Connect with us

Exclusiv

Olandezi, belgieni, chinezi. Cine sunt giganții care se bat pentru consolidarea plajelor românești

Adrian Cârlescu

Publicat

la

8 companii se bat în oferte la licitația pentru lucrările incluse în programul de combatere a eroziunii costiere, faza a II-a, etapa 1. Licitația a fost lansată în SEAP pe 12 octombrie 2017 în scopul atribuirii lucrărilor hidrotehnice de mare anvergură care vor schimba fața litoralului în cinci sectoare importante de coastă: stăvilarele Edilghiol și Peiboina, Mamaia, Tomis-Cazino, Agigea și Eforie. Valoarea estimată a celor cinci loturi funcționale este de 707.761.710 lei plus TVA. Potrivit unui comunicat transmis redacției de organizatorul licitației, Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, pe 3 martie 2018 s-a închis etapa de depunere a ofertelor de participare. O zi mai târziu, a avut loc vizionarea documentațiilor depuse. Ca urmare, autoritatea contractantă a comunicat denumirea companiilor care își dispută cele cinci loturi funcționale din această fază de realizare a proiectului de combatere a eroziunii costiere. Acestea sunt:

STRABAG SRL

BAGGERWERKEN DECLOEDT EN ZOON NV

BOSKALIS SRL

CHINA COMMUNICATION CONSTRUCTION COMPANY Limited

ENVISAN NV

VAN OORD DREDGING AND MARINE CONTRACTORS COMPANY LTD

FRANCO GIUSEPPE SRL

PORR CONSTRUCT SRL

Cine sunt giganții

Strabag SRL este o subsidiară a companiei cu același nume din Austria, care, la rândul ei, este una din cele mai puternice firme de construcții din lume. Grupul Strabag a atins un punct culimant al dezvolării sale în anul 2012, când a derulat afaceri de peste 14 miliarde de euro, având aproximativ 74.000 de angajați la nivel global. Subsidiara din România, Strabag SRL, funcționează din 1992. În ultimii ani, Strabag SRL s-a situat pe locul 1 în topurile referitoare la piața construcțiilor. În ultimul exercițiu contabil raportat (aferent anului 2016), Strabag România figurează cu o cifră de afaceri de peste 911 milioane de lei (aproximativ 202 milioane de euro).

BAGGERWERKEN DECLOEDT EN ZOON NV (Belgia) este parte a concernului DEME Group, cu operațiuni și subsidiare în 42 de țări cu deschidere la mare sau ocean, precum SUA, China, Rusia, Germania, Marea Britanie, Italia, Spania, Portugalia, Arabia Saudită, Australia sau Singapore. Grupul belgian este specializat în construcția de porturi, insule artificiale, canale navigabile, combaterea eroziunii costiere și extinderea plajelor, fiind unul din pionierii mondiali ai acestui domeniu, cu activități desfășurate încă de acum 140 de ani. DEME a participat la lărgirea canalelor navigabile Suez, Panama și Martin Garcia (care face legătura între Fluviul Uruguay și portul Nueva Palmira, al doilea ca mărime din Uruguay), la construcția unui port nou în Qatar, la Hamad, proiectat să preia o parte din traficul vechiului port Doha în perspectiva Campionatului Mondial de Fotbal din 2022. DEME are un parteneriat activ cu gigantul chinez Cosco Shipping, cea mai mare companie de shipping din lume, în vederea dezvoltării de ferme eoliene offshore. De asemenea, grupul belgian a fost cooptat ca subantreprenor în proiectul Across Fehmarnbelt – un tunel auto și feroviar care va subtraversa Marea Baltică între Germania și Danemarca, pe o lungime de 18 kilometri, fiind cel mai mare proiect de acest tip din lume, cu un deviz de peste 7 miliarde de euro.

Boskalis SRL este o societate înființată la Constanța în anul 2016, de grupul Boskalis din Olanda. Compania mamă a fost implicată în mai multe proiecte de mare anvergură la nivel global, printre care lărgirea canalului Suez, construcția unui port gigantic din Rio de Janeiro, transportul și instalarea unor platforme de foraj marin sau instalarea de ferme eoliene în largul oceanului. Grupul Boskalis a lucrat, în trecut, în subantrepriză cu Strabag Germania. În România, Boskalis a mai participat la licitația de la faza I a extinderii plajelor, în consorțiu cu Argos SA, firma familiei Lazia.

CHINA COMMUNICATION CONSTRUCTION COMPANY Limited (China) este una din cele mai mari companii din lume. CCCC deține mai multe recorduri mondiale, printre care cel mai lung pod din lume, The Danyang–Kunshan Grand Bridge, cu o lungime de 164.8 kilometri. Chinezii manifestă un inters aparte pentru a-și face intrarea în zona Mării Negre. Ca dovadă, compania nucleară de stat din China poartă tratative cu Guvernul României pentru a investi în reactoarele 3 și 4 de la CNE Cernavodă. De asemenea, chinezii au cumpărat pachetul majoritar de acțiuni de la Rompetrol, grup care operează rafinăria de la Capul Midia. Nu în ultimul rând, chinezii au o prezență sporită în operațiunile din Portul Constanța, în zona cerealelor și containerelor.

ENVISAN NV este divizia de mediu a grupului belgian Jan de Nul, la rândul său unul din coloșii globali în domeniul construcțiilor pe mare. Envisan este divizia care execută dragajele în cadrul proiectelor Jan de Nul. În sfârșit, Jan de Nul a mai încercat să intre pe piața românească, în anul 2013, la licitația pentru extinderea digului de larg al Portului Constanța, în asociere cu Grup Servicii Petroliere. În prima fază, asocierea Jan de Nul-GSP a fost declarată câștigătoare a licitației, însă rezultatul a fost contestat de Van Oord, care a câștigat procesul în instanță, devenind astfel antreprenorul lucrării.

VAN OORD DREDGING AND MARINE CONTRACTORS COMPANY LTD este o subsidiară a grupului olandez Van Oord, înființat în urmă cu 150 de ani. Grupul Van Oord a fost implicat în mai multe proiecte globale de o maximă anvergură, cum ar fi de pildă construcția insulelor artificiale din Dubai, care este cel mai mare proiect de acest tip din lume. În România, grupul Van Oord a realizat portul petrolier de larg de la rafinăria Petromidia, digul de larg al Portului Constanța și extinderea plajelor din Constanța și Eforie Nord. La nivel local, Van Oord deține o sucursală la Constanța, însă aceasta nu participă în mod direct la licitație, având pierderi contabile cumulate de 194 de milioane de lei în ultimii ani, datorii totale către terți de 42 de milioane de euro și mai multe litigii active pe rol, printre care și un proces de insolvență deschis la cererea companiei constănțene Comprest Util SRL, care a acuzat faptul că nu i s-au plătit prestații de aproximativ un milion de euro în cadrul proiectului de extindere a plajelor, faza I. Cel mai probabil, acesta este și motivul pentru care la licitație a fost înscris acest LTD, iar nu sucursala din România.

FRANCO GIUSEPPE SRL și Porr Construct SRL reprezintă grupuri din Italia și Austria, care au mai participat și la faza I de combatere a eroziunii costiere, câștigând sectorul de lucrări Mamaia Sud.

 

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Exclusiv

Cum a furat Primăria Năvodari 2,5 hectare din lacul Siutghiol. Stuful a fost declarat ”pădure”

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Un extras informativ de carte funciară emis de OCPI Constanța atestă că Primăria Năvodari și-a însușit fraudulos o halcă de 2,5 hectare din Lacul Siutghiol, zona Mamaia-Sat. N-ar fi nici primul și nici ultimul furt de terenuri din lac. Însă, în acest caz manevra imobiliară lovește în cea mai valoroasă zonă a lacului Siutghiol din punct de vedere al protecției mediului. Practic, primăria și-a tras hotarul proprietății private nu doar peste domeniul public al statului român. S-a întins și peste zona de stufăriș peren din coada lacului. Vorbim de o zonă esențială pentru funcționarea sitului ROSPA 0057, inclus în rețeaua de protecție comunitară europeană, Natura 2000.

În timp ce Uniunea știa că în coada lacului nostru se află o zonă de stufăriș importantă pentru supraviețuirea a 31 de specii de păsări, Primăria Năvodari mințea odios că zona ar fi în mare parte o pădure. Nici urmă de stuf. Nici urmă de specii protejate. După cum se știe pădurile pot fi administrate în regim privat.

Așa cum se poate constata fără dubiu din filmarea atașată articolului de față, terenul înglobat fraudulos în proprietatea Orașului Năvodari nu este deloc pădure. În proporție de 90% este stufăriș peren, brăzdat de canale și ochiuri de apă alimentate din bazinul hidrografic al lacului Siutghiol. Pe alocuri, se observă insulițe de piatră, moloz și nisip, ”construite” artificial, de-a lungul timpului, pentru cucerirea terenului din lac. Zona Mamaia Sat este în plină expansiune imobiliară. Blocuri care pot produce un profit de milioane de euro așteaptă să se cuibărească în situl natural.

Download (PDF, 215KB)

Tunul imobiliar evocat mai sus a fost atent plănuit, dar mai ales legalizat printr-o serie de falsuri epocale. Totul a început în 2013. Primar al localității era PSD-istul Nicolae Matei. De-a dreapta sa, ca viceprimar, se afla Florin Chelaru, actual ”chiriaș” de la Primărie. La dispoziția celor doi funcționa o mașină de vot în Consiliul Local: Oameni cu origini sănătoase, tâmplari și lăcătuși în mare parte, inapți să înțeleagă chestiuni juridice elementare, dar dispuși să ridice mâna pentru orice. În acest context, pe 25 iunie 2013, Nicolae Matei s-a prezentat în fața Consiliului Local Năvodari cu un proiect de completare a inventarului bunurilor din domeniul privat al localității. În anexa hotărârii figurau trei terenuri. Lista era deschisă de un teren de 25.000 de metri pătrați situat în Mamaia Sat, pe strada M1 (o stradă care nu există pe hărțile Google). Valoarea de inventar – un fleac: 17.032,50 de lei. La ”categoria de folosință”, în anexa hotărârii se menționa ”HB”. Acest indicativ, HB, înseamnă ”lacuri și bălți naturale”.

Download (PDF, 178KB)

La ședință au participat 16 consilieri locali. Toți au votat în bloc pentru înscrierea terenului HB în inventar. Nici măcar unul dintre ei nu a întrebat: dar în ce bază a obținut Primăria o bucată din lac în proprietate privată? Se poate așa ceva? E legal?

Din punct de vedere legal, nu se putea. În primul rând, inventarierea este o procedură pur formală. Inventarul este un tabel ordinar, făcut în  Word sau în Excel, în care o comisie numită prin dispoziție de primar trebuie să înscrie terenurile și clădirile dobândite legal de Primărie. Rețineți: dobândite legal! Primăriile dobândesc proprietatea privată a unor bunuri la fel ca toți privații din această țară, prin cumpărare, prin schimb de terenuri, prin donație etc., dar și prin câteva modalități specifice, precum dezafectarea unor terenuri și clădiri din domeniul public sau preluarea bunurilor fără moștenitori.

Înscrierea terenului în inventarul Primăriei a fost ilegală din toate punctele de vedere. Primăria nu a dobândit legal acest teren și nici nu-l putea dobândi legal, fiind vorba de o bucată din lac, aparținând de drept, prin Constituție și prin legile organice, domeniului public al statului român. Să înscrii un teren al statului într-un inventar local cu bunuri private este un furt ordinar, în toată puterea cuvântului.

Hotărârea este contrasemnată de secretarul UAT, Viorica Târșoagă. Secretarul semnează pentru legalitate. Cât de legală a fost ”afacerea” am explicat mai sus. Doamna în cauză a mai fost implicată în menținerea în ființă a unei taxe fiscale, total abuzive, de două milioane de euro pentru un alt teren furat din lac de Primăria Năvodari, printr-o inventariere frauduloasă perfect similară. Ne-am referit mai sus la cazul halucinant, în care firma Somaco Construct SRL, care deține un complex de vile în zona Mamaia Nord, a consolidat, în anul 2007, malul lacului, care se surpa și îi afecta investiția. În 2011, Primăria a inventariat abuziv malurile lacului, care aparțin de drept domeniului public al statului român. Un an mai târziu, autoritatea locală a reușit să obțină intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară, fără nicio dovadă că obținuse bunurile în mod legal. După ce s-a văzut proprietară pe terenul statului, în modalitatea de mai sus, Primăria a emis o taxă fiscală în valoare de două milioane de euro pentru SC Somaco Construct SRL, apreciind că lucrarea hidrotehnică de consolidare a malului ar reprezenta, de fapt, o formă de depozitare provizorie de materiale de construcții în locurile publice. În realitate, societatea nu depozitase nimic, iar Primăria nu obținuse legal terenul folosit în scopul taxării abuzive a firmei de turism. Viorica Târșoagă a contrasemnat dispozițiile, evident abuzive, emise de Matei în acest caz, prin care a respins contestațiile societății, confirmând legalitatea unor aspecte pe deplin ilegale.

Primăria Năvodari a mai furat și alte terenuri de stat: hălci zdravene din plaja Mării Negre, dar și tot terenul de stat de sub Tabăra de Copii Năvodari. Toate aceste prăduieli ale proprietății publice au fost legalizate de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară din Constanța, condus, la un moment dat, de un năvodărean din gașca lui Matei. Pe astfel de relații unse din timp, amputarea bucății de lac din domeniul public al statului român a fost legalizată fără probleme. Geniile de la OCPI au considerat că HCL-ul pe care Primăria Năvodari și l-a fabricat în regie proprie reprezintă titlu de proprietate. Terenul a fost intabulat pe 31 martie 2014 în cartea funciară 111900/Năvodari. Doi ani mai târziu, pe 12 octombrie 2016, când la cârma orașului se afla deja actualul primar Florin Chelaru, terenul a fost dezmembrat în două loturi: primul de 24.000 de metri pătrați și al doilea de 1.000 mp.

Extrasul de carte funciară evocat la începutul articolului se referă la terenul de 24.000 mp. Cartea funciară a imobilului are numărul 115183/Năvodari. Din rubrica de date referitoare la teren, aflăm că acesta figurează integral în intravilan, având categoria de ”pădure” pe o suprafață de 10.412 mp și de ”ape stătătoare”, pe o suprafață de 13.588 mp. În zonă, niciodată nu a existat o astfel de pădure. În plus, Codul Silvic interzice introducerea pădurilor în intravilan. În sfârșit, apele de suprafață (curgătoare sau stătătoare) aparțin domeniului public al statului, potrivit punctului 3 din anexa Legii 213/1998 privind proprietatea publică și regimul acesteia. Credeți că registratorul de la OCPI nu știa aceste lucruri?

Ministerul de Finanțe și Administrația Națională Apele Române încearcă să recupereze terenurile de stat de la Siutghiol, intabulate fraudulos de Primăria Năvodari, pe calea unui proces de revendicare imobiliară. Statul a cerut în proces constatarea nulității absolute a hotărârilor locale prin care bunurile sale au fost inventariate fraudulos în proprietatea privată a Orașului Năvodari. Gașca de la Primărie nu pare deloc intimidată de aceste demersuri, adoptând noi acte care fraudează statul român. Însă despre acestea vom vorbi pe larg într-un articol viitor. Va urma!  

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Un coșmar judiciar. Lipsa de empatie, de umanitate și de logică face ravagii la Tribunalul Constanța

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Parcă suntem urmăriți de un blestem. După tragedia de la Caracal, polițiștii români s-au făcut din nou de râs. Ei au refuzat să-și dea jos prețioasele funduri, din Logan, pentru a ajuta o minoră, plină de sânge pe picioare, victimă a unui viol. Pe de altă parte, și Ministerul Public din România continuă să fie făcut de râs, chiar și după povestea halucinantă de la Caracal, în care un procuror i-a oprit pe polițiști să intre în casa ucigașului, pe motiv că nu se împlinise ora din mandat. Întâmplările tragice și criticile tăioase îndreptate împotriva indolenței, corupției sau incompetenței din sistem nu au adus deloc învățăminte pentru unii care îmbracă hainele statului. Schimbarea este doar o luminiță la capătul unui tunel. Când va veni nu se știe. Iar până atunci, suntem în continuare expuși unei atitudini a organelor lipsite de empatie, de umanitate și de logică.

Terenuri de stat, furate de Primărie și retrocedate unor interpuși

Întâmplarea pe care o vom relata în cele ce urmează face parte dintr-o speță pe care am urmărit-o și am prezentat-o în zeci de articole de-a lungul timpului. Este vorba de o poveste unică sub toate aspectele, generată de un baron PSD-ist care a condus oficial Primăria Năvodari, până când s-a dus la pușcărie, și care o conduce și acum, neoficial, printr-un interpus. L-am numit mai sus pe Nicolae Matei. În anii săi de glorie, acesta a ras toate terenurile de stat de pe malul mării și din tabăra de copii Năvodari, cu valori de uriașe. Procurorii DNA spun că Matei a obținut retrocedările de terenuri în favoarea interpușilor săi mituind o judecătoare cu funcție de conducere de la Tribunalul Constanța. Multe din loturile retrocedate erau în realitate terenuri de stat, inventariate fraudulos în proprietatea Orașului Năvodari.

Într-o zi, lui Matei i s-a năzărit să facă o alee de promenadă, pe mijlocul plajei, de la nord spre sud, pe o distanță de câțiva kilometri. În acest fel, plaja a fost îngustată, iar terenurile dinspre apus de promenadă au fost inventariate fraudulos în proprietatea localității și apoi retrocedate unor interpuși, deși sunt nisipoase, cum le știe toată lumea, și aparțin de drept chiar statului român. Hălci impresionante au ajuns în proprietatea unor personaje din structurile de stat, la un jurnalist influent și la numeroși afaceriști. Probabil din acest motiv, baronul PSD-ist se bucură de o protecție incredibilă chiar și din partea unor magistrați care, pentru a-și ascunde preferințele, susțin ipocrit independența justiției. Că poate păcălesc pe cineva.

O stradă fictivă, care pleca de nicăieri și ducea spre nicăieri

În anul 2012, Primăria Năvodari, aplicând același patent, a inventariat fraudulos și terenurile foarte valoroase de pe malul lacului Siutghiol, aparținând și ele, de drept, statului român. În mod similar, fostul primar a inventat o stradă, pe care a botezat-o în acte Promenada Lac Siutghiol. Aceasta pleca de nicăieri și ducea spre nicăieri, nefiind conectată la sistemul de drumuri publice. Începea dintr-un lot privat și se înfunda într-un alt lot privat. Pe alocuri, strada ”călca” pe apă. Manevra i-a folosit baronului ca să inventarieze și terenurile de pe lângă strada fictivă, la fel cum făcuse și în cazul aleii de la mare. Cu ajutor de la OCPI, Primăria Năvodari și-a legalizat și acest furt.

În mintea întortocheată a infractorului

O parte din terenul haiducit se afla în dreptul complexului de vile Verona, de patru stele, aparținând societății Somaco Construct SRL. Cu ani buni înainte, mai exact în 2007, societatea în cauză a consolidat terenul dintre lac și proprietatea sa, cu piatră și nisip. Practic, a refăcut malul care se surpase în lac. Vorbim de o suprafață perfect plană, care arată ca o superbă plajă de nisip.

În august 2012, Matei a trimis societății o decizie de impunere fiscală, pe motiv că aceasta ar fi depozitat provizoriu materiale de construcții pe terenul orașului. În mintea întortocheată a infractorului (fost deținut de drept comun), societatea nu amenajase pe banii ei malul surpat, ca să fie bine, ci depozitase materiale de construcții, în mod provizoriu. Taxa era calculată retroactiv, începând cu anul 2010, și avea valoarea astronomică de două milioane de euro.

Un expert PSD-ist, plătit de primarul PSD-ist să spună bazaconii

A urmat un război juridic, prea amplu ca să-l putem detalia complet. În linii mari, trebuie să spunem că Primăria Năvodari a pierdut procesul de contencios fiscal pe fond, însă a reușit să-l câștige în apel, cu ajutorul unui expert judiciar, care este consilier județean și coleg de partid cu Matei. Expertul de partid a inventat un fel de cerc pătrat, consemnând că Somaco Construct ar fi depozitat piatra și nisipul sub forma unei platforme de consolidare. Dar bine că nu le-a depozitat sub forma unui hotel! Opinia sa, pe lângă faptul că reprezenta o imbecilitate ordinară, nu avea valoare judiciară, expertul PSD-ist fiind plătit de primarul PSD-ist să spună bazaconii. Cu toate acestea,  instanța de apel a confundat raportul neutru de expertiză, care spunea că nu s-a depozitat nimic pe teren, cu opinia expertului-parte, care spunea stupizenia de mai sus. Și așa, Primăria Năvodari a câștigat procesul, fără ca magistrații să aibă o minimă tresărire emoțională, că tocmai aprobau, ca nicăieri în lume, o taxă de două milioane de euro.

Un dosar penal tratat cu sictir

Societatea nu s-a lăsat, a făcut plângeri penale și a prezentat dovezi că nu a depozitat materiale de construcții. Însă Parchetul Judecătoriei Constanța a tratat problema cu sictir. Doi procurori au închis dosarul penal, de patru ori la rând, însă judecătorii de cameră preliminară au infirmat de fiecare dată soluțiile de clasare, obligând unitatea de parchet să facă cercetări. Dosarul zace și acum, nesoluționat, după 7 ani de la deschidere.

În sfârșit, verificări

Somaco Construct a reclamat cazul la toate instituțiile din România și din Uniunea Europeană. Ceva a început să se miște pe sus. La un moment dat, instituțiile statului au făcut verificări și au constatat ilegalitățile de la Năvodari. Vorbim aici de Curtea de Conturi, Apele Române, ABADL, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul de Interne, Direcția Generală Antifraudă Fiscală, Comisia de Abuzuri a Senatului. Toate aceste instituții spun că terenul a fost furat de la stat de Primăria PSD-istă de la Năvodari, cu scopul taxării aberante, fără egal în UE, cu două milioane de euro și penalități de încă două, a firmei Somaco Construct SRL.

În fața acestor evidențe, Parchetul Curții de Apel Constanța i-a chemat pe semnatarii deciziei care nici măcar nu avea număr de înregistrare, fiind întocmită pe genunchi. Aceștia au recunoscut că n-au făcut inspecție fiscală și nici măcar n-au văzut vreodată grămezi depozitate pe teren, întocmind decizia de impunere la cererea expresă a lui Matei. Parchetul a constatat săvârșirea infracțiunii de fals intelectual. Însă  era prea târziu ca făptașii să mai fie trimiși în judecată. După atâția ani, răspunderea penală era prescrisă. În schimb, Parchetul a sesizat instanța să desființeze înscrisul falsificat. Un judecător de cameră preliminară a desființat înscrisul. Totul părea că intră în normal.

Statul român, revendicare imobiliară împotriva Primăriei Năvodari

În paralel, statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice și prin Apele Române, a dat Primăria Năvodari în judecată, revendicând terenurile furate din cuveta și din zona de protecție a lacului Siutghiol. Situația a creat ceva panică, pentru că, pe multe terenuri furate de la stat, de jur-împrejurul lacului Siutghiol, s-au construit blocuri de zeci de milioane de euro și vile opulente pentru politicieni, funcționari și afaceriști.

Procurorul de ședință pledează împotriva Parchetului, ca un avocat al Primăriei

Din acest punct, situația a luat o turnură bizară. Astfel, hotărârea prin care fusese desființată taxa fiscală a fost contestată de Primăria Năvodari la Tribunalul Constanța. Procurorul de ședință, trimis la bară de Parchetul Judecătoriei, a pus concluzii în favoarea Primăriei Năvodari. Acesta a criticat pe față poziția Parchetului superior, al Curții de Apel Constanța, încălcând cu nonșalanță principiul subordonării ierarhice. Mai mult, a reluat în fața instanței argumente utilizate de Parchetul Judecătoriei la tentativele repetate de clasare a dosarului penal deschis din 2012. Atenție, toate aceste clasări au fost infirmate de mai mulți judecători de cameră preliminară. În consecință, reluarea argumentelor infirmate de instanțe reprezenta un afront la adresa judecătorilor și a justiției. Prestația procurorului, la care semnatarul prezentului articol a asistat consternat alături de alți colegi din presă, a contat foarte mult. Ca dovadă, Tribunalul Constanța a admis contestația Orașului Năvodari, subliniind că terenul care a generat taxa fiscală aparține Orașului Năvodari.

O asemenea remarcă nu ar fi trebuit să aibă nicio relevanță, întrucât instanța trebuia să judece doar dacă decizia de impunere fiscală, falsificată intelectual, se impunea a fi desființată. Nu se judeca nimic despre fapte și făptuitori. Făptuitorii, funcționari ai Primăriei Năvodari, au fost cercetați penal, s-a stabilit vinovăția lor și faptul că nu pot fi trimiși în judecată datorită intervenirii prescripției. Toate aceste aspecte au rămas definitive, întrucât făptașii nu au contestat ordonanța Parchetului Curții de Apel și rezoluția de confirmare a procurorului general.

Parabola care lămurește totul

Ca să înțelegeți situația, faceți următorul exercițiu de imaginație. Mergeți la un restaurant, unde comandați o bere. La urmă, ospătarii vă aduc o notă de plată cu o valoare astronomică, în care trec din burtă că ați fi consumat șampanie și caviar. Știind că nota e mincinoasă, mergeți la Parchet și depuneți plângere penală împotriva ospătarilor. Parchetul cercetează faptele, ospătarii recunosc falsul intelectual și nici nu contestă ordonanța procurorului de caz, care devine astfel definitivă. Mai departe, procurorul general sesizează instanța să desființeze nota de plată. Instanța o desființează. Dar firma care administrează restaurantul depune contestație.  Nu v-ar șoca dacă această contestație ar fi admisă pe motiv că masa, pe care nu ați consumat șampanie și caviar, aparține restaurantului? Nu v-ați întreba: dar ce relevanță are a cui e masa? Discuția nu era despre o notă de plată falsificată intelectual? Nu ați simți că cineva vă ia de prost? Nu vi s-ar părea strigător la cer ca, în ciuda faptului că s-a dovedit definitiv că nu ați consumat șampanie și caviar, contestația restaurantului să fie primită? Și, la pachet cu ea, dreptul să vă vândă toată agoniseala de o viață, toate proprietățile, ca să se îndestuleze pentru caviarul pe care nu l-ați mâncat și pentru șampania pe care nu ați băut-o? Dacă vi s-ar întâmpla așa ceva, nu v-ați trage două palme, sperând să vă treziți dintr-un coșmar?

Cu acest coșmar se confruntă Somaco Construct SRL. După decizia Tribunalului, dosarul s-a întors la Judecătorie. Mai mulți magistrați au refuzat să îl rejudece. În cele din urmă, cauza a fost repartizată unei judecătoare abia intrate în sistem, care a respins cererea de anulare a deciziei falsificate de impunere fiscală. Singurul argument a fost acela că terenul aparține orașului Năvodari, exact cum subliniase completul de la Tribunal. Nicio logică, nicio relevanță!

O judecătoare începătoare confirmă că terenul aparține Primăriei

Reprezentantul Somaco Construct SRL, antreprenorul Grigore Comănescu, spune că a depus o contestație împotriva acestei soluții. Însă, în paralel a exercitat și o cale extraordinară de atac, respectiv o contestație în anulare, împotriva deciziei de la Tribunal, care a deschis drumul acestei răsturnări de situație.

În această cale extraordinară de atac a intervenit și Administrația Națională Apele Române, tocmai legat de motivarea, altfel irelevantă și străină naturii litigiului, cu privire la cine este proprietarul terenului. Pericolul ar fi ca acest aspect care nu era dedus judecății și nu avea nicio relevanță să folosească Primăriei Năvodari tocmai în celălalt proces, în care statul își revendică proprietatea de drept asupra terenurilor furate de Primăria Năvodari din cuveta și de pe malul lacului Siutghiol. Interesele sunt mari și mulți dinozauri și-ar dori să închidă furăciunile chiar și printr-un astfel de subterfugiu.

Jurnaliștii, evacuați din sală. Procurorul de ședință se bate cu statul român

Un prim termen de judecată a contestației în anulare a avut loc luni, 5 August 2019. Ședința s-a desfășurat cu ușile închise. Jurnaliștii au fost evacuați din sală. Grigore Comănescu spune că reprezentantul Apelor Române a cerut introducerea statului român în cauză, prin Ministerul Finanțelor Publice. Însă procurorul de ședință s-a opus cu vehemență. Vorbim de același procuror care a reprezentat Parchetul Judecătoriei Constanța și în fața completului anterior.

”Domnul procuror s-a comportat ca un adevărat avocat al Primăriei Năvodari împotriva statului. S-a luptat ca statul să nu devină parte în proces. Păi înseamnă că nu este interesat să se corecteze o eroare. Înseamnă că vrea ca în hotărâre să rămână în continuare mențiunea că terenul ăla furat de la stat este al Primăriei. Normal că dacă nu se corectează, grupul infracțional se va folosi de eroarea asta ca să nu răspundă pentru furt. Eu nu pot să cred că domnul procuror nu înțelege lucrurile astea. Mie mi-a făcut impresia că este o persoană inteligentă, deci nu cred că e o scăpare, că n-ar fi înțeles. Și data trecută dumnealui a pus concluzii să se respingă acțiunea Parchetului și să se admită ce a cerut Primăria Năvodari. Dacă ascultați ce spune procurorul pe înregistrarea audio, ați crede că vorbește un avocat al Primăriei. Deci aici s-a ajuns. Ăia au furat un teren de la stat și încearcă să fure și de la noi patru milioane de euro, iar procurorul se luptă pentru ei.” – declară Grigore Comănescu.

Aici s-a ajuns. După cum spuneam, întâmplările tragice de la Caracal și criticile tăioase îndreptate împotriva indolenței, corupției sau incompetenței din sistem nu au adus deloc învățăminte pentru unii care îmbracă hainele statului. Schimbarea este doar o luminiță la capătul unui tunel. Când va veni nu se știe. Iar până atunci, suntem în continuare expuși unei atitudini a organelor lipsite de empatie, de umanitate și de logică.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Primăria Mangalia, aproape de insolvență. Penalități de milioane de euro, conturi blocate

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Primăria Mangalia traversează o criză financiară fără precedent. Conturile bancare ale municipalității sunt blocate de mai mulți creditori, iar datoriile totale, ascunse cu grijă de conducerea orașului, frizează starea de criză financiară sau chiar de insolvență. O suspiciune în acest sens a fost enunțată de consilierul local Nicolae Moroianu, la scurt timp după ce majoritatea din CL Mangalia controlată de primarul Cristian Radu a votat un nou credit de 1,5 milioane de euro. Moroianu spune că a solicitat date cu privire la datoria publică a unității administrativ-teritoriale încă din urmă cu un an, repetând această solicitare la aproape fiecare ședință a Consiliului Local. Deși legea îi dă alesului local dreptul să primească aceste informații în termen de zece zile, Primăria se fofilează de mai bine de un an.

Document publicat de consilierul Nicolae Moroianu, pe pagina sa de Facebook

Ce are de ascuns Primăria Mangalia? Nicu Moroianu spune că toți consilieri locali cunosc mai multe situații care au condus la actuala criză și la blocarea conturilor bancare. Nu le cunosc însă pe toate. Ar putea fi mai multe. Dar ceea ce se cunoaște este deja extrem de îngrijorător. În primul rând, este vorba de o executare silită începută împotriva Primăriei de Callatis Therm SA, o societate care s-a ocupat până în anul 2013 de gestiunea delegată a serviciului public de termoficare. În anul menționat, Primăria Mangalia a ajuns la un acord cu Callatis Therm, în vederea rezilierii contractului de delegare a gestiunii serviciului de termoficare. Centralele și rețelele termice au fost preluate de municipalitate. Ulterior, a fost înființată o întreprindere publică locală cu misiunea de a presta acest serviciu. Inițiativa primarului s-a dovedit inspirată. Însă, Cristian Radu a semnat o înțelegere cu reprezentanții Callatis Therm, în care se obliga să achite investițiile realizate de această societate. Ratele și datele scadente au fost stabilite în mod precis, iar municipalitatea se angaja să suporte, în caz de întârziere, penalități de 0,5% pe zi din debitul principal.

În 2014, consilierii locali au votat pentru alocarea sumelor necesare în buget în vederea achitării datoriei. Deși a avut banii la dispoziție și obligația să îi vireze, executivul local nu a făcut acest lucru. În consecință, Callatis Therm a deschis un proces împotriva Municipiului Mangalia (dosarul 8793/118/2017), în care, prin sentința civilă 1104/01.08.2018 a Tribunalului Constanța, a obținut o ordonanță de plată în valoare de 7.223.215,28 de lei împotriva autorității locale. Suma de mai sus reprezintă penalități de întârziere calculate la debitul principal de 1.066.944,65 de lei, pentru perioada 15.04.2014 – 29.12.2017. Prin aceeași sentință, Tribunalul a obligat municipalitatea mangaliotă să achite și penalități de 0,5% pe zi, aplicate la același debit principal, pentru perioada 30.12.2017 – 07.05.2018, fără a proceda ea însăși la calcularea acestora. Am calculat noi și ne-a ieșit suma de 688.178,88 de lei. Callatis Therm nu a solicitat ordonanță de plată și pentru debitul principal, astfel că penalitățile curg și la momentul de față. După regula aplicată de instanță, pentru cele 450 de zile scurse de pe 8 mai 2018 și până pe 31 iulie 2019, se mai adună penalități de 2.400.624 de lei. Însumând toate aceste penalități și debitul principal, aflăm că datoria se ridică la 11.378.962,81 de lei, ceea ce înseamnă peste 2.420.000 de euro.

Datoria îngroapă orașul, dar nu este singura. Astfel, doi executori judecătorești asociați au blocat conturile de trezorerie, dar și contul deschis la CEC Bank aferent unui credit bancar de 60 de milioane de lei luat de Primăria Mangalia pentru finanțarea unor lucrări de investiții. Societatea profesională a celor doi executori judecătorești a pus în executare silită un titlu executoriu obținut de o persoană fizică. Acesta din urmă a obținut o hotărâre judecătorească definitivă, în anul 2010, prin care Municipiul Mangalia a fost obligat să îi retrocedeze un teren. Însă, ce să vezi, Primăria Mangalia nu a aplicat hotărârea judecătorească. Persoana lezată de această atitudine s-a întors în justiție, iar în anul 2015 instanța de judecată a fixat în sarcina municipalității daune de 0,1% pe zi de întârziere din valoarea expertizată a terenului, de 197.580 de euro, până la punerea în aplicare a hotărârii judecătorești din anul 2010. Primăria tot nu s-a conformat, chiar dacă avea cunoștință că această formă de rebeliune împotriva unei hotărâri judecătorești se va deconta în bani. Ca urmare, penalitățile au curs până la 253.297,56 de euro. În luna iulie, Municipiul Mangalia prin primar a solicitat suspendarea executării silite a contului de credit, însă această cerere a fost respinsă, fără cale de atac, pe 15 iulie 2019, în dosarul 3854/254/2019 al Judecătoriei Mangalia. În consecință, toate lucrările din oraș au fost stopate. Conturile sunt înghețate, astfel că singura variantă de evitare a insolvenței a rămas un nou credit bancar.

În timp ce s-a arătat inaptă să-și respecte propriul angajament cu SC Callatis Therm sau să respecte o hotărâre judecătorească în cazul persoanei fizice, adunând astfel penalități colosale, Primăria Mangalia nu a fost aptă nici să recupereze prejudicii stabilite de Curtea de Conturi, care i-ar fi asigurat lichiditățile necesare măcar cât să respire. Ne-am referit mai sus la un raport al Curții de Conturi din anul 2016. Auditorii au constatat plăți ilegale către o casă de avocatură și către o firmă de relații publice și au obligat autoritatea să determine întinderea prejudiciului, să identifice persoanele responsabile și să întreprindă măsuri de recuperare a sumelor plătite în deplină haiducie. Primăria a contestat decizia Curții de Conturi, însă acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. În privința sumelor plătite de municipalitate pentru servicii avocățești am scris de-a lungul timpului mai multe articole. Din documentele pe care le-am avut la dispoziție, s-a reliefat că ar fi vorba de cel puțin 1,7 milioane de euro.

 

Revenim la consilierul Nicolae Moroianu. Acesta spune că a inițiat un proiect de hotărâre locală, prin care cere ca primarul localității, Cristian Radu, să prezinte trei rapoarte punctuale pentru cele trei probleme prezentate mai sus: penalitățile către Callatis Therm, penalitățile rezultate din încălcarea hotărârii de retrocedare și recuperarea prejudiciilor constate de Curtea de Conturi. În proiectul lui Moroianu, este cuprins un articol potrivit căruia Consiliul Local Mangalia va efectua toate demersurile legale pentru angajarea răspunderii juridice a persoanelor vinovate, inclusiv prin constituirea ca parte civilă în eventualele cauze penale. Moroianu spune că a trimis proiectul său tuturor consilierilor locali din Mangalia, invitându-i să fie semnatari și co-inițiatori ai proiectului. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: