Connect with us

Slide

Paradă de Ziua Constanței. Primăria ÎNCHIDE mai multe străzi

Publicat

la

Primăria Municipiului Constanța le reamintește constănțenilor că astăzi vor fi aplicate restricții de circulație pe străzile din oraș pentru a se asigura buna desfășurare a paradei de Ziua Constanței.

Parada va porni la ora 16:00 din zona Sălii Sporturilor, astfel că, de la ora 14:00 se restricționează parțial și temporar zona de deplasare de pe strada Mircea cel Bătrân cuprinsă între străzile Smârdan și Decebal, pentru a permite oprirea autobuzelor care vor transporta participanții la paradă.

Începând cu ora 15:15 se va închide total circulația pe bulevardul Tomis, traseul de desfășurare al paradei, cuprins între zona Capitol și piața Ovidiu. De asemenea, va fi oprită circulația la intersecția bulevardului Tomis cu strada Traian, respectiv intersecția bulevardului Tomis cu bulevardul Ferdinand, fapt care va conduce la întârzieri ale mijloacelor de transport în comun de aproximativ 10-15 minute.

Pentru buna desfășurare a circulației se recomandă evitarea zonelor în care se aplică restricțiile, iar Poliția Rutieră Constanța și Serviciul Rutier al Direcției Generale a Poliției Locale Constanța vor asigura dirijarea traficului și în alte intersecții, cum ar fi:

strada Mircea cel Bătrân cu bulevardul Mamaia;

strada Răscoala 1907 cu bulevardul Mamaia;

strada Mihai Viteazu cu bulevardul Mamaia;

strada Mihai Viteazu cu bulevardul Ferdinand;

strada Mihai Viteazu cu strada Traian;

strada Traian cu strada Termele Romane;

strada Răscoala 1907 cu bulevardul Ferdinand.

Pe parcursul întregii zile este interzisă oprirea, staționarea și parcarea autovehiculelor pe bulevardul Tomis, tronsonul Capitol – piața Ovidiu, inclusiv în parcările de la Poștă și de la Sala Sporturilor.

Comments

comments

Exclusiv

O ilegalitate a Primăriei Constanța și miza ei financiară. Ghenele de ambalaje puse în cârca asociațiilor de locatari

Publicat

la data de

Scris de

Regulamentul de gospodărire și înfrumusețare a Constanței, adoptat prin Hotărârea locală 77/2021, este utilizat în scopuri ilegale și abuzive de aparatul de specialitate al primarului Vergil Chițac. Un semnal de alarmă în acest sens a fost tras de consilierii locali USR, care au convocat deja o ședință extraordinară în scopul modificării Regulamentului. Inițiativa acestora a plecat de la revolta că asociațiile de locatari au fost notificate de Primărie pentru a tunde boscheții dintre blocuri, de pe terenurile municipalității, și pentru a construi ghene de colectare separată a deșeurilor reciclabile. Aspectul din urmă ne-a atras în mod deosebit atenția, deoarece părea expresia unei stări de beznă intelectuală. După o documentare minuțioasă, am descoperit însă că regimul Chițac nu din prostie și-a propus să umple orașul cu ghene printre blocuri. La mijloc este o afacere de milioane de euro și o inginerie juridică prin care regimul vrea să ocolească actualul contract de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare, ca să mute niște bani în alte buzunare.  

Autograful lui Horia C.

Potrivit art. 154 aliniatul 6 din Codul Administrativ, primarul este cel care reprezintă UAT-ul în relațiile cu persoanele fizice și juridice. Din acest punct de vedere, notificările trebuiau semnate de primar sau în numele primarului de o persoană cu atribuții delegate în acest sens. Fiind vorba de o ilegalitate, după cum vom demonstra mai jos, prezumăm că Vergil Chițac a ezitat să se agațe de semnătură ca boul de jug. Așa că hârtiile au fost semnate de Horia Constantinescu, omul pe care Chițac l-a apărat cu riscul destrămării alianței cu USR. Iar acum înțelegem și de ce.

Notificarea

După o narațiune despre ”sancțiunile” plătite de municipalitate din cauza neîncadrării în țintele de colectare selectivă a deșeurilor, Horia Constantinescu anunță asociațiile, scurt pe doi, că au două obligații mari și late, în baza articolului 5 aliniatul 5 din Regulamentul de gospodărire. În primul rând, să încheie contracte cu ”prestatori de servicii specializați în colectarea, transportul și eliminarea/valorificarea deșeurilor municipale selective”.

În al doilea rând, să asigure locuri amenajate, dotate cu europubele, pentru colectarea separată a deșeurilor pe fracții de hârtie, metal, plastic și sticlă. Într-un alt paragraf, directorul lui Chițac subliniază că aceste locuri trebuie să fie acoperite, împrejmuite, securizate și dotate cu scurgere a apelor reziduale. Cu alte cuvinte, sunt costisitoare și greu de făcut.

Alte două precizări din notificare sunt esențiale:

  1. Că ”prestatorii” pot fi identificați pe site-ul Agenției de Protecție a Mediului, la secțiunea ”gestionarea ambalajelor și deșeurilor de ambalaje”
  2. Că amenajarea locurilor de colectare poate face obiectul unei înțelegeri cu acești prestatori (nu se știu condițiile: contracost sau gratis, cu preț redus, cu plata în avans, în rate, în barter…).

Extras din notificare. Atenție la sintagma ”deșeuri menajere”, care înseamnă gunoaie provenite din activități casnice.

Legea spune exact invers

În mod cert, notificarea este plină de minciuni și ilegalități.

Este cu totul ilegală obligarea asociațiilor de locatari să construiască ghene pentru colectarea separată a deșeurilor reciclabile. Potrivit articolului 17 din Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor, autoritățile locale sunt cele obligate ”să asigure colectarea separată pentru cel puțin deșeurile de hârtie, metal, plastic și sticlă din deșeurile municipale”. Iar potrivit articolului 59 din aceeași lege, autoritățile locale sunt cele care ”asigură spațiile necesare pentru colectarea separată a deșeurilor, dotarea acestora cu containere specifice fiecărui tip de deșeu, precum și funcționalitatea acestora”.

Așadar, întreaga răspundere aparține autorității locale.

 

Întreaga lege o pueteți citi pe AICI.

Legea mai obligă autoritățile să includă tarife distincte în contractele de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare pentru activitățile desfășurate de operatorii de salubrizare în privința colectării selective (art 17, alin. 1 litera c din Legea 211/2011). În cazul Constanței, este vorba de Polaris M Holding.

Numai că administrația Chițac nu vrea să aplice legea. Acești oameni vor să mute banii în alte buzunare, cu riscul de a umple orașul de ghene printre blocuri, cum nu a îndrăznit nimeni până acum în această țară.

Pe terenurile municipalității?

Pe de altă parte, trebuie să spunem că asociațiile de locatari nu au de regulă nimic în proprietatea lor. În consecință, ele nu pot construi ghenele decât pe domeniul municipalității și numai dacă primesc un drept legal de folosință asupra terenurilor necesare, pe care nu-l poate da nici Horia C., nici șeful său Chițac, ci numai și numai Consiliul Local, cu majoritate calificată de voturi.

Contractul cu prestatorii liber aleși – un alt abuz de zile mari

La fel de ilegală este și obligarea asociațiilor de locatari să încheie contracte de colectare a deșeurilor cu ”prestatori”.

Asociațiile nu generează deșeuri și ca atare nu pot fi obligate să le gestioneze. Cei care produc deșeurile de la un bloc sunt persoanele fizice, proprietarii apartamentelor. Însă aceștia plătesc  deja o taxă Primăriei, beneficiind de serviciile operatorului local de salubrizare.

Salubrizarea nu este un serviciu concurențial, ci unul reglementat în totalitate. Singura formă de concurență are loc la momentul licitației pentru concesionarea serviciului către un operator. Pe perioada contractului, operatorul are drept exclusiv de colectare a deșeurilor municipale. Prin lege, colectarea nu poate fi altfel decât separată. Persoanele fizice, care generează deșeuri menajere, achită serviciul de colectare direct la Primărie, prin taxa de salubrizare. Persoanele juridice, care generează deșeuri similare celor menajere din activitatea lor comercială,  sunt obligate să încheie contracte de prestări cu firma de salubrizare.   

Primăria nu poate obliga persoanele fizice să încheie convenții în afara contractului de delegare, cu prestatori aleși în mod liber de pe piață, riscând pe de o parte un dosar penal, iar pe de altă parte niște daune-interese mai mari decât toată averea lui Chițac, Ovanesian și Constantinescu la un loc.

Din acest motiv, Primăria a recurs la un truc, instituind obligații nu către persoanele fizice din oraș, ci către asociațiile de locatari, care sunt persoane juridice. La mijloc este o șmecherie juridică prin care se încearcă asimilarea forțată a locatarilor în rândul societăților comerciale, pe motiv că și asociațiile constituite de ei sunt persoane juridice.

Ca să fie clar, oricine are dreptul să colecteze pe proprietatea lui ambalaje și să le vândă către un reciclator, să le schimbe pe un bilet de autobuz sau pe un voucher la supermarket, când sunt acțiuni în acest sens. Însă Primăria transformă acest drept într-o obligație, la fel cum încearcă să-i oblige pe cetățeni să amenajeze facilitățile de colectare care prin lege sunt date în sarcina autorităților locale.  

O găleată de minciuni

Notificarea este mincinoasă în privința modului în care îi face răspunzători pe cetățeni de faptul că Primăria a plătit anul trecut 4,8 milioane de lei, iar anul acesta va plăti peste 13 milioane de lei, ca sancțiune pentru reciclarea deficitară. În realitate, Primăria suportă taxa de economie circulară, de 80 de lei pentru tona de deșeuri DEPOZITATE.

Anul acesta, taxa se va ridica la peste 13 milioane de lei. O parte din această creștere este cauzată de faptul că Primăria jupoaie bulevardul Lăpușneanu de carosabilul său, ca să taie benzi dedicate pentru autobuze și piste pentru biciclete pe locul parcărilor de-acum. Vor rezulta peste 75 de mii de tone de deșeuri inerte, după cum scrie în autorizația de construire. Numai pentru aceste deșeuri, taxa pentru economia circulară se ridică la 6 milioane de lei. Dar taxa din acest caz este datorată de Primărie pentru un proiect al ei. Și nu are legătură cu reciclarea, ci cu depozitarea.

Filozofia de reciclare

În Uniunea Europeană, gestionarea deșeurilor se face pe baza filozofiei că producătorii de ambalaje răspund extins, adică plătesc, reciclarea acestora. La nivelul Uniunii, au fost stabilite ținte anuale de reciclare a ambalajelor, cele mai importante categorii separate fiind hârtia, metalul, plasticul și sticla.

Producătorii de ambalaje pot transfera răspunderea reciclării către organizații care implementează răspunderea extinsă a producătorului (OIREP-uri). Producătorii ambalajelor plătesc transferul de responsabilitate către OIREP-uri, iar acestea din urmă plătesc reciclarea către cei care participă la acest proces. Primăriile primesc bani de la OIREP-uri pentru ambalajele reciclate din deșeurile municipale. Și nu în ultimul rând în ordinea importanței, OIREP-urile plătesc și pentru construirea facilităților de colectare selectivă a deșeurilor din ambalaje.

Așadar, cetățenii n-ar fi plătit nimic dacă regimul Chițac ar fi respectat benevol legea. Legea obligă autoritățile locale să amenajeze locurile de colectare separată a deșeurilor. Or regimul Chițac a pus această obligație în cârca asociațiilor de locatari, ca să aibă prilejul să introducă într-o piață reglementată prestatori care nu au participat la nicio licitație. Dar nu-i bai, aveți încredere!

Download (PDF, 3.72MB)

Comments

comments

Continuă să citești

Slide

Primarul inculpat din Agigea și-a pus secretarul să ceară în instanță dizolvarea Consiliului Local

Publicat

la data de

Scris de

Aflat în mijlocul unui imens scandal, în care s-a ajuns la strângerea de semnături pentru demiterea sa, primarul PSD-ist din Agigea l-a pus pe secretarul general al comunei să ceară unei instanțe de judecată constatarea dizolvării de drept a Consiliului Local. Acțiunea a fost înregistrată pe 14 aprilie 2021, la secția de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Constanța. Deocamdată, nu s-a stabilit primul termen de judecată.

Pe secretar îl cheamă Traian Bureța. Acesta a fost numit recent și provizoriu în funcție, prin dispoziție a primarului Cristian Maricel Cîrjaliu.

Traian Bureța a fost șeful biroului de investigații criminale al Poliției Transporturi din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Constanța. Structura pe care a condus-o a fost zdruncinată de un imens scandal judiciar în anul 2008, când un ofițer din subordinea sa a fost arestat preventiv și anchetat de DNA pentru luare de mită (15.000 de euro) – mai multe detalii AICI. Bureța s-a pensionat în anul 2016. Din februarie 2018 a ocupat funcția de șef serviciu Poliție Locală din cadrul Primăriei Agigea. În campania electorală pentru alegerile locale din 2020, Bureța s-a evidențiat prin amenzi aplicate lui Gabriel Ciobanu, principalul contracandidat al primarului Cîrjaliu. În aceeași campanie, Poliția Locală condusă de Bureța a procedat, ca pe vremea Miliției, la identificarea și amendarea unor cetățeni care l-au criticat pe Maricel Cîrjaliu pe Facebook. După alegeri, un alt critic al primarului Cîrjaliu, pe numele său Ionuț Frunză, a declarat că Bureța l-a amenințat că îi va demola gardul cu excavatorul. Frunză a furnizat o filmare cu un moment de intimidare orchestrat de Bureța.

Ultimul act semnat de Traian Bureța în calitate de șef al Poliției Locale Agigea datează din 26 martie 2021, când a participat, alături de primar și de alte persoane, la o ședință a comitetului local pentru situații de urgență. Ulterior acestei date, el a fost promovat ca secretar general al comunei, prin dispoziția primarului Cîrjaliu.

Despre inițiativa dizolvării Consiliului Local a vorbit anterior chiar primarul Cristian Maricel Cîrjaliu, într-un clip postat pe Facebook pe 8 aprilie 2021. Așadar, ideea dizolvării aparține primarului, chiar dacă a fost pusă formal în practică, prin cererea adresată instanței, de către fostul șef  al Poliției Locale, promovat ca secretar general probabil în acest scop.

Pohta ce-a pohtit Maricel

Cristian Maricel Cîrjaliu a premeditat dizolvarea Consiliului Local încă de la începutul noului său mandat de primar. Vorbim de un mandat câștigat la mustață, cu numai 31 de voturi în plus față de contracandidatul său, Gabriel Ciobanu de la USR. Practic, Maricel a câștigat cu voturile dintr-un cartier extrem de sărac al comunei Agigea. Iar după ce s-a văzut pe funcție, s-a pomenit pentru prima oară în experiența sa administrativă de aproape o viață cu un Consiliu Local ostil.

În vremurile bune, Maricel reușise să controleze total Consiliul, câștigând majorități confortabile constituite din oameni mai nepregătiți decât el și în orice caz extrem de obedienți. Ca dovadă, aceștia au fost de acord chiar să voteze ca primarul lor să devină cetățean de onoare, iar fiica sa să cumpere fără licitație publică un teren în localitate, la un preț nerușinat de mic.  Primarul PSD-ist merita titlul de cetățean de onoare la fel de mult ca și primarul din serialul Las Fierbinți, cel care, aidoma celui real de la Agigea, s-a proclamat cetățean de onoare, strigându-le oamenilor că sunt niște nesimțiți care nu-l merită pe el. Maricel nu era vreun erou, ca să merite titlul, ci un țăran interesat să parvină sub aspect material și moral.

Ca dovadă suplimentară, primarul din Agigea nu s-a rușinat să se înscrie la un doctorat în Republica Moldova, la o universitate cunoscută mai degrabă ca o fabrică de diplome. Referatele pe care le-a publicat în timpul doctoratului erau furturi intelectuale grosolane. De ce a furat? Ca să pară mai intelectual decât era în realitate. Cumva pe calapodul prin care Elena Ceaușescu la vremea ei își luase titluri academice fără merit, ca să nu creadă lumea ce era în realitate: o proastă fără pereche.

În mandatele trecute, puținii consilieri care i s-au opus lui Cîrjaliu au fost excluși din Consiliul Local, așa cum este de notorietate cazul lui Mircea Scărlătescu, un om care a criticat ideea ca Maricel să primească titlul de cetățean de onoare. Pentru că s-a opus, Scărlătescu s-a ales chiar și cu o condamnare penală la plângerea și aranjamentele primarului. Culmea coincidenței, Scărlătescu a fost condamnat tocmai de o doctoreasă de la Chișinău, care a fost o vreme judecătoare la Constanța.

În legislaturile 2012 – 2016 și 2016 – 2020, Consiliul Local Agigea a funcționat în mod ilegal, cu mai puțin de 15 consilieri locali, deoarece Cîrjaliu i-a exclus pe cei care îndrăzneau exercițiul unei opinii diferite. Normal că, fiind obișnuit să se comporte ca un jupân, situația creată în urma alegerilor locale din 2020, nu i-a fost pe plac. De aceea spuneam că Maricel a premeditat dizolvarea Consiliului Local Agigea.

Războiul cu forul democrației locale

La ședința din 12 noiembrie 2020, în care consilierii locali l-au ales ca viceprimar pe Gabriel Ciobanu și, totodată, au ales comisiile de specialitate ale Consiliului Local, primarul PSD-ist a manipulat situația în așa fel încât cele două hotărâri să nu fie redactate. Obligația de redactare revenea secretarului general al unității administrativ-teritoriale. Însă Comuna Agigea nu are un secretar general numit definitiv, prin consurs, pentru că vechiul secretar, care îndeplinea toate aceste condiții, Ancuța Calust, a fost scoasă din dispozitiv după ce a devenit inculpată în dosarul penal în care Maricel Cîrjaliu este inculpatul principal. Ne referim, desigur, la dosarul prin care aceștia au hotărât, după cum i-a tăiat capul, să înscrie un teren de pe malul mării în mod fraudulos în domeniul privat al comunei, ca să-l poată mai apoi înstrăina către o firmă legată de familionul primarului. Cum autoritatea locală a rămas fără secretar din cauze obiective, i-a revenit primarului-inculpat sarcina să delege diverse persoane cu pregătire juridică să exercite atribuțiile de secretar. Evident că Maricel a pus pe cine a vrut. Iar cei puși de el, vreo 6-7 la număr, au refuzat pe rând să redacteze hotărârile adoptate de Consiliul Local în privința alegerii viceprimarului și a comisiilor de specialitate ale Consiliului Local.

Maricel Cîrjaliu, părăsind ședința de Consiliu Local

Comisiile de specialitate sunt foarte importante, deoarece fără avizul lor consultativ niciun proiect de hotărâre nu poate ajunge la vot. Practic, Maricel s-a asigurat că, în această perioadă, Consiliul Local nu va putea funcționa. Potrivit legii, dacă nu se adoptă nicio hotărâre timp de 4 luni, sunt îndeplinite condițiile pentru dizolvarea de drept a Consiliului Local. Situația poate fi constatată de o instanță de contencios administrativ. Însă instanța trebuie să stabilească cine este vinovat pentru această situație, deoarece primarul și secretarul general nu se pot prevala de propria lor culpă pentru a dizolva forul democrației locale. Extrem de relevant este și faptul că Instituția Prefectului și-a trimis juriștii să participe la o ședință a Consiliului Local, pentru a le pune în vedere primarului și secretarului general să redacteze hotărârile adoptate de Consiliu pe 12 noiembrie 2020, în vederea deblocării situației. Maricel și ai lui s-au făcut că plouă. Ba chiar, la un moment dat, primarul, secretarul și toți consilierii locali PSD-iști s-au ridicat și au părăsit încăperea, motivând că programul de lucru s-a încheiat.

Acțiunile majorității din Consiliul Local

În fața blocajului, nici consilierii locali care formează majoritatea n-au stat cu mâinile în sân. Ei au sesizat instituțiile statului, iar din decembrie 2020 au deschis un proces împotriva primarului și a seceratrului general, cerând ca aceștia să fie obligați să redacteze hotărârile adoptate pe 12 noiembrie 2020. Procesul are termen pe 16 aprilie 2021.

Mai mult decât atât, consilierii locali din coaliția majoritară au declanșat procedura de strângere de semnături pentru declanșarea unui referendum local pentru demiterea primarului. Situația îi dă mari bătăi de cap primarului PSD-ist. Ca dovadă, acesta critică în mod vehement inițiativa pe contul său de Facebook, în postări și filmări care au devenit de-a dreptul obositoare.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

O dezvăluire a deputatului Stelian Ion, profitabilă clanului Hașotti în afacerea FINCOGERO

Publicat

la data de

Scris de

Deputatul Stelian Ion a lansat săptămâna trecută o dezvăluire prin care a susținut că primarul Constanței, Decebal Făgădău, ar fi în complicitate cu un samsar imobiliar, pe care l-ar ajuta să câștige un proces de revendicare a unui teren de peste 11.500 de metri pătrați. Nu vorbim de un teren oarecare, ci de unul situat în Faleză Nord, în buza mării, între ansamblul Spectrum și cartierul Fincogero.

Deputatul a prezentat date din dosarul de judecată, deși trunchiate și interpretate într-o notă personală, dovedind că este la curent cu detaliile foarte sensibile ale procesului. Ba mai mult, a oferit și o interpretare juridică la principala problemă aflată în litigiu. Cu alte cuvinte, parlamentarul a spus de ce ”samsarul” ar trebui să piardă procesul.

Demonizarea unei părți litigante, chiar înainte de proces

Postarea lui Stelian Ion este construită pe o clasică strategie avocățească de discreditare a uneia din părțile litigante. Această parte a fost numită samsar, speculant imobiliar și milionar de carton. Iar defăimarea nu venea de la avocatul oficial al părții adverse, ci de la un membru al Parlamentului României, care se bucură, firește, de autoritatea funcției publice. De asemenea, partea litigantă a fost acuzată pe nedrept de complicitate cu Primăria Constanța. În realitate, părțile sunt atât de complice încât se judecă de 16 ani.

Postarea lui Stelian Ion poate fi citgită intregral AICI.

Dezvăluirea prin care deputatul constănțean a stârnind emoție măturând pe jos cu una din părțile litigante a fost aruncată pe piață fix cu două zile înaintea termenului de judecată. Și, culmea, doi judecători locali au îmbrățișat exact interpretarea despre care vorbise Stelian. Asta în ciuda faptului că, înainte, o altă  instanță stabilise printr-o hotărâre irevocabilă, exact interpretarea contrară. La urmă, ”samsarul” a pierdut procesul.

Terenul este râvnit de Fincogero

La termenul de judecată, avocații Primăriei au invocat faptul că terenul în litigiu face obiectul unei cereri de cumpărare din partea companiei italiene Fincogero prin cesionarul House 3000 Real Investment (o firmă deținută de un acționar anonim din Luxemburg). Pam-pam! Vorbim aici de italienii care mulg niște milioane de euro pe an din bugetul local, după ce au câștigat mai multe procese împotriva municipalității, fiind reprezentați de Ionel Hașotti, celebrul avocat implicat profesional în marile retrocedări de terenuri ale Constanței, pe bulevardul Lăpușneanu, în parcul RATC, pe faleză, pe buza Portului și pe marile bulevarde.

Stelian Ion este prieten cu fiul lui Ionel Hașotti. De asemenea, l-a reprezentat pe fratele avocatului, fostul senator Puiu Hașotti, într-un proces intentat unui om de afaceri.

Extras din declarația depusă de deputatul Ion la preluarea mandatului. Documentul poate fi citit integral pe site-ul Camerei Deputaților, vezi AICI.

Casa de avocatură Hașotti și Asociații a depus trei cereri consecutive de cumpărare a terenului în discuție de către clienții italieni, din care una la scurt timp după apariția dezvăluirilor lui Stelian Ion, menționând chiar opiniile deputatului. O analiză a acestor documente, care au intrat în posesia redacției, o vom face într-un articol separat. Până atunci, discutăm celelalte detalii extrem de fierbinți ale cazului.

Povestea ”samsarului”

Omul de afaceri defăimat de deputatul Stelian Ion este Gheorghe Alexa. În anul 2004, acesta a cumpărat moștenirea proprietarului interbelic Mihail Mihailidi, care a deținut două terenuri în suprafață cumulată de 24.445 de metri pătrați pe bulevardul Tomis la numerele 251 și 253. Pentru drepturi, a plătit moștenitorilor legali un miliard de lei, o sumă exorbitantă pentru acele vremuri.

La nouă ani distanță, mai exact pe 17 aprilie 2013, Curtea de Apel Constanța a emis o decizie civilă (226 C), IREVOCABILĂ, prin care omul de afaceri era îndreptățit la măsuri reparatorii pentru suprafața de teren intravilan de 19.080,03 metri pătrați (rezultată după multiple expertize judiciare).

Legea lui Ponta

Întâmplarea a făcut ca în aceeași zi de 17 aprilie, Parlamentul României să adopte Legea 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Legea a fost promulgată de președintele României și apoi a fost publicată în Monitorul Oficial pe 16 mai 2020, intrând în vigoare pe 20 mai 2013. Una din consecințele legii este aceea că persoanele care au cumpărat drepturi de moștenire nu mai pot beneficia decât de despăgubiri de la ANRP, nu și de terenuri în compensare.

O lămurire IREVOCABILĂ

Având o hotărâre irevocabilă înainte de intrarea în vigoare a Legii 165/2013, Gheorghe Alexa a revenit în același dosar de judecată cu o cerere de lămurire a dispozitivului. Iar pe 13 august 2013, instanța a clarificat, fără niciun echivoc, faptul că măsurile reparatorii se fac pe legea veche, care era în vigoare la data deciziei irevocabile, prin compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către unitatea deținătoare, iar în subsidiar prin acordarea de despăgubiri bănești.

În baza acestei hotărâri constitutive de drepturi, Alexa a deschis un dosar de executare silită, în contextul în care ”complicii” de la Primărie n-au vrut de bună-voie să se conformeze. Nici așa nu s-a rezolvat problema, Primăria insistând că nu are terenuri disponibile de niciun fel.

În 2018, omul de afaceri a inițiat o nouă acțiune pe Legea 10, gândind că dacă executorul nu-i poate obliga pe cei de la Primărie să respecte hotărârea judecătorească, va putea face acest lucru instanța civilă. Vorbim exact de procesul comentat în spațiul public de Stelian Ion.

Povestea terenului

Terenul liber revendicat prin această procedură a făcut parte din concesiunea FINCOGERO. Prin HCL 257/02.10.2013, italienii au renunțat la o suprafață de 10.847 de metri pătrați, constituind macrolotul D din terenul concesionat prin contractul de concesiune 38.133/15.06.2000, în Faleză Nord. De atunci, terenul este liber.

Concesiunea cu FINCOGERO

Contractul de concesiune fusese încheiat pe vremea primarului Gheorghe Mihăieși. Potrivit acestuia, firma din Sicilia primea dreptul să construiască vile pe malul mării, iar Primăria se obliga să realizeze urbanizarea primară sau viabilizarea terenurilor. Ani de zile, Primăria nu a făcut infrastructura la care se obligase, așa că italienii s-au adresat justiției. Ei au obținut o hotărâre prin care Municipiul Constanța era obligat să realizeze infrastructura, iar în caz de neexecutarea firma italiană primea dreptul să execute ea însăși lucrările pe cheltuiala municipalității.

Un tun bazat pe o șmecherie avocățească

Prin HCL 258/2009, municipalitatea a atribuit execuția lucrărilor către FINCOGERO, fără licitație publică și fără valoare. Iar italienii au consolidat taluzul cu ziduri de sprijin, au construit un heliport și alte elemente de urbanizare. La urmă, aceștia nu au cerut decontarea contabilă a cheltuielilor, așa cum ar fi fost legal. Ei au făcut o expertiză a valorii de piață a construcțiilor, somând municipalitatea să le plătească aproape 14 milioane de euro. Valoarea contabilă nu este cunoscută nici în ziua de azi, deoarece avocatul Fincogero, Ionel Hașotti, a reușit să convingă instanțele că nu contează. Printre magistrații care au judecat aceste litigii s-a aflat și Corina Eugenia Jianu, o doamnă exclusă între timp din magistratură, fiind acuzată că a luat mită ca să pronunțe hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege. Ulterior, firma reprezentată de Hașotti, nu doar în instanțe, ci și în apariții în presă sau în controversate ședințe de Consiliu Local, a făcut și alte etape de urbanizare. Iar așa, datoria publică s-a îngroșat și mai tare. 

Creanța ajunge în Luxemburg

La un moment dat, compania FINCOGERO și-a cesionat toate drepturile legate de proiectul din Faleză Nord către House 3000 Real Investment SRL, o firmă deținută de un acționar anonim din Luxemburg. Cesionarul este reprezentat în toate procedurile tot de casa de avocatură Hașotti și Asociații, cea care a depus, cu antet și semnătură, cele trei cereri de cumpărare a terenului la Primăria Constanța, profitând din plin de dezvăluirile lui Stelian Ion.

Însă toate aceste cereri de cumpărare au fost depuse ulterior revendicării lui Gheorghe Alexa. În mod normal, revendicarea lui Alexa, fiind înscrisă în Cartea Funciară, trebuia să prevaleze. Soarta litigiului nu mai putea fi întoarsă decât pe fondul unui scandal public. Iar scandalul a venit tocmai de la deputatul Stelian Ion, care a împroșcat partea litigantă cu epitetele menționate. Mai mult, parlamentarul a sugerat că ”samsarul” nu are dreptate.

”Ghinionul lor este că în 2013 legea s-a modificat în defavoarea samsarilor și interzice acordarea de teren în compensare cesionarilor de drepturi litigioase. Cu toate acestea, afaceristul forțează beneficiind de ajutorul primăriei și invocând tot felul de interpretări prin care să ajungă la concluzia că modificarea legii din 2013 nu îi este aplicabilă.

Unde te întorci în Constanța, dai de aceleași tentacule, de aceiași milionari de carton născuți din activităţi speculative şi tranzacţii dubioase.” – a scris deputatul.

Însă, după cum am demonstrat mai sus, afirmația că lui Alexa nu i se aplică legea din 2013 nu este o interpretare, cum insinuează politicanul apropiat de familia Hașotti. Este o dezlegare a unei pricini de judecată, cu autoritate de lucru judecat. Deci nu vorbim de interpretări, ci de securitatea raporturilor juridice.

Stelian Ion: ”Nu pot să vă spun de la cine am pontul”

Contactat telefonic, deputatul Stelian Ion a declarat pentru Ordinea.Ro că nu a avut acces direct la dosarul de judecată. El a recunoscut că are informația de la altcineva, însă a menționat că nu ne poate spune de la cine a primit pontul. A insistat însă că datele pe care le-a prezentat sunt reale. De asemenea, a respins ideea că ar fi aflat situația de la avocatul Ionel Hașotti.

”În niciun caz. Nici n-aș îndrăzni să-l întreb, e și ținut de secretul profesional” – a precizat Stelian Ion.

Parlamentarul spune că nu știa de cererile casei de avocatură Hașotti și Asociații pentru cumpărarea terenului și a dat asigurări că se va opune unei tranzacții de acest fel cu și mai multă forță. În opinia sa, pe acest teren ar trebui să se înființeze un parc. Referitor la epitetele utilizate la adresa lui Gheorghe Alexa, parlamentarul a încercat să mistifice situația, pretinzând că termenul de samsar nu ar fi peiorativ, indicând de fapt o persoană care se ocupă de tranzacții speculative. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: