Connect with us

Exclusiv

Prefectul Coșa a cenzurat 65 de comentarii pe Facebook. Cele mai multe erau despre referendumul de la Agigea, pe care îl blochează de luni de zile

Published

on

Pe 28 martie 2022, prefectul județului Constanța, Silviu Iulian Coșa, a avut o idee strașnică. Acesta a lansat o invitație urmăritorilor săi de pe Facebook de a-i transmite franc, prin comentarii, ce și-ar dori de la Instituția Prefectului. Coșa mai arăta în postarea sa că, în ultimii doi ani, Prefectura a avut un rol mai bine conturat, în contextul situațiilor de urgență care s-au succedat și care au necesitat DIALOG între instituții și o comunicare ONESTĂ cu opinia publică. Pe 2 aprilie – a arătat reprezentantul Guvernului în teritoriu – se va sărbători Ziua Instituției Prefectului. Pentru ca această sărbătoare să nu fie ”un moment inutil de festivism”, el și-a propus să o transforme într-o zi a dialogului și soluțiilor, lăsând să se înțeleagă că va răspunde sugestiilor și criticilor cu fundament.

Dialogul, comunicarea onestă, franchețea și criticile cu fundament s-au dovedit a fi doar niște cuvinte frumoase și nimic mai mult. În fapt, prefectul de Constanța a cenzurat 65 dintre cele 116 de comentarii ale urmăritorilor săi. Cele mai multe se refereau la blocarea ilegală și total nejustificată a referendumului pentru demiterea primarului din Agigea.

În capturile de mai jos, puteți citi câteva din comentariile cenzurate de prefectul Coșa.

Autorul unui comentariu cenzurat și-a arătat dezamăgirea printr-un nou comentariu: ”sunt foarte dezămăgit că ați șters mesajele care vă solicitau organizarea referendumului în comuna Agigea. (…) Oamenii v-au spus ce doresc. Dumneavoastră ați șters mesajele lor și le-ați păstrat pe cele convenabile.”. Însă și comentariul care denunța cenzura a fost cenzurat de prefectul Coșa.

Multe din comentariile păstrate pe pagină de prefectul Coșa sunt simple urări care conțin cuvinte de genul: respect, succes, mulțumesc, felicitări. Însă oficialul a păstrat și două comentarii despre referendumul de la Agigea, postate de Gabriel Ciobanu (liderul USR Agigea) și de Mihai Ochiuleț (consilier local de Constanța, din partea USR).

Cum și de ce s-a blocat Referendumul de la Agigea

Inițiativa de organizare a unui referendum local pentru demiterea primarului din Agigea a ajuns în atenția Instituției Prefectului încă din luna septembrie 2021. La acel moment, au fost depuse listele de semnături pentru susținerea inițiativei. Vorbim de semnături strânse în principal de USR Agigea, dar și de reprezentanții PNL și PER din localitate, după ce activitatea Consiliului Local a fost blocată de primarul PSD Cristian Maricel Cîrjaliu, care n-a mai avut chef să-i convoace pe aleșii locali potrivit obligațiilor sale legale. Într-o primă etapă, prefectul Coșa a anunțat că va respecta procedurile în vigoare, în vederea organizării consultării populației din Agigea. Listele de semnături au fost verificate și găsite conforme, de Direcția de Evidență a Persoanei și mai ales de către Autoritatea Electorală Permanentă. 

În timpul verificărilor, în plan politic au avut loc transformări esențiale. La nivel național, PNL s-a aliat cu PSD și au format Guvernul împreună. Apoi, cei doi parteneri de guvernare au intrat în negocieri pentru împărțirea funcțiilor de prefecți. O incertitudine s-a creat în acest context și cu privire la postul de la Constanța. Însă, în urma negocierilor, partenerii au decis să-l lase în funcție tot pe Silviu Coșa.

Intuiția ne spune că aliații politici și-au făcut niște promisiuni.

Cert este faptul că, ulterior, Silviu Coșa a blocat cu totul organizarea referendumului de la Agigea, în ciuda situației certe stabilite de autoritățile statului, în speță AEP și Evidența Populației. 

El s-a justificat în diverse interviuri că se fac verificări noi și amănunțite cu privire la veridicitatea semnăturilor de pe listele pentru susținerea inițiativei, după ce primarul Cîrjaliu ar fi reclamat falsuri și inadvertențe. În realitate, organizarea referendumului nu poate fi amânată legal, în baza unor suspiciuni neconfirmate. Chiar dacă se confirmă că o semnătură, zece sau o sută ar fi neconforme, dacă celelalte semnături valide se încadrează în procentul stabilit prin lege, atunci referendumul trebuie să meargă înainte. Or, la Agigea, s-au strâns cu mult mai multe semnături decât minimul cerut de lege, iar AEP a dat verdictul său, că sunt îndeplinite condițiile legale pentru referendum. Punând în balanță certitudinea dată de AEP cu suspiciunea primarului, prefectul a ales ultima variantă.  

Pe de altă parte, Maricel Cîrjaliu nu se află la primul denunț aiuristic și interesat. În 2016, primarul din Agigea n-a avut poftă să valideze doi consilieri aleși pe listele PNL. Mai departe, primarul a refuzat să inițieze procedurile de vacantare și de completare a celor două locuri cu supleanți de pe listele PNL. El a motivat că a depus o plângere penală împotriva PNL Agigea, acuzând formațiunea că ar fi falsificat listele de semnături pentru susținerea candidaților din alegerile locale. Bazaconiile reclamate de primar nu s-au confirmat, iar dosarul penal deschis la plângerea sa interesată a fost clasat definitiv anul acesta. Însă timp de patru ani, Maricel a reușit să anuleze voința electoratului, să țină la ușă doi consilieri aleși și să-și treacă toate hotărârile printr-un Consiliu care a funcționat sub numărul de consilieri stabiliți prin lege. Mai multe detalii despre această afacere, într-un articol viitor!

Silviu Coșa, care ocupă o funcție politică importantă în PNL, cunoaște toate aceste aspecte. De asemenea, juriștii Prefecturii cunosc și credem că l-au și informat că un referendum nu poate fi blocat pe baza unor suspiciuni scremute de cel vizat de referendum. Însă prefectul preferă să blocheze un demers legal și chiar să cenzureze comentariile pe acest subiect. După cum spuneam, dialogul, comunicarea onestă, franchețea și celelalte cuvinte frumoase fluturate de prefect sunt niște vorbe goale și nimic mai mult.

Comentarii pe Facebook

Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta

Adrian Cârlescu este absolvent al Facultăţii de Filozofie a Universităţii din Bucureşti (1998), finalizată cu o teză de licenţă coordonată de profesorul Gabriel Liiceanu, şi a unui masterat de filozofia culturii în cadrul aceleiaşi facultăţi (2000). Activează în presa locală, constănţeană, din anul 1998. A fost reporter şi editor de ştiri la MTC TV, redactor-şef la Replica de Constanţa, redactor în departamentul de investigaţii la Ziua de Constanţa, co-fondator la Dezvăluiri.Ro. De-a lungul timpului a publicat anchete jurnalistice despre retrocedările lui Radu Mazăre, introducerea Pădurii Comorova în intravilan şi vânzarea ei, abuzul judiciar de la Fruvimed Medgidia SA, geneza Fondului Proprietatea, jaful din piscicultură, interesele din zona investiţiilor în energia eoliană, averea ascunsă şi faptele reprobabile ale unor politicieni, magistraţi sau oameni de afaceri abonaţi la lucrări publice. În 2014, a publicat cartea-document „Columbia – spectacolul morţii. Regimul de detenţie în Colonia Cernavodă a Canalului Vechi”. În 2015, a publicat, alături de dr. Sorin Marcel Colesniuc, lucrarea „O istorie a oraşului Cernavodă”, redactând, în baza documentelor de arhivă, secţiunea dedicată evoluţiei oraşului din 1878 până în prezent.