Connect with us

Politica

Palaz de la PMP nu iartă și nu uită: ”ALDE Constanța, praful de pe toba lui Tăriceanu”

Maria Ionescu

Publicat

la

PMP Constanța, prin președintele Claudiu-Iorga Palaz, va susține în cazul în care va fi propus pe ordinea de zi a următoarei ședințe a Consiliului Județean Constanța, schimbarea din funcție a vicepreședintelui CJC Learciu Daniel- ALDE.

”Ne menținem poziția pentru a demonstra <micimea> organizației ALDE Constanța. Această mini-formațiune este total neimportantă pentru Călin Popescu Tăriceanu. ALDE Constanța nu contează în nicio ecuație politică pentru Tăriceanu, acesta neimplicandu-se pentru a își susține un membru în Consiliul Județean Constanța. Nu este în stare sau nu vrea să-i ajute pe cei de la ALDE Constanța să-și numească oameni în funcții. Cei de la ALDE Constanța sunt vânduți la masa verde de Tăriceanu, iar membrii organizației județene sunt <fără busolă> nefiind luați în seamă de către conducerea centrală. Liderii ALDE Constanța (senatorul Ioan Popa și directorul Oil Terminal Gabriel Daraban) sunt pe post de praf pe tobă pentru Tăriceanu și nu sunt luați în seamă de nimeni. O dovadă în acest sens este refuzul celor de la PSD Constanța de a susține propunerea ALDE pentru funcția de vicepreședinte CJC, iar ca să închidem cercul să le arătăm celor de la ALDE Constanța că sunt praful de pe toba lui Tăriceanu și că acesta nu-i bagă în seamă, ne prezentăm public poziția noastră față de schimbarea și înlocuirea actualului vicepreședinte CJC Learciu Daniel cu un alt membru de la ALDE. Motivele pentru schimbarea din funcție a acestuia sunt <gârlă>, doar să vrea PSD-ul să-l schimbe. Dar acest lucru nu se va întâmpla, <micimea> conducerii ALDE Constanța (senatorul Ioan Popa și directorul Oil Terminal Gabriel Daraban) fiind deja dovedită! Cei doi nu sunt decât <lustruitori de clanță> la ușa lui Tăriceanu. ATÂT.” a declarat Claudiu Palaz.

Disensiunile dintre Palaz și Learciu sunt vechi, iar replicile acide dintre cei doi din timpul ședințelor de Consiliu Județean de la Constanța rămân memorabile. “Ordinea.ro” a prezentat câteva dintre intervențiile celor doi și vi le reamintim:

SCANDAL în CJC. Palaz vrea să știe în ce scopuri a folosit Daniel Learciu mașina de servciu

De asemenea, intervenția șefului administrației județene, Horia Marius Țuțuianu este interesantă. Vă invităm să lecturați și:

Learciu: “Palaz taie frunze la câini”. Ce spune despre Țuțuianu, președintele CJ

 

 

Comments

comments

Politica

PMP propune partidelor un pact național pentru Sănătate

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Partidul Mişcarea Populară a lansat, astăzi, un apel către toţi liderii politici din România pentru elaborarea şi adoptarea unui Pact Naţional pentru Sănătate.

„Criza sanitară provocată de pandemia de coronavirus a evidenţiat slăbiciunile uriaşe ale sistemului de sănătate din România. Cauzele sunt multiple: subfinanţare, lipsa unei strategii coerente, legislaţia deficitară, politizarea excesivă sau tradiționala practică românească a ascunderii gunoiului sub preş”, se menționează în scrisoarea trimisă liderilor politici de președintele PMP, Eugen Tomac.

Pactul Național pentru Sănătate va reprezenta „foaia de parcurs pe care decidenţii guvernamentali, indiferent de culoarea politică, se vor angaja să o respecte cu stricteţe, astfel încât sistemul sanitar din țara noastră să reuşească să ofere servicii de calitate cetățenilor, dar mai ales, să poată face față unor crize similare sau mai grave decât cea pe care o avem de înfruntat astăzi”, se precizează în documentul amintit.

Concret, PMP propune 10 măsuri care ar garanta îmbunătăţirea considerabilă a sistemului sanitar din România: o speranţă de viaţă mai mare, servicii de mai bună calitate, tratamente performante, sustenabilitate”. Pactul Naţional pentru Sănătate propus de PMP va avea în vedere:

Creşterea alocărilor bugetare pentru Sănătate gradual până la atingerea nivelul mediu din UE până în anul 2025. Cheltuielile pentru Sănătate în România sunt cele mai scăzute din UE, atât pe cap de locuitor (1.029 EUR, media UE fiind de 2.884 EUR), cât și ca procent din PIB (5% față de 9,8% în UE);

Crearea unei comisii parlamentare speciale pentru modificarea şi modernizarea legislaţiei în domeniul Sănătăţii, plecând de la proiectul de lege privind reorganizarea și funcționarea sistemului de sănătate, proiect elaborat de cei mai buni specialiști în Sănătate pe care îi are România (proiectul se anexează);

Construirea a 8 spitale regionale cu fonduri europene în cadrul exerciţiului financiar 2021 – 2027;

Investiţii substanțiale în modernizarea spitalelor;

Dotarea cu echipamente performante a tuturor spitalelor judeţene, municipale, orăşeneşti şi a celor care tratează diferite specialități medicale;

Elaborarea unui sistem de remunerare corectă pentru personalul medical adaptat la standarde europene, pentru stoparea exodului către Vestul Europei;

Instruirea și perfecţionarea continuă a personalului medical în contextul progreselor științifice realizate în domeniu;

Dezvoltarea capacităţii de producţie de medicamente în România;

Finanțarea cu prioritate a Institutului Cantacuzino; refacerea în cel mai scurt timp a capacităţii României de a produce vaccinuri;

Alocări speciale de 0,5% din PIB pentru cercetare medicală.

Liderul PMP, Eugen Tomac, vine și cu o soluție de finanțare a acestor măsuri: „Partidul Mişcarea Populară atrage atenţia asupra faptului că, la nivelul UE, s-a decis suspendarea Pactului de Stabilitate şi de Creştere până la 31 decembrie 2020. Aceasta înseamnă că România se poate împrumuta oricât peste limita de deficit bugetar pentru a finanţa domeniul sanitar, considerat drept o prioritate în obiectivele stabilite de Comisia Europeană, deci pentru realizarea punctelor prevăzute în propunerea de Pact Naţional pentru Sănătate. În aceste condiții, pentru prima dată avem șansa să ne împrumutăm pentru a finanța investiții în sănătate (cum ar fi construirea și modernizarea spitalelor, operaționalizarea Institutului Cantacuzino etc), deci nu pentru consum.”

Potrivit PMP, cele 10 măsuri menționate trebuie elaborate de factorii politici în parteneriat cu specialiști de renume în domeniul sănătății, cu asociații patronale și sindicale, cu universități, ONG-uri și companii care acționează în domeniul sănătății.

„Pentru a reuși este nevoie de voință politică, de respect și asumarea cu seriozitate a acestor angajamente întru apărarea sănătății cetățenilor pe care avem datoria să îi reprezentăm”, mai spune liderul PMP, Eugen Tomac, în scrisoarea trimisă președinților PNL, PSD, USR, UDMR, ALDE, ProRomânia și PLUS.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Ordonanța privind ratele la bănci, modificată substanțial în Senat

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Senatul a adoptat, miercuri, ordonanța care prevede amânarea plății ratelor la bănci cu amendamente importante. Astfel, potrivit ordonanței românii vor putea cere amânarea plăţii ratelor la credite chiar dacă au restanţe. Ei vor putea amâna plățile până la sfârşitul anului şi nu vor mai plăti dobândă la dobândă. Ordonanţa de Urgenţă modificată în Parlament mai prevede că nu este nevoie ca solicitanții să facă dovada că au fost afectați economic de criza COVID-19. Actul normativ a fost votat de 85 de senatori, iar 26 au votat împotrivă. Acesta urmează să fie dezbătut şi votat şi în Camera Deputaţilor. Sursa: stiripesurse.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Robert Cazanciuc (PSD) vrea SUSPENDAREA PROCESELOR pe durata stării de urgenţă!

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Senatorul PSD Robert Cazanciuc anunţă că a depus la Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, cu solicitarea procedurii de urgenţă, o iniţiativă legislativă de suspendare a proceselor pe durata stării de urgenţă. Iniţiativa are în vedere completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Senatorul atrage atenţia asupra riscurilor continuării judecării într-un număr mare de dosare.

„La judecată când orgoliile vor transforma instanțele în focare de coronavirus. Am depus la Camera Deputaților, ca primă cameră sesizată, și am solicitat procedură de urgență pentru inițiativa legislativă de suspendarea a proceselor pe durata stării de urgență. „Fiat justitia, et pereat mundus“ nu înseamnă că trebuie să moară oameni prin tribunale pentru ca justiția să triumfe, ci apărarea cu orice preț a zeiței Themis, tocmai pentru ca cetatea să rămână vie și protejată de orice formă de abuz! Activitatea de judecată va putea continua doar în situații excepţionale, de urgenţă deosebită, temeinic justificate, referitoare la protecția relațiilor de familie, la măsurile dispuse prin decretul de instituire a stării excepţionale, precum și în cauzele cu persoane private de libertate, în aceste din urmă dosare judecata urmând a se desfășura doar prin sistem de videoconferiță. Cu o senioritate pe deplin justificată, un avocat cu părul alb mă întreabă zilele trecute dacă dreptul fundamental al fiecărui cetățean de a avea parte de un proces echitabil( în condițiile unor restricții de deplasare, socio-economice ,cum nu au fost 100 de ani) așa cum este consacrat de Constituție și CEDO, poate fi restrâns printr-o dispoziție cuprinsă într-o anexă a unui decret prezidențial. Îi răspund patriotic că suntem într-o situație excepțională și îl rog să nu fie cărcotaș, mai ales în spațiul public. Maestrul îmi relatează căteva întâmplări profesionale, din care înțeleg că a trăit evoluția drepturilor fundamentale de la protecție la moft, cu un intermezzo de dușman al poporului când tinerețea îi spunea că ar fi o virtute să spui ce gândești. Mă roagă să citesc cu voce tare articolul 53 din Constituție privind restrângerea, doar prin lege, a exercițiului unor drepturi și libertăți în situații execpționale, și mă sfătuiește să nu suspendăm Parlamentul.

Mă prefac că nu înțeleg. Acceptă zâmbind!

În Anexa nr. 1 a Decretului nr.195 din 16 martie 2020 , se arată că pe durata stării de urgență judecata va continua doar în cazurile de urgență deosebită, fără a se indica niciun criteriu de evaluare, prioritizare, urmând ca semnificația acestui concept să fie deslușită de colegiile de conducere ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și ale celor 15 curți de apel, prin stabilirea de către fiecare în parte a câte unei liste a cauzelor considerate de urgență deosebită. Ceea ce a urmat a fost previzibil, respectiv accentuarea uneia dintre cele mai mari probleme ale sistemului judiciar: practica neunitară, cu consecința creșterii neîncrederii populației în actul de justiție.

În încercarea de a-și juca rolul de unificator și pacificator, Consiliul Superior al Magistraturii a intervenit și a stabilit el însuși ce înseamnă cauze urgente pentru fiecare categorie de instanțe, dar, dorind parcă să fie bine ca să nu fie rău, a păstrat pe lângă listă și portița altor cauze de stabilit de către colegiile de conducere.

Două știri apărute ieri vin să confirme necesitatea ca această soluție a suspendării să fie pusă cât mai urgent în practică, fără jumătăți de măsură, iar excepțiile să fie stabilite în mod limitativ doar de CSM: un președinte de instanță a fost confirmat ca având coronavirus, iar un tribunal trimite citații prin care anunță părțile că audierea va avea loc prin…Skype.

Încurajând dorința de a inova, și fără a face aprecieri cu privire la urgența unor cauze în lipsa unor date concrete, redau două argumente din expunerea de motive, pentru a percepe corect riscurile continuării judecății într-un număr mare de dosare:

  1. Lecturând hotărârea CSM nr. 417/2020, emisă în aplicarea decretului privind instituirea stării de urgență, se poate observa că, în cazul judecătoriilor, au fost apreciate ca urgențe cauzele privind încuviințarea executării silite, ceea ce pentru multe dintre aceste instanțe poate reprezenta până la 30%-40% din activitate. Acest tip de cauze angrenează pentru soluționare un număr mare de judecători și personal auxiliar, nevoit să petreacă timp îndelungat în spații care prin natura procedurilor devin aglomerate, expunând astfel multe persoane la un risc ridicat de contaminare.
  2. Doar cei care vor avea resurse la îndemână( abilități de a folosi mijloace electronice, avocați) vor avea șansa să își valorifice pretențiile, în dauna celor care vor fi nevoiți, în timp ce trebuie să își protejeze sănătatea, locul de muncă sau familia, “să alerge” la autorități sau companii cu activitate suspendată pentru a-și dovedi dreptatea.

Textul inițiativei, de completare a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, și al expunerii de motive, au fost redactate după mai multe consultări cu magistrați și avocați.“, a scris Cazanciuc pe Facebook.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: