Consiliul Local Constanţa, au iniţiat, în decursul acestui an, un proiect de PUZ cu blocuri P+11, care se „aşează” în jurul parcărilor construite din fonduri publice şi parţial peste acestea. Ne amintim că anunţul pentru dezbaterea publică a PUZ-ului a fost afişat pe un panou dosit între boscheţi. De asemenea, unul dintre terenurile din PUZ a fost scos la vânzare de Claudiu Octavian Ceti, secretarul UGIR Constanţa, structură condusă de Sorin Strutinsky, asociat de-a lungul timpului în diverse afaceri şi proiecte cu primarul Mazăre. Ceti recunoştea, pentru Constanta.Ro, că terenul este pe numele unei mătuşi, pe numele ei Berberianu – ceea ce arată că în zonă s-au petrecut aranjamente netransparente. Revenind la terenul lui Topa, trebuie să spunem că acesta a făcut în mod separat obiectul unui PUZ, aprobat de Consiliul Local Constanţa în iunie 2009. De curând, Dumitru Topa, acţionând ca mandatar al fiului său George-Sebastian Topa, a vândut terenul de la Badea Cârţan către soţii Daniel şi Aura Rafte, în indiviziune cu soţii Bogdan şi Tamina-Antonia Cioroianu, aşa cum reiese din Contractul autentificat sub numărul 62/26.02.2014 la BNP Elena Piştalu din Constanţa. La finalul tranzacţiei, împropietăritul s-a ales cu 300.000 de euro.

Topa junior, expert la Mediu de pe vremea lui Nemirschi

George Sebastian Topa (foto) nu este chiar un anonim pe care l-a lovit norocul pe stradă, ci ditamai inspectorul de specialitate în Corpul de Control al Ministerului Mediului. Acesta a acces în funcţie în anul 2009 (la aproape doi ani după retrocedare), când ministru al mediului era fostul viceprimar al Constanţei Nicolae Nemirschi. După debarcarea lui Nemirschi, Topa junior a rămas în funcţie, remarcându-se – printre altele – ca participant la o conferinţă pe teme anticorupţie. În schimb, tatăl şi mandatarul său Dumitru Topa este un personaj implicat în marele fapt de corupţie numit Ţigareta II. Despre acesta există mai multe referinţe publice şi mult mai elocvente, în lumina cărora putem înţelege mai bine conjunctura prin care a ajuns să cumpere, în numele fiului său, drepturile litigioase din curtea „instituţiilor” şi să intre în posesia terenurilor într-un interval atât de scurt de timp.

Mandatarul din dosarul de retrocedare, actor în Ţigareta II

Potrivit datelor disponibile pe site-ul Vrajitorul.Eu, Dumitru Topa a fost asociat, cu 50% din părţile sociale, la SC Centrul Internaţional de Informare şi Implementare a Invenţiilor SRL Botoşani, care şi-a schimbat titulatura, începând cu 2006, în SC Mondo Drinks SRL. Printre bunurile de preţ ale companiei se găsea şi marca înregistrată „Carpatina”. Pe 7 iulie, Topa senior s-a retras din Mondo Drinks, vânzându-şi părţile sociale către off-shore-ul cipriot Innalios Consultants Ltd, cu 320.625 de dolari SUA. Trei ani mai târziu, Innalios a revândut părţile sociale de la Mondo Drinks cu 1,4 milioane de euro către Carpatina SA. O altă firmă în care a avut interese Dumitru Topa este Full Construct SRL, unde a fost asociat cu Stelian Grosu. Acesta din urmă este patronul restaurantului Diplomat din Piaţa Abator, acolo unde a dănţuit naşul Nicuşor Constantinescu şi alţi puternici ai anului 2011, la nunta finului Radu Babuş junior.

Însă şi mai spectaculoasă este consemnarea lui Valentin Vasilescu, fostul comandant al Aeroportului Militar Otopeni, acuzat pe nedrept şi ulterior achitat în dosarul Ţigareta II. În cadrul unui serial publicat pe site-ul postului de radio Vocea Rusiei, Vasilescu arăta că Dumitru Topa a fost colaborator al serviciului secret al Ministerului de Interne (pe vremuri cunoscut drept „Doi şi-un sfert”), iar în 1994-1995 a fost asociat în SC Bussines Sport SRL alături de clubul sportiv al MI-ului, Dinamo Bucureşti, şi de afaceristul Nicu Caracotă, firma fiind implicată în operaţiunile de trafic de ţigări. De altfel, pe rolul instanţelor de judecată, aşa cum se confirmă pe portal.just.ro, Dumitru Topa apare alături de Nicu Caracotă, Anton Caracotă, Vasile Sponti şi alţii în diferite procese soluţionate din 2003 încoace. Cel mai recent dintre ele este din anul 2009, atunci când Topa senior şi ceilalţi colegi de lot au formulat o contestaţie la executare (dosarul 401/98/2009 al Tribunalului Ialomiţa) împotriva unei condamnări din 2003, revizuită în 2005, prin care urmau să suporte, în solidar, un prejudiciu de 88,5 mii de lei noi cauzat Direcţiei Regionale Vamale Constanţa. Departe de noi să afirmăm că Topa junior n-ar avea dreptul să participe la simpozioane anticorupţie ca reprezentant al unei instituţii a statului datorită conduitei trecute a tatălui său. Dar cu tinicheaua de coadă a retrocedării, nu mai suntem siguri dacă ar fi potrivit acestor sarcini. Precizăm că actualul inspector din Ministerul Mediului nu a putut fi contactat (deoarece îşi ţine telefonul închis) şi nici nu a răspuns întrebărilor pe care i le-am transmis prin e-mail. Lui Radu Mazăre nu i-am mai solicitat un punct de vedere, întrucât opiniile exprimate de domnia sa cu privire la retrocedările către cumpărători de drepturi litigioase sunt binecunoscute opiniei publice.

Comments

comments

Exclusiv

Fostul primar din Năvodari Nicolae Matei, condamnat la 9 ani de închisoare în dosarul retrocedărilor

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei, a fost condamnat, pe fond, la 9 ani de închisoare cu executare în dosarul retrocedărilor de terenuri din zona Mamaia Nord – Năvodari. Fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu de la Tribunalul Constanța, acuzată pentru luare de mită de la fostul primar în scopul pronunțării unor hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege, a fost la rândul ei condamnată la 7 ani de închisoare cu executare.

Victoria Căpățână, beneficiara unor soluții de retrocedare flauduloasă, a fost condamnată la 4 ani și 6 luni de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu.

Isidor Gurgu, cumnatul fără forme legale al fostului primar, acuzat de spălarea banilor proveniți din vânzarea unor terenuri provenite din retrocedările frauduloase va executa 4 ani de închisoare. De asemenea, Constantin Florin Ivdu, acuzat de aceleași fapte de spălare a banilor, a primit 3 ani cu executare. În sfârșit, inculpatul Alexandru Manu, fost președinte al clubului de fotbal Săgeata Năvodari, club prin care au fost derulate, potrivit procurorilor, operațiuni de finanțare ilegală, a fost achitat de instanța de judecată.

Hotărârea a fost pronunțată pe fond de Curtea de Apel București, instanță competentă având în vedere calitatea de magistrat a inculpatei Corina Eugenia Jianu.  Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în zece zile de la comunicare.

Dosarul retrocedărilor a fost instrumentat de actualul procuror șef al DNA Constanța, Andrei Bodean. În esență, DNA a probat că Nicolae Matei a oferit un teren de 500 mp în zona Taberei de Copii Năvodari către fiica judecătoarei Corina Eugenia Jianu, pentru ca aceasta să aprobe retrocedarea unor terenuri către persoane care aveau convenții de a înstrăina terenurile obținute către rude și interpuși ai fostului primar. În toate cazurile de retrocedare analizate în rechizitoriu, persoanele care au depus cereri în procedura Legii 18/1991 a fondului funciar aveau dreptul real să primească terenuri agricole în extravilanul orașului Năvodari, la limita cu localitatea Lumina, respectiv cu localitatea Sibioara. Cererile moștenitorilor au fost respinse de Comisia Locală Năvodasri pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra pământului, pe motiv că localitatea nu dispune de terenuri agricole libere. În consecință, moștenitorii s-au adresat instanței de judecată. Procurorul Andrei Bodean a arătat că petenții din aceste dosare de fond funciar au fraudat sistemul de distribuire aleatorie a cauzelor de judecată, depunând cereri multiple de chemare în judecată, cu același conținut. Când una din aceste cereri clonate era repartizată de sistemul electroic la completul consud de Corina Eugenia Jianu, petenții depuneau cereri de renunțare la judecată în celelalte dosare identice, alegându-și astfel judecătoarea. Mai departe, judecătoarea șpăguită de Matei obliga Orașul Năvodari să le pună în posesie pe aceste persoane cu terenuri situate pe malul mării, în zona turistică a localității, care aveau valori de sute de ori mai mari.

În cazul retrocedării Căpățână, Jianu a admis să i se restituie acesteia, în locul suprafeței agricole la care avea dreptul, un teren intravilan situat pe malul mării, pe care chiar condamnata Căpățână l-a indicat instanței. Practic, aceasta nu și-a ales doar judecătoarea, ci și terenul pe care pusese ochii, fără a avea niciun drept asupra respectivului amplasament.

În dosarul penal instrumentat de Andrei Bodean mai sunt analiate vânzări de terenruri provenite din aceste fapte ilegale, dar și un schimb de terenuri încheiat de Orașul Năvodari, la inițiativa lui Nicolae Matei, cu cumnatul acestuia fără forme legale, Isidor Gurgu. De asemenea, dosarul include elemente referitoare la finanțarea clubului de fotbal Săgeata Năvodari.

Trebuie să mai spunem că instanța a dispus confiscări de terenuri și sume de bani de la inculpați.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Puiu Hașotti rămâne cu eticheta de ”MAFIOT”. Istoria unui proces de calomnie

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Politicianul constănțean Puiu Hașotti, fost deputat, senator și ministru, a pierdut un proces în care a solicitat reparații morale exagerate de la un om de afaceri, pretinzând că acesta l-ar fi numit ”MAFIOT”. Decizia nu este definitivă, putând fi atacată în recurs.

Un miting împotriva Mafiei

Totul a început de la un miting de protest organizat în noiembrie 2015 de angajații societății Somaco Construct SRL. Aceștia au cerut ca Justiția să-și facă treaba și să ancheteze fapte de corupție săvârșite împotriva societății de primarul de atunci din Năvodari, Nicolae Matei, și de către avocatul Ionel Hașotti. Conturile bancare ale societății erau blocate la cererea Primăriei Năvodari, pentru o taxă fiscală de două milioane de euro inventată pe baza unor falsuri vădite. De asemenea, exploatația minieră a societății din localitatea Sibioara fusese retrocedată ilegal pe baza unor minciuni debitate de avocatul Ionel Hașotti. Practic, Somaco Construct se afla într-o situație dificilă generată de acte de corupție. Băncile nu-i acordau credite, nu se putea prezenta la licitații având poprire pe conturi, iar la un moment dat executorul judecătoresc a retras din cont sume care erau destinate pentru plata salariilor și care nu puteau, potrivit legii, să facă obiectul executării silite. În tot acest timp, făptuitorii erau protejați la cel mai înalt nivel.

Acesta este contextul în care sindicatul societății a decis ieșirea în stradă, împreună cu proprietarul afacerii, antreprenorul Grigore Comănescu. În cadrul acțiunii de protest, mai multe mașini utilitare (în principal cife de beton) au ”defilat” cu bannere inscripționate cu sloganuri precum ”DNA – asta este treaba ta” sau ”Stop abuzurilor din administrație”. De asemenea, la miting a fost adus un coșciug și o cruce inscripționate cu mesajul ”La Constanța, dreptatea a murit”.

Imagine de la mitingul Somaco Construct din anul 2015

Presa locală constănțeană a acordat atenție acțiunii inedite de protest, iar Grigore Comănescu a făcut declarații, în care a explicat cele două cazuri de corupție. El a spus că este victima unui grup mafiot care urmărește destructurarea și falimentarea firmelor sale. Întrebat cine sunt mafioții implicați, acesta i-a numit pe Nicolae Matei (fostul primar din Năvodari) și pe avocatul Ionel Hașotti, despre care a menționat expres că este fratele senatorului Puiu Hașotti. 

Procesul

La scurt timp, Puiu Hașotti a deschis un proces în răspundere civilă delictuală împotriva lui Grigore Comănescu. El a motivat că este o persoană diferită de fratele său, nefiind implicat în activitățile acestuia și nici acesta în activitățile sale. De asemenea, a susținut că nu are cu Nicolae Matei decât o colaborare politică. Hașotti a pretins că a fost numit mafiot și încă pe nedrept, acest fapt cauzându-i suferințe psihice. La urmă a solicitat daune de jumătate de milion de lei de la omul de afaceri.

Încă de la bun început, procesul a fost strămutat la Tribunalul Tulcea, unde Puiu Hașotti a avut câștig de cauză. Omul de afaceri Grigore Comănescu a declarat apel, care la rândul său a fost strămutat de la Curtea de Apel Constanța la Curtea de Apel Galați, motivat de bănuiala legitimă că reclamantul, prin fratele său, ar fi putut să influențeze obiectivitatea instanței locale. Curtea din Galați a admis apelul lui Grigore Comănescu, însă Puiu Hașotti a declarat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Magistrații de aici au decis să trimită cauza înapoi, spre rejudecare, la Curtea de Apel Galați, pentru corectarea unor probleme din apel. La sfârșitul săptămânii trecute, Curtea a rejudecat și a admis (pentru a doua oară) apelul lui Grigore Comănescu.

”Hașotti = Mafia imobiliară”

Strategia juridică a celui care a câștigat procesul a fost una remarcabilă. Avocații omului de afaceri au demonstrat în instanță că Puiu Hașotti nu putea avea suferințe psihice dacă ar fi fost numit mafiot. Ei au arătat că același Hașotti a fost numit mafiot, cu ani înainte, de un coleg parlamentar pe care nici măcar nu l-a dat în judecată, în ciuda faptului că declarația acestuia a fost preluată, la vremea ei, de toată presa din România. Apoi, au probat că același Puiu Hașotti a fost contestat vehement în anul 2012, pe vremea când era ministru al Culturii, de către sindicaliștii din industria cinematografică de stat. Protestatarii au pichetat ministerul timp de o lună de zile, cu pancarte pe care scria: ”Hașotti = Mafia imobiliară”. Liderii lor au declanșat chiar și forma extremă de protest a grevei foamei.

Imagine de la unul din mitingurile organizate de sindicaliștii de la România Film în anul 2012, pentru a cere demisia lui Puiu Hașotti. Sursa: gandul.info

Sindicaliștii l-au acuzat pe Puiu Hașotti că punea la cale înstrăinarea activelor de stat prin manevre dubioase în favoarea unor afaceriști constănțeni, care – ca o coincidență – erau reprezentați în diverse procese chiar de către fratele său, avocatul Ionel Hașotti. Or cuvântul mafiot nu i-a produs suferințe psihice în anul 2012.

Un miting anti-justiție și alte legături de familie

De asemenea, avocații lui Grigore Comănescu au arătat că legăturile lui Puiu Hașotti cu fostul primar penal din Năvodari nu s-au limitat la o simplă colaborare politică, așa cum susținuse acesta. Astfel, în anul 2012, ministrul Hașotti a participat la un miting anti-justiție de la Năvodari, în care a cerut răspicat eliberarea lui Nicolae Matei, care tocmai fusese arestat preventiv pentru fapte de corupție. Asta era grija lui Hașotti, să-l scoată pe corupt din pușcărie.

Și legăturile nu se opresc aici. Nicolae Matei a mai fost arestat preventiv și în anul 2014 în dosarul retrocedărilor frauduloase a terenurilor din Mamaia Nord și Tabăra de Copii. Procurorii DNA au susținut atunci că fostul primar a mituit o judecătoare de la Tribunalul Constanța, pe numele ei Corina Eugenia Jianu, aceasta pronunțând la schimb hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege în favoarea unor interpuși ai lui Matei. Unul dintre beneficiarii fraudei era reprezentat juridic, așa cum se afirma în actele procurorilor, tocmai de către nepotul lui Puiu Hașotti, avocatul Tudor Hașotti.

În sfârșit, judecătoarea implicată în această fraudă s-a pronunțat și în dosarul retrocedării ilegale a carierei de piatră de la Sibioara. Vorbim aici de cea mai valoroasă carieră de granit din Dobrogea, care fusese cumpărată de Grigore Comănescu, în anul 2005, în baza unui credit bancar de 4 milioane de euro. Deși legea interzice expres retrocedarea carierelor în exploatare, așa cum era și cariera Sibioara, avocatul Ionel Hașotti a mințit că pe teren nu se află nicio carieră, obținând o decizie de retrocedare în favoarea clienților săi.

Oricine în locul lui Grigore Comănescu, analizând aceste legături și coincidențe, putea să considere că are un suport factual suficient să creadă că se află în fața unei lucrături de tip mafiot. Desigur, și instanța de apel din procesul de răspundere civilă delictuală a apreciat în mod similar, dându-i de două ori la rând dreptate lui Grigore Comănescu.

Desființarea taxei fiscale de două milioane de euro

Pe parcursul acestui proces de răspundere civilă delictuală, taxa uriașă de două milioane de euro impusă societății Somaco Construct SRL de către fostul primar Nicolae Matei, prietenul lui Puiu Hașotti, a fost desființată de Justiție. Magistrații au stabilit că taxa a fost rezultatul infracțiunii de fals intelectual. Practic, Matei a pretins în fals că Somaco Construct SRL ar fi depozitat materiale de construcții pe un teren al localității, în vecinătatea lacului Siutghiol și a complexului de vile Verona de patru stele, proprietatea societății. În realitate, societatea realizase o lucrare hidrotehnică de protejare a malului, cu acordul Apelor Române, lucrările fiind cuprinse și în autorizația de construire emisă de Primăria Năvodari. Terenul era al statului, însă Primăria Năvodari l-a inventariat fraudulos în domeniul ei privat, ca să poată pretinde cele două milioane de euro de la Somaco Construct, pentru așa-zisa depozitare. Nicolae Matei nu a fost condamnat în această speță, faptele sale fiind prescrise.

Legea lacului Siutghiol, declarată neconstituțională

În perioada de controale care au condus la desființarea taxei fiscale, autoritățile au descoperit că Orașul Năvodari, la inițiativa lui Matei, a inventariat hectare întregi de teren din lac și de pe malul lacului în proprietatea privată a localității. Ca urmare, din 2018 există un proces pe rolul Tribunalului Constanța în care statul român revendică aceste terenuri furate pe vremea lui Matei. Somaco Construct SRL este intervenientă în proces, în favoarea statului. Un rezultat absolut remarcabil al procesului a fost sesizarea Curții Constituționale a României cu privire la neconstituționalitatea Legii 42/2010, la umbra căreia s-a produs acest jaf al terenurilor de stat. Practic, prin această lege, lacul a fost luat din administrarea Apelor Române și trecut în administrarea primăriilor din Constanța, Ovidiu și Năvodari. CCR a găsit sesizarea întemeiată și a declarat legea neconstituțională în ansamblu său.

Casa Hașotti intervine în Războiul Lacului

Procesul de la Constanța ar trebui să continue în linie dreaptă, până când statul își va recupera terenurile furate de gașca fostului primar Matei. Însă, în acest punct, se încearcă tergiversarea procesului de o firmă reprezentată tocmai de avocatul Tudor Hașotti, fiul lui Ionel și nepotul lui Puiu Hașotti. Prin poziția exprimată, acesta a încercat să aducă servicii fostului primar Nicolae Matei, care are toate motivele din lume ca procesul să nu se soluționeze în favoarea statului român, ca nu cumva să ajungă să răspundă.

De asemenea, același Tudor Hașotti a încercat să influențeze prin mijloace legale și decizia CCR, depunând un memoriu amicus curiae, de care, însă, judecătorii constituționali nu au ținut cont.

Epilog

Revenind la Puiu Hașotti, trebuie să mai spunem că acesta s-a retras din politică în anul 2016, atunci când problemele sale de imagine i-au determinat pe colegii de partid să-l scoată din prima linie. Din acel moment, politicianul s-a dat la fund, numele său revenind în actualitate abia cu această soluție pronunțată în dosarul prin care a încercat să obțină jumătate de milion de lei pentru că ar fi fost numit mafiot. Cel mai probabil, Puiu Hașotti va declara recurs. Însă în această cale de atac se analizează doar chestiuni de legalitate a hotărârii din apel. Șansele sale de a scăpa de eticheta de mafiot, prin acest proces, rămân extrem de mici.

Omul de afaceri Grigore Comănescu și-a petrecut ani de zile în instanțele de judecată, în confruntarea cu gruparea Hașotti-Matei

Pentru Grigore Comănescu lupta cu cei pe care i-a numit mafioți n-a fost deloc ușoară. Vorbim de o confruntare juridică dusă pe mai multe fronturi, atât pentru apărarea proprietății asupra carierei Sibioara, cât și pentru anularea taxei fiscale prin care aceștia au încercat practic să-l exproprieze de munca sa de o viață. Reamintim că societatea Somaco a avut conturile bancare blocate și nu a putut participa la licitații. Din acest motiv, tot grupul de firme coordonat de Grigore Comănescu a avut accesul restricționat sau condiționat sever la credite pentru dezvoltare. 

În tot acest timp, antreprenorul târât în această poveste uluitoare, în loc să fie lăsat să-și vadă de afacerile lui și de soarta celor 500 de salariați, a trebuit să meargă personal la zeci de procese, de la Judecătorie până la Înalta Curte de Casație și chiar la Curtea Constituțională a României, la audieri la parchete de toate gradele, de la Parchetul Judecătoriei până la Parchetul General și DNA Central, să se adreseze tuturor instituțiilor statului, de la Comisia de Abuzuri a Senatului, până la Curtea de Conturi și corpurile de control ale ministerelor de resort.  Dacă nu s-ar fi opus și n-ar fi luptat pentru drepturile sale, afacerea sa ar fi fost devorată de acești rechini. Aceasta este România reală.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Ultima diversiune a primarului Maricel. I-a făcut plângere penală viceprimarului ales, ca să nu-l lase în Primărie

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Primarul PSD-ist din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, apelează la o diversiune penibilă pentru a bloca numirea lui Gabriel Ciobanu (USR) în funcția de viceprimar al acestei comunei. Maricel a pregătit deja o poveste ridicolă, cu suspiciuni demne de anii 50, pe care a ventilat-o în două publicații locale. În realitate, inculpatul de la Agigea ar fi capabil de orice grozăvie și orice invenție, pentru a împiedica lucrul de care se teme cel mai mult, anume acela de a împărți puterea executivă cu principalul său contracandidat de la alegerile locale. În trecut, același Maricel și-a ”executat” politic și alți adversari, refuzând să-i valideze în funcțiile pe care aceștia le câștigaseră, de consilieri locali. De altfel, Consiliul Local Agigea a funcționat în ultimele două legislaturi cu mai puțini consilieri decât prevede legea, situația fiind de fiecare dată generată prin abuz de Cîrjaliu. Și tot de fiecare dată, Cîrjaliu a scăpat basma curată, fiind de notorietate protecția de care se bucură din partea unui procuror de la Parchetul Curții de Apel Constanța.

Pe Cîrjaliu îl înfurie până la demență ideea că Ciobanu ar putea ajunge în Primărie. În primăvara acestui an, în momentul în care USR-istul și-a anunțat intenția de a candida pentru funcția de primar, Maricel Cîrjaliu a lăsat de înțeles că vrea să-i dărăme locuința. Primarul a făcut sesizări la toate instituțiile statului să controleze modul în care familia Ciobanu a construit o casă ca oricare alta. Și în același timp, s-a îngrijit ca această mizerie să ajungă în presă. În precampanie, același Maricel și-a trimis Poliția Locală să aplice două amenzi contracandidatului său, legat de afișele lipite pe o mașină și pe ferestrele organizației de partid. El a continuat acest comportament stalinist chiar și după ce Direcția Națională Anticorupție l-a trimis în judecată pentru că a furat terenurile de stat din Golful Pescarilor, atribuind un lot unei rubedenii  a fratelui său. 

Maricel a câștigat cu greu Primăria, abia obținând 31 de voturi în plus față de contracandidatul său. O vreme destul de lungă, re-alesul s-a închis în Primărie împreună cu gașca sa, împărțind funcții publice către persoanele apropiate. Observând direcția pe care a apucat-o primarul, consilierii non-PSD s-au întâlnit, au dialogat, iar la un moment dat au decis să convoace o ședință extraordinară a Consiliului Local, pentru alegerea președintelui de ședință, a comisiilor de specialitate și a viceprimarului. Aflând de această situație, Maricel a convocat la rândul său Consiliul Local, în ședință ordinară, cu o zi mai devreme. Ședința a avut loc ieri, iar despre tensiunea din cadrul acesteiua am relatat AICI. încă de la bun început, Maricel i-a amenințat pe consilierii locali că le va face plângere penală, dacă vor mai îndrăzni să convoace ședințe de urgență fără să depună și documentația aferentă. În opinia noastră, singurul scop real al primarului a fost acela de a-i timora pe consilierii locali.

Președinte de ședință a fost ales Marius Niță, de la Partidul Ecologist Român. De asemenea, viceprimar a fost ales Gabriel Ciobanu, dar nu cu zece voturi, așa cum era de așteptat ca urmare a dialogului consilierilor non-PSD, ci cu 8 voturi. Se pare că doi dintre cei care au participat la dialogul pentru formarea majorității, care este un dialog uzual și perfect legal, au ales să se vândă, cel puțin plastic vorbind, către jupânul Maricel. Ca urmare, candidatul PSD pentru funcția de viceprimar a obținut 7 voturi. Este vorba de Dan Chiru, un personaj care s-a evidențiat ca redactor-șef al unei fițuici în care i se aduceau osanale primarului – inculpat și pe deasupra și cetățean de onoare prin impostură. De curând, soția acestui Chiru a câștigat un concurs organizat de Primărie pentru a ocupa funcția de director al creșei din Agigea. 

Tensiunea ședinței a fost maximă la momentul votului pentru viceprimar. În fapt, unul dintre consilierii locali a greșit scrisul pe buletinul de vot și a cerut ca buletinul să fie anulat. De asemenea, a solicitat și a primit un nou buletin de vot, pe care l-a completat și l-a introdus în urnă. Procedura e perfect legală. La fel se întâmplă și la alegerile generale: orice alegător care greșește in cabina de vot poate merge la președintele secției să ceară să i se anuleze buletinul cu greșeală; acesta primește un buletin nou; se consideră vot exprimat doar cel exercitat pe buletinul care ajunge în urnă. O astfel de greșeală, care este omenească, nu te poate priva de dreptul de a-ți exercita votul. La ședința de la Agigea, în mod cert, în urna de votare au ajuns 14 voturi exprimate de consilierii prezenți, în vreme ce un al 15-lea vot a fost exercitat electonic de către un consilier PSD care a participat în această modalitate din motive medicale. În total sunt 15 consilieri aleși, fiind exprimate 15 voturi. 

Cu toate acestea, Maricel a început să urle – potrivit surselor noastre – că un vot se anulează. Atenție, vorbim de voturi secrete, care erau într-o urnă. Or nimeni nu poate pretinde că ar putea identifica un vot secret, după vărsarea urnei, ca fiind exprimat de o persoană anume. Cu toate acestea, astăzi Maricel a răspândit în presă o informație, din care reiese că la Agigea a fost anulat un vot exprimat pentru Gabriel Ciobanu. 

”Viceprimarul nu a mai fost ales, au fost 7 voturi pentru Ciobanu, 7 pentru Chiru și două buletine anulate.” – a scris o publicație locală care transmite de regulă punctele de vedere ale primarului Cîrjaliu. Același Cîrjaliu a relatat citat de presă că a depus plângere penală la Parchet împotriva lui Ciobanu, după ce secretarul general al localității ar fi constatat că pe 5 buletine de vot apăreau semnele grafice de plus și minus. 

După cum spuneam, acest om ar fi în stare să facă orice ca să nu-l primească în Primărie pe Gabriel Ciobanu. Cel mai probabil, Maricel Cîrjaliu se va alege la rândul său cu o plângere penală pentru fapta sa de a instiga la anularea ilegală a unui vot și la blocarea abuzivă a activității administrației publice locale. 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: