Vlădescu vs. Boureanu: dușmani în dragoste, parteneri de șpagă

Direcția Națională Anticorupție a cerut, ieri, sesizarea preşedintelui pentru încuviinţarea urmăririi penale a fostului ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu, acuzat de două infracţiuni de luare de mită.

El este cercetat într-un dosar în care a început urmărirea penală şi împotriva fostului parlamentar Cristian Boureanu, a lui Ionuţ Costea, fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor şi a lui Constantin Dascălu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Infracţiunile de corupţie au fost comise în legătură cu încheierea şi derularea contractelor de reabilitare a liniei ferate Bucureşti – Constanţa, precum şi cu recuperarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) restante, pentru lucrări de reabilitare la o altă linie de cale ferată.

Astfel, în perioada 2005-2014, oficiali români sau persoane cu influenţă asupra acestora ar fi primit de la o companie străină, în baza unor înţelegeri, aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca, în schimbul acestor sume, să se asigure încheierea contractelor şi plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată a liniei Bucureşti-Constanţa, precum şi plata TVA restante pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferată care fusese deja realizată de aceeaşi companie.

Conform documentului DNA, alte patru persoane, printre care și Cristian Boureanu, sunt cercetate sub control judiciar pe cauțiune. Astfel, Mircea – Ionuț Costea, fost angajat al Ministerului Finanțelor, este acuzat de trafic de influență și complicitate la luare de mită, având stabilită o cauțiune de 1.500.000 euro. Mai mult, Mihaela Mititelu, la data faptelor persoană apropiată de conducerea CN CFR, acuzată de trafic de influență și complicitate la luate de mită, trebuie să plătească o cauțiune de 1.000.000 de euro.

Citiți acuzațiile pe care procurorii DNA i le aduc fostului ministru al Finanțelor, dar și ce alte nume sunt implicate în acest dosar:

Reabilitarea căii ferate Bucureşti-Constanţa, mită de milioane de euro! Nu lipsesc urmăriţii penal…

Povestea, promisiunile și costurile 

Lucrările la reabilitarea liniei de cale ferată Bucureşti-Constanţa au început în 2006, sub conducerea lui Gheorghe Dobre, ministrul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului de la acea dată.

La demararea lucrărilor de reabilitare a liniei ferate Bucureşti-Constanţa, în 2005, se estima că investiţia va fi de 665 de milioane de euro şi că va fi gata în 2008. În realitate, lucrările au fost finalizate abia în anul 2014, costurile totale ridicându-se la aproape un miliard de euro.

În perioada de execuţie a lucrărilor, trenurile parcurgeau cei 225 de kilometri de la Bucureşti la Constanţa în 4 ore şi chiar mai mult. Compania a înregistrat pierderi și pe partea aceasta din cauza faptului că cetățenii au renunțat la varianta de a călători cu trenul. Oficialii nu au reușit să explice niciodată întârzierile, mai ales că specialiștii au notat că lucrările nu aveau o complexitate deosebită.

NOTĂ! Linia de cale ferată Bucureşti-Constanţa face parte din ramura nordică a Coridorului IV de transport pan-european, Berlin-Nurnberg-Praga-Budapesta-Bucureşti-Constanţa. Ca surse de finanţare, reabilitarea pe Bucureşti-Constanţa a fost împărţită astfel: Bucureşti Nord – Băneasa şi Feteşti – Medgidia – Constanţa aveau finanţare JBIC (Japan Bank for International Cooperation – împrumut rambursabil) şi Guvernul României, iar Băneasa-Feteşti avea finanţare de la Uniunea Europeană – fonduri ex-ISPA şi Guvernul României, printr-un împrumut de la banca Dexia.

La secţiunea de cale ferată Băneasa – Fundulea, lucrările au demarat în 2005, apoi secţiunile cu finanţare japoneză au intrat la reabilitare în 2006, iar la secţiunile Fundulea-Lehliu şi Lehliu-Ciulniţa-Feteşti lucrările au demarat în 2007, amintesc jurnaliștii de la Gândul.info . Lucrarea de reabilitare s-a încheiat în vara anului 2014, aceeași sursă amintind și faptul că o călătorie inaugurală cu 160 km/h a avut loc pe data de 4 iulie a acelui an.

Lucrări sistate în 2009 din cauza neplăților

Lucrările au fost sistate în anul 2009 din cauza neplăților. Presa națională a scris la acea dată că, din suma de 60 milioane de euro, pe care trebuia să o primească pentru lucrări, CFR a plătit doar şase milioane de euro. De asemenea, reprezentanţii consorţiului, anunțat atunci că pe o parte a tronsonului, între Anghel Saligny şi Mircea Vodă, se circulă pe un singur fir. De asemenea, un comunicat al Astaldi, celalalt constructor care a lucrat pe secțiunea București – Constanța (sectoarele Fundulea – Lehliu şi Lehliu – Ciulniţa – Feteşti), au fost întârziate plățile, însă nu au luat decizia opririi lucrărilor.

Aproape 4 milioane de euro pe kilometru

Estimarea inițială a lucrărilor se ridica la 665 de milioane de euro, adică 2,9 milioane de euro pe kilometru, având în vedere că lungimea totală a acestei rute este de 225 de kilometri. Calculele au fost refăcute în anul 2010, atunci când au apărut standardele de cost aferente unor astfel de lucrări – reabilitarea căii ferate pe un coridor paneuropean – în care este prevăzut un maximum de 2,18 milioane de euro pe kilometru. În realitate, conform datelor centralizate la nivelul Ministerului Transporturilor, totalul costurilor pentru CFR București – Constanța a fost de… 913 milioane de euro. Asta înseamnă peste 4 milioane de lei pe kilometru, de două ori mai mult decât prevederile din standarde. Mai mult, la un calcul simplu, descoperim că prețul plătit a fost de… 248 de milioane de euro mai mare decât cel estimat. De altfel, jurnaliștii de la Gândul au și notat că specialiștii din construcții de căi ferate au estimat că amenajarea DE LA ZERO a tronsonului feroviar București – Constanța ar fi costat mai puțin de 4 milioane de euro pe kilometru sau cât un kilometru de autostradă nou construită.

Asocierea firmelor Swietelsky – Wiebe – Takenaka, în atenția procurorilor anticorupție

Grupul german Eiebe a intrat pe piaţa din România în anul 2001, participând între 2001 şi 2004 la reabilitarea tronsonului de cale ferată Bucureşti-Câmpina. În 2003, Wiebe România a câştigat licitaţia pentru reabilitarea la viteza comercială de 160 km/h a liniei Bucureşti-Constanţa, componentă a Coridorului IV paneuropean. „În cadrul acestui proiect, Wiebe România a executat integral (km 147+552/224+116) sudarea şinelor (4.300 de suduri) şi a aparatelor de cale (2.500 de suduri), precum şi construcţia căii fără joante (207.14 km), confecţionarea şi introducerea în cale a joantelor izolante lipite (1.036 de bucăţi) şi a cupoanelor de tranziţie (754 de bucăţi), confecţionarea opritoarelor de cale. Pe tronsonul Feteşti-Saligny km 147+552/172+690, Wiebe România a executat lucrările de terasamente, drenaje şi consolidări, inclusiv terasamentul nou pentru varianta de traseu Ovidiu-Dunărea (…) precum şi lucrările de suprastructură de cale ferată pentru liniile abătute din staţiile CF Ovidiu, Dunărea şi Cernavodă”, se arată pe site-ul companiei germane, conform Gândul.info.

Swietelsky – o altă firmă componentă a consorţiului care a reabilitat linia ferată Bucureşti-Constanţa – este o companie de construcţii din Austria. Aceeași sursă precizează că aceasta este specializată în construcţii feroviare, rutiere şi civile. În anul 2008, compania avea peste 6.000 de angajaţi, iar în anul fiscal 2005-2006 a avut o cifră de afaceri de 1,1 miliarde de euro. Grupul este prezent şi în România, prin compania Swietelsky Construcţii Feroviare, care a avut în 2008 o cifră de afaceri de 113 milioane de lei şi 193 de angajaţi. De asemenea, grupul mai deţine şi compania Drumserv Târgu Mureş şi 50% din compania Asfalt Dobrogea, care a inaugurat în noiembrie 2008 cea mai mare staţie de asfalt din România, în zona industrială a localităţii Ovidiu, judeţul Constanţa, în urma unei investiţii de 5 milioane de euro.

Soții, amante și afaceri cu șpăgi de milioane de euro

Sebastian Vlădescu, fostul ministru de Finanțe, a îmbinat utilul cu plăcutul și a simțit pe propria-i piele că cele două nu se… pupă niciodată. Presa a vuit în anul 2010 de articole despre “fuga” soției fostului deputat Cristian Boureanu cu Sebastian Vlădescu.

Astfel, fostul ministru de Finanţe, Sebastian Vlădescu, declara într-un interviu pentru Cancan că reputaţia lui de “crai” este exagerată, el numărându-se printre acei bărbaţi “fericiţi” care îşi amintesc numele tuturor femeilor care i-au trecut prin viaţă.

“Vă asigur că numărul lor este mult mai mic decât se crede şi s-a vehiculat în presă. Ar fi nepoliticos să dau o cifră. Pot să vă spun doar că sunt printre bărbaţii fericiţi care îşi aminteşte numele tuturor femeilor care i-au trecut prin viaţă. «Crailâcul» meu nu există, este o diferenţă enormă între ceea ce s-a scris şi ceea ce s-a întâmplat”, a explicat Vlădescu.

Ceea ce e cu adevărat interesant privește faptul că Irina Boureanu era fina lui Sevastian Vlădescu, fostul ministru al Finanțelor le-a fost naș de cununie Irinei și lui Cristian Boureanu. La momentul interviului, Vlădescu a declarat pentru Cancan că fuga sa cu Irina Boureanu a fost cea mai mare greșeală din viața lui.

“Am plecat de acasă, fără să stau să mă gândesc la nimic. Am fugit pur şi simplu două săptămâni cu Irina”, şi-a amintit Vlădescu și a spus că nu are gusturi anume când vine vorba de femei. “În viaţa mea femeile au fost o întâmplare, nu am căutat să găsesc una anume. Îmi plac femeile cu care mă înţeleg. Vii, frumoase, cele cu care pot să mă cert, să râd şi să vorbesc. Îmi plac femeile inteligente care îmi sunt sau îmi pot fi partener, prieten, iubită şi amantă”.

Vindea mărțișoare

Același Vlădescu a povestit într-un interviu notat de jurnaliștii de la Gândul.info că înainte de Revoluția din 1989 confecționa și vindea mărțișoare, explicând că aceasta a fost prima lui afacere.

În 1992 s-a înscris în PNL, dar spune că nu s-a considerat niciodată un membru real al partidului.

“Nu am fost niciodată membru al PNL, poate doar când m-am înscris pe stradă în perioada 1992-1996, ca mulţi alţii, dar acest lucru nu se poate spune că a făcut din mine un membru. Mulţi cred că sunt liberal datorită apropierii mele de Călin Popescu Tăriceanu. Ca şi principii, da, mă apropii mai mult de doctrina liberală”, spune Vlădescu, adăugând că este mulţumit de reformele pe care a apucat să le facă în calitate de ministru.

Aproape o sută de ceasuri

Tot pentru aceeași sursă, în anul 2010, fostul ministru a vorbit și despre colecția sa de ceasuri, una impresionantă pentru oricine. Aproape o sută!

“Am câteva ceasuri, mai multe decât ar trebui, până într-o sută. Am foarte multe marca Swatch, pentru că raportul preţ-calitate este foarte bun şi funcţionează impecabil. Am şi câteva ceasuri scumpe, dar nu multe. Eu le colecţionez nu pentru valoare, ci pentru mecanism, sunt fascinat de modul în care este conceput şi funcţionează. Nu îmi plac ceasurile din metale preţioase, am ceasuri pe care le consider mai valoroase şi care nu sunt din aur sau argint, sunt valoroase ca istorie, cum este, de exemplu, unul care a făcut cel de-al Doilea Război Mondial la mâna unui soldat”, spunea Vlădescu, de asemenea mându de automobilul său Fiat 500 Abarth 695 Ferrari Tribute, cea mai recentă achiziție a sa la vremea respectivă.

Comentarii pe Facebook

Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta