Connect with us

Justitie

Percheziții imobiliare în Constanța și Valu-lui-Traian! Nouă bărbați au fost reținuți!

Maria Ionescu

Publicat

la

 

Polițiștii constănțeni de investigații criminale, cu suportul de specialitate al Direcției Operațiuni Speciale din Poliția Română, sub coordonarea Direcției Naționale Anticorupție, au efectuat 10 percheziții la domiciliile unor bărbați, bănuiți  de șantaj, evaziune fiscală și înșelăciune. La data de 16 noiembrie a.c., polițiștii din cadrul Biroului Investigații Criminale al Poliției municipiului Constanța, sub coordonarea unui procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța, au efectuat 10 percheziții domiciliare, pe raza municipiului Constanța și a localității Valu lui Traian, județul Constanța. Au fost vizate 12 persoane fizice și două persoane juridice, bănuite de constituire a unui grup infracțional organizat, precum și de comiterea unor fapte de înșelăciune, șantaj și evaziune fiscală. Din cercetări a reieșit că, în perioada martie-noiembrie a.c., membrii grupului infracțional ar fi indus în eroare mai multe persoane, cărora, în urma încheierii unor contracte, le-ar fi executat lucrări de reparații la acoperișurile imobilelor. În cauză, au fost reținuți, pentru 24 de ore, 9 bărbați, cu vârste cuprinse între 25 și 67 de ani, care vor fi prezentați, astăzi, Tribunalului Constanța, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. La acțiune au participat și polițiști din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale din cadrul I.P.J. Constanța.

Iată ce spun procurorii

În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În cursul anului 2017, cei nouă inculpați au constituit un grup infracțional în scopul comiterii unor infracțiuni de înșelăciune și șantaj.  Concret, membrii grupului care acționau pe raza județului Constanța, inclusiv municipiul Constanța, racolau viitoarele victime (alese numai din categoria persoanelor de vârsta a treia) de cele mai multe ori prin intermediul unor pliante în care ofereau servicii de reparații la acoperișurile imobilelor. Ca urmare a publicității create, membrii grupării erau contactați telefonic de victime care, crezând că discută cu reprezentanții unor societăți comerciale serioase, solicitau întâlniri/negocieri pentru realizarea unor lucrării de reparații la acoperișurile imobilelor. Ulterior, la momentul încheierii contractului, de cele mai multe ori se percepea un avans din preț, iar în aceeași zi sau la termenul stabilit, se demarau lucrările de reparație/înlocuire/construire a acoperișului. După decopertarea acoperișului, în special atunci când se aduceau materiale de construcții la locuințele victimelor, membrii grupării solicitau plata unor sume considerabil mai mari decât cele convenite inițial, cu titlu de tranșe din preț. Pentru a justifica diferențele de valoare între sumele convenite inițial și cele solicitate după decopertarea acoperișurilor, membrii grupării le explicau victimelor că prețul convenit inițial și consemnat în contract nu includea și accesoriile sau că suprafața construită a fost mai mare etc. Prin această metodă, prețul solicitat pentru finalizarea lucrărilor devenea excesiv de mare în raport cu cel inițial convenit.
În mod firesc, beneficiarii lucrărilor refuzau să plătească aceste sume, moment în care intrau în rol acei membri ai grupării (se prezentau sub calități false de patroni ai unor firme) care aveau sarcina de a intimida victimele și de a le determina, prin amenințări directe sau voalate, fie cu acte de violență, fie cu lăsarea imobilelor decopertate sau cu luarea materialelor fixate pe acoperișuri, să plătească banii ceruți. În cele din urmă, sub presiunea amenințărilor primite, victimele, a căror număr este estimat a fi de ordinul zecilor, acceptau să plătească sumele solicitate (care se ridicau în unele cazuri și la 23.000 euro). Pentru obținerea sumelor de bani cerute, victimele erau nevoite uneori să facă împrumuturi la bancă sau la diverse cunoștințe. Inculpaților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

 

Comments

comments

Justitie

Nicușor Constantinescu, 4 ani de ÎNCHISOARE CU EXECUTARE în dosarul prăbușirii elicopterului SMURD în lacul Siutghiol

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Nicușor Constantinescu, fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, a fost, astăzi, condamnat definitiv la 4 ani în închisoare, de judecătorii de la Curtea de Apel Constanța, în dosarul legat de prăbușirea elicopterului SMURD în lacul Siutghiol.

Magistrații Curții de Apel au respins ca nefondat apelul declarat de Nicușor Constantinescu, fostul șef al CJ Constanța urmând să rămână cu pedeapsa de patru ani de închisoare, cu executare, la care fusese condamnat în primă instanță de Tribunalul Constanța.

NOTĂ! Magistrații l-au mai condamnat pe fostul șef al CJ la plata, către partile civile Județul Constanța şi Consiliul Judetean Constanta, a sumei de 1.082.031,62 lei, despăgubiri civile. In baza art. 397 alin.4 C.p.p. in referire la art. 20 din Legea nr. 78/2000, s-a dispus luarea măsurilor asiguratorii asupra bunurilor mobile si imobile ale inculpatului, până la concurenta sumei de 1.082.031,62 lei, retinută prin prezenta, drept prejudiciu.

Prin ordonanţa de punerea în mişcare a acţiunii penale, procurorii au precizat că, în cursul anului 2011, în cadrul unui proiect finanţat de Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră România, Consiliul Judeţean Constanţa, prin el, a achiziţionat un elicopter în scopul eficientizării activităţii de salvare în cazul situaţiilor de urgenţă din zona de graniţă, din judeţul Constanţa, România şi Districtul Dobrich, Bulgaria.

Conform anchetatorilor, la data de 29 martie 2013, Constantinescu a atribuit unei societăţi comerciale, în mod nelegal, un contract de achiziţie publică având ca obiect „Servicii de operare elicopter multifuncţional, medicalizat”, „Servicii de transport ocazional” şi „Servicii de reparare şi întreţinere a elicopterelor”, prin încălcarea celor stabilite în caietul de sarcini, în care se prevedea că aparatul de zbor trebuia folosit în cazul acţiunilor de intervenţie în caz de urgenţă şi în pofida faptului că SMURD formulase anterior o ofertă privind operarea gratuită şi conform scopurilor programului (salvare de vieţi şi intervenţii de urgenţă) a elicopterului respectiv. La data de 01 iulie 2013, Constantinescu ar fi pus elicopterul achiziţionat din fonduri publice la dispoziţia persoanei juridice respective, care nu a fost niciodată parte semnatară a Acordului de parteneriat în baza căruia a fost obţinută finanţarea nerambursabilă şi achiziţionat elicopterul, schimbând astfel beneficiarii direcţi ai investiţiei, precum şi destinaţia aparatului de zbor respectiv. Pe această cale, mai arată procurorii, inculpatul a angajat, lichidat, ordonanţat şi plătit, în mod nelegal, în perioada 05.07.2013 – 30.10.2014, din fondurile publice ale Judeţului Constanţa, suma de 1.082.031,62 lei, reprezentând cheltuieli cu serviciile de întreţinere şi operare a elicopterului.

INFO! Un elicopter SMURD cu patru persoane la bord – doi piloţi de la Inspectoratul General de Aviaţie şi două cadre medicale ale SMURD Constanţa – s-a prăbuşit pe 15 decembrie 2014 în lacul Siutghiol din municipiul Constanța. Toţi membrii echipajului au murit. Din informațiile existente la dosar, în momentul accidentului, elicopterul se întorcea dintr-o misiune aeromedicală, după ce transportase un pacient la Spitalul Judeţean Constanţa.

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Radu Mazăre va fi transferat la penitenciarul de la Slobozia. Vezi de ce

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

În cursul zilei de azi,  avocatul Lizeta Haralambie a declarat pentru ziarul Ordinea.ro că a fost aprobată cererea de transfer a fostului primar al municipiului Constanţa, Radu Mazăre, de la penitenciarul Rahova la cel de la Slobozia.

Transferul se va produce în cursul săptămânii viitoare, ca urmare a  depunerii unei cereri la Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

Avocat al lui Mazăre, Lizeta Haralambie a precizat că transferul nu putea fi făcut la Poarta Albă sau la Valu lui Traian deoarece aici este regim semideschis, respectiv deschis, iar el trebuie să rămână într-un penitenciar cu regim închis.

“Cererea am depus-o în luna ianuarie la o comisie din cadrul Administraţiei Penitenciarelor pentru a fi transferat la cel mai apropiat penitenciar cu regim închis de municipiul Constanţa, respectiv cel de la Slobozia. Motivul transferului a fost familia. Radu Mazăre a cerut acest lucru dat fiind faptul că mama şi cei doi fraţi ai lui locuiesc la Constanţa, iar până la penitenciarul de la Rahova făceau 4-5 ore. Până la Slobozia va fi mult mai simplu să ajungă. Cu maşina se face o oră şi jumătate, cel mult două ore.”, a precizat Lizeta Haralambie.

Ea a ţinut să sublinieze faptul că NU instanţa de judecată a luat această decizie, ci Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

De asemenea, avocatul lui Radu Mazăre a specificat faptul că nu a ales penitenciarul de la Slobozia pentru că aşa a vrut el.

“Trebuia ales penitenciarul care este cel mai aproape de adresa din buletin a persoanelor care se ocupă de deţinut.”, a precizat Lizeta Haralambie.

Foto: Antena3

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Din 2 martie, judecătorii constănţeni ÎNTRERUP protestele

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

În cursul zilei de azi, 25 februarie, la sediul Curţii de Apel Constanţa a avut loc şedinţa Adunării Generale a Judecătorilor, convocată de către preşedintele Curţii de Apel Constanţa.

Pe ordinea de zi a fost un singur punct, respectiv discutarea încetării/modificării protestului stabilit prin Hotărârea nr. 2 din 29 ianuarie 2020 a Adunării generale a judecătorilor şi menţinut prin Hotărârea nr. 3 din 13 februarie 2020 a Adunării generale a judecătorilor.

După dezbateri şi supunere la vot,  Adunarea Generală a Judecătorilor a hotărât:

,,1. Cu majoritate de voturi (exprimate de către 26 de judecători din totalul celor 29 de judecători prezenţi) Adunarea generală a judecătorilor hotărăşte întreruperea formelor de protest stabilite potrivit Hotărârii nr. 2 din 29 ianuarie 2020 a Adunării generale a judecătorilor, menţinute prin Hotărârea nr. 3 din 13 februarie 2020 a Adunării generale a judecătorilor, respectiv: a. amânarea cauzelor, cu excepţia cauzelor urgente; b. încetarea desfăşurării şedinţelor de judecată la ora 16:00.

2. Cu majoritate de voturi (exprimate de către 21 de judecători din totalul celor 29 de judecători prezenţi) Adunarea generală a judecătorilor hotărăşte întreruperea formelor de protest menţionate la art. 1 din prezenta hotărâre începând cu data de 2 martie 2020.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: