Connect with us

Energie&Mediu

Prețul energiei pe bursă, aproape dublu față de anul trecut

Publicat

la

Prețul energiei pe Piața pentru Ziua Următoare, piața spot a bursei de energie OPCOM, a ajuns joi la valori aproape duble față de aceeași perioadă a anului trecut, în condițiile în care au loc un număr-record de tranzacții.

Astfel, pentru ziua de joi, 20 iulie, prețul mediu pe PZU este 282 lei pe MWh, de aproape două ori mai mare față de ziua de 20 iulie 2016, când pe aceeași piață energia se tranzacționa cu 152 de lei pe MWh. Totodată, pe intervale orare, cel mai mare preț pentru ziua de joi este 347 de lei pe MWh, pentru ora 21:00.

Prețurile au fost în continuă creștere săptămâna aceasta. Astfel, miercuri s-a ajuns la 272 de lei pe MWh, de la 252 de lei pe MWh pentru ziua de marți. Toate acestea în contextul în care, în urmă cu două zile, OPCOM a anunțat într-un comunicat de presă un record absolut de participare pe PZU.

“Pentru ziua de livrare 19 iulie 2017, cota de interes manifestat de participanți pe PZU a marcat un nou maxim absolut la nivel lunar: 270 companii care au introdus cel puțin o ofertă și au stabilit tranzacții”, spun reprezentanții operatorului bursier.

Piața spot din România este cuplată cu piețele similare din Ungaria, Cehia și Slovacia și, dacă ne uităm pe rezultatele comparative din toate aceste țări, se observă că în România prețurile sunt fie egale, fie mai mari decât în celelalte piețe din regiune. Spre exemplu, joi, pentru ora 21:00, când prețul energiei în România atinge maximul zilei, în toate cele patru piețe prețul este 76,25 euro pe MWh. Însă, în unele intervale orare, energia costă în România și Ungaria 57 de euro, iar în Cehia și Slovacia, 40 de euro, spre exemplu. De asemenea, pentru ora 11:00, se constată o diferență foarte mare între prețul din România și Ungaria — 72 de euro și Cehia și Slovacia — 49 de euro.

Operatorii din piață au semnalat în ultima vreme faptul că prețul energiei pe bursă continuă să crească, deși, după perioada ianuarie-februarie, când au fost atinse cote alarmante de 680 de lei pe MWh, toată lumea se aștepta la o calmare a pieței. De asemenea, specialiștii pun toată această situație pe seama unei oferte scăzute de energie din piață, ca urmare a perioadei secetoase și fără vânt, care duce la un deficit de energie ieftină, hidro și eoliană, și la o creștere a producției de energie scumpă, precum cea pe cărbune. Toate acestea coroborate cu accentuarea consumului de electricitate în România și în regiune.

Directorul general al Electrica, Cătălin Stancu, a cerut chiar măsuri administrative, precum plafonarea tarifelor, după modelul patentat deja în cazul tarifelor RCA, arătând că această situație poate lovi în mai multe industrii, nu doar în cea energetică. În replică, Niculae Havrileț, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE) a declarat, pentru AGERPRES, în urmă cu o săptămână, că nu ia în calcul deocamdată propunerea de plafonare a tarifelor, întrucât, în prezent, nu există elemente din care să reiasă că piața nu este funcțională.

“Deocamdată nu luăm în considerare această propunere (de plafonare a prețurilor — n. r.). Nu avem date privind nefuncționalitatea pieței. Considerăm că OPCOM acționează cu maturitate și asigură funcționarea pieței”, a spus Havrileț.

Șeful ANRE a arătat că plafonarea prețurilor ar însemna măsuri extreme privind funcționarea pieței de energie, precum suspendarea tranzacțiilor pe anumite platforme bursiere, suspendarea cuplării pieței spot a bursei OPCOM cu piețele din Ungaria, Cehia și Slovacia, precum și stabilirea unor prețuri reglementate, conform Legii 123/2012, legea-cadru a sectorului energetic.

“Cel mai greu de stabilit ar fi măsurile de recuperare a pierderilor cauzate producătorilor”, a adăugat președintele ANRE.

Potrivit Legii 123, articolul 80, “(1) În situații de dezechilibre majore între cerere și ofertă și disfuncționalități evidente ale pieței de energie electrică, Guvernul, la propunerea ANRE și cu avizul Consiliului Concurenței, poate limita creșterea excesivă a prețurilor/tarifelor sau blocarea acestora pentru o perioadă determinată de maximum 6 luni, perioadă ce poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă circumstanțele ce au determinat adoptarea respectivei decizii, prin: a) fixarea unei limite superioare a prețului pe o piață centralizată; b) limitarea venitului din activitatea reglementată. (2) Costurile recunoscute și amânate, potrivit prevederilor alin. (1) lit. b), se recuperează integral, în conformitate cu procedura emisă de autoritatea competentă”. La rândul său, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat, pentru AGERPRES, că instituția derulează în acest moment o analiză sectorială asupra pieței de energie.

“Sunt de acord că avem nevoie de noi instrumente de tranzacționare care să reducă volatilitatea”, a precizat Chirițoiu.

Comments

comments

Continuă să citești

Energie&Mediu

AIEA, semnal de alarmă: Cea mai mai mare centrală nucleară din Europa este scăpată de sub control

Publicat

la data de

Scris de

Şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a avertizat că Zaporojie, cea mai mare centrală nucleară din Europa aflată în Ucraina, ”este complet scăpată de sub control” şi a adresat un apel urgent Rusiei şi Ucrainei pentru a permite experţilor să viziteze rapid centrala, cu scopul de a stabiliza situaţia şi a evita un accident nuclear, relatează The Associated Press.

Rafael Grossi a declarat într-un interviu acordat marţi pentru The Associated Press că situaţia devine din ce în ce mai periculoasă la centrala Zaporojie din oraşul sud-estic Enerhodar, pe care trupele ruse l-au cucerit la începutul lunii martie.

”Fiecare principiu al siguranţei nucleare a fost încălcat. Ce se află în joc este extrem de serios şi extrem de grav şi periculos”, a afirmat el.

Grossi a citat multe încălcări ale siguranţei centralei, adăugând că aceasta se află ”într-un loc în care războiul activ este în desfăşurare”, lângă teritoriul controlat de Rusia.

Integritatea fizică a centralei nu a fost respectată, a spus el, invocând bombardamentele de la începutul războiului, când centrala a fost cucerită, şi acuzaţiile reciproce ale Ucrainei şi Rusiei referitoare la organizarea de atacuri la Zaporojie.

Există ”o situaţie paradoxală” în care centrala este controlată de Rusia, dar personalul său ucrainean continuă să-şi conducă operaţiunile nucleare, ceea ce duce la momente inevitabile de fricţiuni şi presupuse violenţe, a subliniat Grossi.

Deşi AIEA are unele contacte cu personalul, acestea sunt ”defectuoase” şi ”inconsecvente”, a mai spus el.

Grossi a adăugat că lanţul de aprovizionare cu echipamente şi piese de schimb a fost întrerupt, ”deci nu suntem siguri că uzina primeşte tot ce are nevoie”.

De asemenea, AIEA trebuie să efectueze inspecţii pentru a se asigura că materialul nuclear este protejat, ”şi există o mulţime de material nuclear care trebuie inspectat”, a menţionat el.

”Când punem totul cap la cap, avem o multitudine de lucruri care nu ar trebui să se întâmple niciodată în nicio instalaţie nucleară. Iar acesta este motivul pentru care am insistat încă din prima zi că trebuie să putem merge acolo pentru a efectua această evaluare a siguranţei şi securităţii, pentru a face reparaţii şi pentru a asista aşa cum am făcut deja la Cernobîl”, a evocat Grossi.

AIEA trebuie să meargă la Zaporojie, ”pentru a preveni producerea unui accident nuclear”, potrivit directorului agenţiei nucleare a ONU.

Grossi a spus că el şi echipa sa au nevoie de protecţie pentru a ajunge la centrală şi de cooperarea urgentă a Rusiei şi Ucrainei.

Fiecare parte doreşte ca această misiune internaţională să plece de la diferite locaţii, un lucru înţeles în lumina integrităţii teritoriale şi a consideraţiilor politice, dar vizita unei echipe a AIEA la Zaporojie este urgentă, a argumentat Grossi.

”AIEA, prin prezenţa sa, va descuraja orice act de violenţă împotriva acestei centrale nucleare. Deci. În calitate de funcţionar public internaţional, ca şef al unei organizaţii internaţionale, implor ambele părţi să lase această misiune să continue”.

Comments

comments

Continuă să citești

Energie&Mediu

Unitatea 1 a centralei nucleare de la Cernavodă va fi oprită pe 8 mai, timp de șapte săptămâni

Publicat

la data de

Scris de

Unitatea 1 a centralei nucleare de la Cernavodă, cu o putere instalată de 700 MW, se va opri, planificat, începând cu data de 8 mai, potrivit unui anunț făcut de Nuclerelectrica, operatorul centralei.

Iată anunțul făcut de Nuclearelectrica transmis Bursei de Valori București:

“SN Nuclearelectrica SA anunţă că Unitatea 1 CNE Cernavodă va intra în programul de oprire planificată începând cu data de 08.05.2022. Desincronizarea de la Sistemul Energetic Naţional va avea loc la ora 11:00.

Opririle planificate reprezintă proiecte complexe, inițiate cu 24 de luni anterior datei planificate, având o echipă de management de proiect, grafic de realizare, planificare de resurse umane și bugetare corespunzătoare.

În perioada opririi planificate, se vor efectua activităţi din următoarele programe:

– Programul de mentenanță preventivă;

– Programul de mentenanță corectivă;

– Programul de inspecții;

– Programul de testări obligatorii pe perioada opririlor planificate;

– Programul de implementare modificări de proiect.

Lucrările se vor executa în condiţii de siguranţă pentru personalul centralei, public şi mediul înconjurător, conform procedurilor aprobate utilizate la CNE Cernavodă si cu respectarea tuturor măsurilor de protecție împotriva COVID-19”.

Nuclearelectrica nu a precizat și data la care unitatea va fi resincronizată la SEN, dar datele Transelectrica arată că acest lucru este planificat pentru 24 iunie.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Energie&Mediu

Ministrul Energiei: România va deveni o ţară independentă energetic şi prin amplasarea primului reactor modular de mici dimensiuni din Europa

Publicat

la data de

Scris de

Ministrul Energiei, Virgil Popescu anunţă că compania americană NuScale Power şi Societatea Naţională Nuclearelectrica din România au convenit să colaboreze în vederea amplasării unei centrale cu reactoare SMR. Astfel, spune ministrul, România va deveni o ţară independentă energetic şi prin amplasarea primului reactor modular de mici dimensiuni (SMR) din Europa.

”România va deveni o ţară independentă energetic şi prin amplasarea primului reactor modular de mici dimensiuni (SMR) din Europa! Compania americană NuScale Power şi Societatea Naţională Nuclearelectrica din România au convenit să colaboreze în vederea amplasării unei centrale cu reactoare SMR”, a scris Popescu pe Facebook.

Ministrul arată că cei de la NuScale au anunţat că anul acesta încep procesul de fabricare a componentelor reactoarelor.

”Doosan Enerbility urmează să înceapă producţia de echipamente principale pentru reactoarele modulare mici (SMR) NuScale, în baza unui acord semnat zilele acestea. Salut încheierea acestui nou parteneriat, prin care, implicit, şi România îşi va asigura inclusiv securitatea energetică”, mai scrie Virgil Popescu.

foto: Facebook / Virgil Popescu

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: