Connect with us

Exclusiv

Primăria Năvodari a furat terenurile statului de pe malul lacului Siutghiol. O spune Curtea de Conturi

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Curtea de Conturi a României confirmă că Primăria Năvodari a furat terenurile statului de pe malul lacului Siutghiol, pentru a putea pretinde o taxă astronomică, de două milioane de euro, de la o firmă de turism. Constatarea se găsește în cea mai recentă decizie, emisă pe 30 octombrie 2017, în urma unui control la Primăria din Năvodari.

Chelaru ține la blat Raportul Curții de Conturi

Autoritatea locală avea obligația să comunice raportul de control și decizia Curții de Conturi, în termen de zece zile de la înregistrarea celor două documente, către toți consilierii locali în funcție. Abia după ce o parte din aleșii locali au formulat cereri exprese, primarul Florin Chelaru le-a trimis pe mail un fișier denumit ”Raport Curtea de Conturi”. Însă în interior nu se afla niciun raport, ci doar Decizia organului de control, în care abaterile sunt punctate pe scurt și sunt impuse măsuri destul de blânde. Raportul, în care sunt descrise pe larg, cu toate detaliile, abaterile constatate, este ținut la blat de Chelaru, în încercarea de a minimaliza efectele. Există suspiciunea că Decizia a îmblânzit constatările din raport, care sunt devastatoare și impuneau valorificarea prin denunț la DNA. În loc de cuvenita denunțare a celor vinovați, Decizia lasă posibilitatea Primăriei de a constitui o comisie împreună cu Apele Române pentru a identifica terenurile furate de la stat și pentru a propune soluții. Desigur, hoții pot găsi cele mai bune soluții pentru remedierea hoției. Documentul care lasă lupii la stână nu a fost semnat de directorul Camerei de Conturi Constanța, ci de directorul adjunct.

Raport Curte Conturi

Terenurile statului, însușite prin vot

Potrivit informațiilor noastre, devalizarea statului de terenurile de la Siutghiol a început în anul 2011. La inițiativa fostului primar Nicolae Matei, consilierii locali din Năvodari au votat Hotărârea nr. 71/21.04.2011, prin care s-a inventariat în domeniul public al localității un teren de 2.400 mp pe malul lacului Siutghiol, în zona bulevardului Mamaia Nord. Matei a motivat că intenționează să amenajeze o alee de promenadă pe malul lacului. Apoi, în aceeași zi de 21 aprilie 2011, a fost adoptată și Hotărârea 93, referitoare la mai multe operațiuni de scoatere a unor terenuri din domeniul privat și de introducere în domeniu public, de modificare și de completare a inventarului bunurilor private. Potrivit unei anexe a hotărârii, inventarul bunurilor private a fost completat cu un teren de 11.000 mp localizat în zona bulevardului Mamaia Nord, între lacul Siutghiol și proprietăți private, fără a se preciza modul de dobândire a acestuia de către autoritatea locală, vecinătățile și coordonatele cadastrale. Pur și simplu, geniile de la Năvodari au considerat că simpla inventariere, pe baza votului, este în sine un act de împroprietărire. Nici nu e de mirare, în țara în care preoții devin proprietari prin sfințire, de ce nu s-ar putea ca administrațiile să dobândească imobile, nu cumpărându-le ca toată lumea, ci ridicând degetele folosite, altfel, pentru scobitul în nas și pentru gesturi obscene?

5,4 hectare

Prin cele două hotărâri locale, Primăria s-a înstăpânit, pur și simplu, pe malul și pe o parte din cuveta lacului care fusese amenajată în scopul prevenirii inundațiilor. Însă prin Constituție și prin Legea apelor, cuveta și malul lacului erau incluse de drept în proprietatea publică, inalienabilă și imprescriptibilă a statului român. Cu alte cuvinte, Primăria s-a înstăpânit peste terenurile statului. Furăciunea a continuat, iar în 2012, prin HCL nr. 68, poziția 53, inventarul de la Siutghiol s-a rotunjit, și tot prin ridicări de degete, la 54.568,40 de metri pătrați. Așadar, 5 hectare și jumătate de intravilan turistic, de mare valoare.

Au intabulat terenurile furate pe fracții, ca să nu bată la ochi

Ca să nu bată la ochi că și-a tras în acte terenul statului pregătindu-se să-l valorifice, Primăria nu s-a înscris la Cadastru cu toată suprafața. Mai marii orașului au emis adeverințe pentru intabularea directă a unor fracții. Astfel, din terenul de 2.400 mp însușit chipurile în scopul construirii aleii de promenadă, s-a intabulat o bucată de 1.827 mp. Evident că proiectul cu aleea fusese o simplă șmecherie de fațadă, ca să se justifice manopera. Mai departe, din terenul de 11.000 mp, s-au intabulat doar două fracții, una de 4.756 mp, iar alta de 3.723 mp. Nimeni în țara asta, dobândind o casă, nu poate alege să intabuleze o singură cameră și-un sfert de teren. Potrivit legii, se intabulează proprietățile întregi, iar mai apoi, cu alte proceduri și alte taxe, proprietatea inițială se poate divide în proprietăți mai mici, prin dezmembrare. În mod paradoxal, OCPI Constanța a admis această intabulare ilegală. Însă directorul instituției era – și asta explică totul – consilier și cetățean de onoare la Năvodari. Este vorba de Stere Sponte, care doar ce a scăpat cu onoarea întreagă, fiind recent achitat într-un proces de corupție referitor la un alt tun imobiliar.

Pământ furat, vândut cu 23 de euro

Mai departe, Primăria a vândut terenul de 4.756 mp furat de la stat, cu 23 de euro/mp către societatea care administrează complexul Scoica Land. Fără anunț, fără licitație și la jumătate din valoarea de inventar, care era de 49 de euro. Valoarea de piață nu a calculat-o nimeni, dar era, potrivit unor opinii, de patru ori mai mare decât valoarea de inventar. Terenul este chiar pe vechea cuvetă a lacului, amenajată împotriva inundațiilor.

Hărțuirea de la Complexul Verona

Cealaltă fracție intabulată abuziv are o poveste și mai fabuloasă. Terenul de 3.723 de metri pătrați, împreună cu un segment de 923 mp din așa-zisa aleea de promenadă, se află între complexul turistic Verona și lacul Siutghiol. În total: 4.646 mp. Toată această suprafață a fost amenajată împotriva inundațiilor și infiltrațiilor, în anul 2007, de proprietarul complexului Verona, firma Somaco Construct SRL, aparținând omului de afaceri Grigore Comănescu. Anterior acestei intervenții, o parte din teren era inundată periodic, iar o parte se afla permanent sub luciul de apă. După ce a băgat bani grei să amenajeze și să înfrumusețeze terenul lăsat de izbeliște, Grigore Comănescu s-a pomenit cu o amendă de 40.000 de lei din partea Primăriei. Se întâmpla pe 3 mai 2012, când Primăria nici nu finalizase șmecheriile cadastrale prin care și-a trecut în patrimoniu terenul statului. Prin actul de contravenție, societatea era obligată să desființeze construcțiile de amenajare și să readucă terenul la starea lui inițială. Grigore Comănescu a contestat procesul-verbal de contravenție la instanță. Iar judecătorii au considerat că fapta nu este gravă… mai ales că, de fapt, era benefică. În consecință, au diminuat amenda la 1.000 de lei și au respins ca inoportună măsura de aducere a terenului la starea inițială… de mlaștină, respectiv de cuvetă acoperită permanent de apă.

O nouă amendă, sub formă de taxă, de două milioane de euro

Nemulțumit de suma prea mică stabilită în sarcina investitorului, Matei s-a gândit să-i bage mâna mai adânc în buzunar. Pe 14 august 2012, în timpul procesului mai sus amintit, acesta a trimis societății lui Grigore Comănescu o decizie de impunere fiscală de 8.474.304 de lei. Ceea ce însemna aproximativ două milioane de euro. Primăria a pretins că societatea Somaco Construct ar fi depozitat alandala și provizoriu, în locurile publice, piatră și nisip. Însă, în realitate, era vorba de materialele incluse în platforma de consolidare a terenului, care nu erau depozitate provizoriu, nu erau grămezi neconsolidate, ci parte dintr-o lucrare definită chiar prin Legea 50/1991 drept construcție. Or, la Legea 50, societatea fusese deja amendată.

Terenul amenajat pentru care Matei a trimis taxa de două milioane de euro

În  mod evident, societatea se afla în fața unei noi amenzi, mascată sub formă de taxă fiscală. Potrivit legii, taxa fiscală presupune existența unui acord al părților, o prestație a autorității și un beneficiu al plătitorului. Însă în cazul de față, nu a existat niciun contract, autoritatea nu a efectuat nici o prestație, iar societatea taxată nu a avut niciun beneficiu. Or, nefiind o astfel de colaborare, e clar că așa-zisa taxă este de fapt o amendă uriașă, care depășește toate pragurile valorice, nu doar din România, ci din întreaga Uniune Europeană.

Un fals intelectual care a menținut în ființă taxa mincinoasă și abuzivă

A urmat un nou proces, prin care Somaco Construct a contestat decizia de impunere fiscală. Pe fond, la Curtea de Apel Constanța, societatea a câștigat fără probleme, după ce expertul neutru desemnat de instanță a certificat că materialele nu erau pe teren, ci în teren, și nu erau depozitate în grămezi neconsolidate, ci prinse chiar în platforma de consolidare. Un expert-parte angajat de Primărie în persoana inginerului Vasile Moldovanu (foto), actualmente consilier județean PSD-ist, a depus în favoarea celor care îl plăteau un înscris denumit prin fals intelectual Co-Raport de expertiză. În cuprinsul acestui document cu denumire înșelătoare, Moldovanu susținea că materialele au fost depozitate sub forma unei platforme de consolidare. Era un non-sens total, pentru că depozitele sunt grămezi neconsolidate, iar platformele de consolidare sunt consolidate… că de aia le zice așa. Această logică de cerc-pătrat n-a produs consecințe la Curtea de Apel Constanța, care a considerat că taxa este abuzivă și a desființat-o. În schimb, în cadrul recursului judecat la Înalta Curte de Casație și Justiție, judecătorii au încurcat expertiza neutră cu înscrisul produs de Moldovanu. Și așa, taxa de două milioane de euro a fost menținută în ființă.

O instanță penală confirmă că cele două milioane de euro reprezintă amendă

La debutul procesului de contencios administrativ și fiscal, în anul 2012, Grigore Comănescu a depus și o plângere penală împotriva lui Nicolae Matei și a funcționarilor implicați în emiterea deciziei de impunere fiscală. Dosarul penal a fost repartizat procurorului Camelia Andrei. În iunie 2013, Andrei a dat o soluție de clasare, în baza unei anchete sumare, apreciind că faptele nu sunt prevăzute de legea penală, fiind vorba de un litigiu de competența instanțelor civile. Grigore Comănescu a contestat ordonanța de clasare la instanță, iar judecătorul de caz a întors dosarul la Parchet. Instanța penală a apreciat că, de vreme ce nu a existat un contract între Primărie și firma Somaco, nu poate fi vorba de taxă fiscală.

”În cauză, instanța constată că între Primăria orașului Năvodari și petentă nu s-a încheiat niciun contract pentru spațiul pretins utilizat… Instanța reține că în cazul de față s-a emis o decizie de impunere, pentru stabilirea unor obligații fiscale, pentru operațiuni neautorizate, ca și cum acestea ar fi fost încuviințate. (…) Primăria ar fi trebuit să recurgă la alte remedii (evacuare, amendare), iar nu la perceperea unei taxe, aceasta presupunând prin ipoteză o intrare în posesia spațiului cu acordul autorității publice.”, se arată în Sentința Penală 1333/11.11.2013 pronunțată în Dosarul 22522/212/2012 al Judecătoriei Constanța.

Hotarare Judecatoreasca Penal 2013 Nu E Taxa E Amenda

O nouă plângere penală la DNA

Întors la Parchetul Judecătoriei, dosarul a fost continuat până la o nouă soluție de clasare, dată în anul 2015, pe fondul menținerii taxei în ființă, prin decizia ÎCCJ. Grigore Comănescu nu s-a lăsat și a contestat noua soluție la procurorul-șef al Parchetului Judecătoriei Constanța. Acesta a infirmat soluția, a schimbat procurorul de caz și a dispus continuarea cercetărilor. În paralel, omul de afaceri a formulat o plângere la DNA Constanța împotriva uneia dintre judecătoarele de la Înalta Curte, care este născută în Constanța și este verișoara Adrianei Strutinsky, fosta soție a lui Sorin Strutinsky, la rândul său adversar în afaceri al lui Grigore Comănescu. Strutisnky a fost și coleg de celulă cu Nicolae Matei, într-o perioadă în care amândoi erau arestați preventiv pentru comiterea unor fapte de corupție. Totodată, Grigore Comănescu a cuprins în noua plângere întregul caz, cu faptele săvârșite de Matei și de funcționarii publici. Noul dosar – 233/P/2015 – a fost repartizat procurorului Constantin Conortos de la DNA Constanța.

Matei a scăpat pe raționamentul că o persoană nu poate fi urmărită de două ori

Nicolae Matei

O vreme, cele două dosare au mers în paralel. Pe 22 februarie 2016, Conortos a deschis urmărirea penală in rem și în aceeași zi a clasat cauza, pe considerentul că faptele reclamate au fost analizate de Înalta Curte. Cu doar câteva zile înainte, mai exact pe 18 februarie 2016, același Conortos deschisese și închisese imediat un alt dosar penal, în care Grigore Comănescu reclamase fapte penale săvârșite în dauna sa în cazul retrocedării abuzive de la Sibioara.

La Parchetul Judecătoriei, procurorul de caz, Viorel Teliceanu, a continuat demersurile, făcând anchetă propriu-zisă. A descins pe teren, a făcut constatări, a audiat funcționarii publici și pe expertul neutru, concluzionând că terenul nu a fost ocupat cu materiale de construcții, nici în trecut, nici în prezent. Cu alte cuvinte, a constatat ce reclamase Grigore Comănescu, anume că a fost taxat pentru depozitarea unor materiale, pe care nu le-a depozitat. Cu toate acestea, în mod halucinant, Teliceanu afirmă în ordonanța sa din 7 noiembrie 2016 că ar fi aflat, dar nu de la Grigore Comănescu, ci din alte surse, că acesta a depus la DNA plângerea la care ne-am referit mai sus, clasată de Conortos. ”O persoană nu poate fi urmărită de două ori pentru aceleași fapte”, a scris Teliceanu, trimițând la principiul de drept ”ne bis in idem”. Cu această argumentație, a clasat dosarul penal, în care constatase anterior săvârșirea faptelor. Cu alte cuvinte, făptașii au încălcat legea, dar nu pot fi trași la răspundere întrucât nu pot fi urmăriți de două ori.

Ordonanta Teliceanu

Procurorul n-a avut o problemă că păgubitul a fost amendat de două ori

În realitate în dosarul de la DNA nu s-a început urmărirea penală împotriva unor persoane, ci in rem, împotriva faptelor. Dosarul a fost închis în ziua deschiderii urmăririi in rem. În mod normal, ”ne bis in idem” trebuia reținut în favoarea lui Grigore Comănescu, pentru că a fost amendat de două ori pentru aceeași faptă. Însă, așa cum se întâmplă la noi, principiile au fost interpretate în favoarea golanilor care încalcă, de fel, cam toate principiile.

La Curtea de la Strasbourg

La momentul de față, omul de afaceri se judecă pentru desființarea soluției de clasare dată de Teliceanu. El a cerut instanței penale să sesizeze Curtea Europeană de Justiție de la Luxemburg cu privire la interpretarea validă a principiului ”ne bis in idem”, însă judecătorul de caz a respins această cerere printr-o încheiere din care nu se înțelege că a respins-o, o asemenea împrejurare nefiind consemnată în dispozitiv și nefiind motivată nici măcar la modul minimal și expeditiv.  În aceeași perioadă, o cerere de sesizare a Curții de la Luxemburg a fost aprobată la Curtea de Apel Constanța pentru firma multinațională ENEL.

Curtea de Conturi a constatat furăciunea

Un singur lucru bun s-a întâmplat până acum, și anume faptul că autoritățile s-au sesizat că terenurile de la Siutghiol, inclusiv acela pentru care a cerut Matei taxa halucinantă de două milioane de euro, aparțin de drept statului, că așa spune legea și Constituția. Vorbim aici de raportul și decizia Curții de Conturi amintite în deschiderea articolului. Chiar dacă directorul adjunct al Camerei de Conturi din Constanța a îmblânzit constatările din raport, chiar dacă raportul e ținut la blat de Chelaru, chiar dacă se va face o comisie care va întârzia un timp deznodământul, acesta este previzibil. Căci, indiferent de ce pot face penalii, statul român trebuie să-și recupereze terenurile furate. Deja e o chestiune care depășește cercul de șmecheri de la Constanța. Să mai spunem că Grigore Comănescu a sesizat în mod direct Curtea Europeană de Justiție și Comisia Europeană, care sunt deja extrem de sensibile la situația justiției din România.

Comments

comments

Exclusiv

Golănia juridico-financiară de la Căminul de Bătrâni Hârșova. Ionescu, un primar extraordinar

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Vara anului 2005. Un soare torid prăjește colinele din Hârșova. Primarul localității, liberalul Ionel Chiriță, se refugiază la Neptun, la o întâlnire de lucru a Alianței Dreptate și Adevăr. Are cu el un diplomat burdușit cu acte. La eveniment, se intersectează cu Gheorghe Barbu, ministrul protecției sociale. În câteva minute, îi spune oficialului că are în geantă trei proiecte sociale făcute ca la carte, după o vizită de documentare în Danemarca. Pe căprării: un adăpost pentru victimele violenței domestice, un centru after school și un cămin de bătrâni. Ministrul ascultă, cumpănește și îl invită la București, ca să deschidă aplicațiile.

Așa s-a născut proiectul căminului de bătrâni de la Hârșova. Primăria a pus la bătaie o clădire în care funcționase pe vremuri un sediu de CAP. Ministerul a venit cu fondurile necesare recompartimentării și modernizării. În anul 2008, investiția a fost finalizată. Două lucruri lipseau ca imobilul modernizat să funcționeze potrivit menirii sale: o centrală termică și recepția finală. În vara lui 2008, Chiriță pierde alegerile locale. La Primărie ajunge Tudor Nădrag, un tip cu o educație precară și pus pe hoții. Porțile căminului de bătrâni sunt ferecate cu lacăt. Opt ani rămân așa.

Abia în octombrie 2016, sub un nou primar, clădirea abandonată părea să își găsească în sfârșit menirea. Pe 27 octombrie 2016, edilul actual, Viorel Ionescu, s-a prezentat în plenul Consiliului Local, pentru a-și susține viziunea. Soluția găsită de el se referea la organizarea unei licitații publice pentru închirierea imobilului către o persoană fizică sau juridică, în scopul prestării, în regim privat, a serviciilor sociale. La o Fundație, ca în Danemarca, Suedia, Norvegia sau altă țară cu performanță în sistemul asistenței sociale, cu scopuri sănătoase și caritabile, nu s-a gândit. Dar bine că s-a gândit la o persoană fizică.

După dovada de largă viziune de mai sus, primarul și-a demonstrat talentul și în baliverne. Iată o motivație de-a dreptul memorabilă pe care a transpus-o în Studiul de Oportunitate înaintat aleșilor locali:

”În România, legislația europeană încurajează înființarea unităților medicale publice private. Dezvoltarea lor este motivată de beneficiile aduse, în special în condițiile în care România se confruntă cu o criză economică fără precedent”.

România a înregistrat cea mai mare creștere economică din toată Uniunea Europeană în anul 2016. Așadar, nici vorbă de criză economică fără precedent. Însă oral, în ședință, primarul a motivat total diferit oportunitatea închirierii. El i-a întrebat pe membrii comisiei sociale dacă bugetul local poate susține funcționarea căminului de bătrâni. Aceștia au răspuns că nu, mai ales că, nefăcând parte din comisia de specialitate economică, nici nu se pricepeau la chestiuni de buget. E limpede că proiectul închirierii s-a născut din neputință și interes. Vorbim aici de neputința de a asigura funcționarea clădirii din surse proprii, dar și de neputința de a aplica pentru o finanțare nerambursabilă, pe axele europene sau guvernamentale. Despre interes vă spunem mai jos.

În cadrul dezbaterii din Consiliu a contat foarte mult un amendament al consilierului local Ionel Dia, votat de o largă majoritate. Dia a propus o corecție profesională în caietul de sarcini, în sensul ca ”la licitația publică să participe numai persoane juridice, nu persoane fizice, care să facă dovada că au experiență în domeniu”. Păi cine a mai auzit de persoane fizice care operează cămine de bătrâni? Amendamentul lui Dia, votat de aleși, a devenit literă de lege… locală. Vorbim aici de HCL 113/27.10.2016, prin care s-a aprobat organizarea licitației, studiul de oportunitate și caietul de sarcini.

Lui Viorel nu i-a căzut cu tronc modificarea. Ca dovadă, cu prima ocazie, primarul a fraudat caietul de sarcini cu nonșalanță. Astfel, Primăria Hârșova a atribuit contractul de închiriere nr. 10/13.12.2016 a căminului de bătrâni de pe strada Vadului nr. 84, format din construcție în suprafață de 731,70 mp și curte de 1.271,58 mp, către o firmă lipsită de cea mai elementară experiență. Vorbim aici de SC Radar Cămin de Bătrâni SRL, o societate înființată pe 5 septembrie 2016, cu doar câteva luni înainte de a câștiga licitația. Radar nu a desfășurat niciun fel de activitate economică până în momentul de față, probat de faptul că pe site-ul oficial al Ministerului de Finanțe nu figurează cu date de bilanț. Contractul a fost încheiat pe zece ani, cu o chirie de 2.400 de lei pe lună (aproximativ 500 de euro).

Și neregulile nu se opresc aici. Astfel, potrivit clauzei 6.2 litera c) din contract, chiriașul avea obligația să obțină toate avizele, autorizațiile și dotările prevăzute de legislația în vigoare pentru desfășurarea activității. Căminul de bătrâni nu funcționează nici la momentul de față. Și nu funcționează… tocmai din lipsa autorizațiilor. În mod bizar, contractul cel deștept nu prevede posibilitatea rezilierii pentru neînceperea activității. Prevede în schimb rezilierea de drept în situația întreruperii activității comerciale pe timp de 3 luni. Însă, de vreme ce activitatea nu a început, e limpede că nu a fost întreruptă. Păi cum să întrerupi ceva ce nu a început? Așa ceva ar fi un non-sens. După 12 luni de așteptare, primarul Ionescu, exasperat că proiectul lui devenea un chix lamentabil, se decide să salveze aparențele, cu prețul încălcării grosolane a contractului și a caietului de sarcini. Oricum, ”pe caiet” :))) îl mai fraudase o dată. Pe 21 august 2017, Primăria a anunțat în SEAP că a atribuit direct un contract de 23.858 de lei plus TVA prin care a cumpărat de la o firmă din  București servicii de arhitectură pentru construcții.

”Autoritatea contractantă dorește încheierea unui contract de servicii pentru documentația tehnică necesară pentru obținerea avizului de securitate la incendiu și obținerea autorizației de funcționare PSI a Centrului Permanent de Îngrijire Persoane în Vârstă”, se arăta la rubrica dedicată descrierii achiziției.

Iată, așadar, că după ce i-a închiriat căminul fără dovada experienței, primarul l-a ajutat pe chiriaș, cu bani de la buget, ca să obțină autorizația. Ce au făcut, cum au făcut? Doar ei știu. Însă, în mod cert, căminul de bătrâni nu funcționează nici în momentul de față. Între timp, Ionescu a uitat de bătrânii bolnavi care meritau, încă din 2008, să aibă un centru al lor. În timp ce ei așteaptă, alesul lor mai pleacă în schimburi de experiență peste ocean, mai face un festival, mai zâmbește frumos în poze… să știe norodul că este, așa cum și-a scris pe tricou, ”un primar extraordinar”.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Primarul din Hârșova trebuie să achite din buzunarul său vizita în SUA și Canada

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Pe 23 aprilie 2018, la ora 10 dimineața, un funcționar de la compartimentul Achiziții din cadrul Primăriei Hârșova a finalizat procedura de cumpărare a unui pachet de transport cu avionul și de cazare în Canada și Statele Unite ale Americii. Pachetul a costat 32.457,85 de lei sau 6.964,32 de euro. La această sumă se adăuga TVA. Desigur, funcționarul nu acționase de capul său, ci cu ordin de la edilul Hârșovei, Viorel Ionescu. Acesta din urmă plănuia o vizită de serviciu în SUA și Canada. Dar plănuia de capul său, fără să întrebe în prealabil, așa cum era legal, Consiliul Local al orașului Hârșova. Abia pe 2 mai 2018, primarul a realizat că-i trebuie o aprobare. În disperare de cauză, Viorel Ionescu a convocat prin SMS aleșii locali într-o ședință de îndată. Caracterul ”de îndată” nu era întrunit, având în vedere că Ionescu deja își cumpărase biletul de avion cu o săptămână înainte, problema fiind așadar cunoscută din timp. Obedienți din fire, zece consilieri subordonați primarului n-au mai ținut cont de acest moft, votând inițiativa. Astfel a fost adoptată o hotărâre de aprobare a deplasării primarului peste ocean și de decontare a cheltuielilor, pe bază de documente justificative.

”Vizita de lucru are ca scop principal schimbul de experiență în domenii de interes comun: regenerare urbană, digitalizare, parteneriat public-privat, atragere de investiții străine, valorificare a potențialului de import-export, transport public, colectare deșeuri și reciclare, infrastructură”, se arăta în preambulul hotărârii adoptate.

Și tot în preambulul hotărârii se mai arată că, la baza inițiativei, ar sta o invitație primită de la Asociația Municipiilor din România – o structură din care fac parte doar localitățile cu rang de municipiu. Deși nu este membră AMR și nici nu ar avea cum să devină, UAT Hârșova ar fi primit o invitație de a participa la o misiune de informare pe probleme specifice… municipalităților.

Download (PDF, 760KB)

În intervalul 6 – 20 mai 2018, delegația din care a făcut parte și Viorel Ionescu de la Hârșova a vizitat aglomerările urbane Montreal și Ottawa din Canada, dar și metropolele americane Chicago și Washington. În fiecare metropolă vizitată, au avut loc întâlniri cu reprezentanții administrațiilor locale. Vorbim de 4 întâlniri mari și late, de aproximativ două-trei ore fiecare. În restul zilelor, program de voie.

Chiar și așa, agenda discuțiilor a fost total lipsită de învățăminte practice pentru singurul primar de oraș amestecat printre primarii de municipii și președinții de consilii județene care au participat la schimbul de experiență. Astfel, din comunicatele transmise de AMR, reies următoarele preocupări majore ale schimbului de experiență:

  • La Montreal, s-a discutat despre administrarea bugetului de 5,5 miliarde de dolari canadieni al acestei metropole, despre deszăpezire, mobilitate urbană și transportul public de persoane.
  • La Ottawa, delegația română a făcut un tur al orașului. Canadienii le-au prezentat primarilor români două șantiere în lucru. Este vorba despre un patinoar gigantic și despre o linie de metrou de suprafață.
  • La Chicago, s-a discutat de modernizarea aeroportului, despre globalizarea orașelor și despre câteva proiecte ale municipalității americane, cum ar fi de pildă introducerea de senzori de trafic în zonele aglomerate, prin care să se centralizeze într-o platformă digitală informațiile în timp real despre participanții la trafic.
  • La Washington, primarii români au aflat cum funcționează departamentul specializat în securitate, atacuri teroriste și uragane.


Cu experiența acumulată, Ionescu ar putea să-și propună modernizarea aeroporturilor din Municipiul Hârșova, câte or fi ele, construirea unei noi linii de metrou și prevenirea cu mai multă știință a atacurilor teroriste și a uraganelor. Ce-a învățat din programul de voie, vă arătăm cu altă ocazie.

La întoarcerea din misiune, primarul avea obligația legală să informeze Consiliul Local cu privire la schimbul de experiență. În acest sens, trebuie să știți că potrivit art. 44 din Legea 393/2004 privind statutul aleșilor locali, ”în urma îndeplinirii unor misiuni oficiale, aleșii locali sunt obligați să prezinte, la prima ședință ordinară de consiliu, un raport privind deplasările efectuate”. Legea stabilește și un termen maxim pentru îndeplinirea acestei obligații: 30 de zile. Deși au trecut luni bune de la schimbul de experiență, primarul Hârșovei a omis să informeze Consiliul Local cu privire la deplasarea peste ocean. Acest aspect a ieșit la iveală cu ocazia controlului tematic al Curții de Conturi. În aceste condiții, potrivit legii, sancțiunea aplicată este aceea ca primarul să suporte costurile deplasării din buzunarul său. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Felix Stroe, amintiri din copilărie: a vrut să fie ca Leontin Sălăjan, ministru al apărării naționale

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

În timp ce Horia Țuțuianu și Decebal Făgădău participau, alături de ministrul apărării naționale, Mihai Fifor, la deschiderea anului școlar la proaspăt reînființatul liceu militar din oraș, președintele PSD Constanța, Felix Stroe, lua parte la o ceremonie cu mult mai modestă, în satul Ciobanu din nordul județului, alături de primarul acestei localități, Tudorel Gurgu, și de fostul primar din Hârșova, Tudorel Nădrag. Gurgu și-a anunțat demisia din PSD în urmă cu două săptămâni, pe motiv că localitatea sa nu a primit bani de la Consiliul Județean, care s-ar fi transformat în ultima perioadă într-un soi de Horică SRL (aluzia fiind la președintele CJC, Horia Țuțuianu). De asemenea, Gurgu anunța că organizația PSD Ciobanu se va reorienta spre PMP. Mai mult, primarul din Ciobanu a și participat la școala de vară a PMP-ului de la Neptun, cu doar câteva zile înainte de începerea anului școlar. Certat la cuțite cu Țuțuianu, Gurgu a găsit resorturile să-l aducă la evenimentul său pe șeful lui Țuțuianu. În schimb, președintele Felix Stroe l-a numit pe primarul din Ciobanu prieten și a punctat că prietenia acestuia îl onorează. Stroe a lăudat faptul că Gurgu le-a oferit anul trecut biciclete elevilor din localitate și s-a arătat încrezător că, anul acesta, primarul le va aduce și tablete. De asemenea, le-a vorbit participanților de investiția RAJA în comuna Ciobanu, în rețeaua de apă și canalizare.

Însă cel mai spectaculos moment a fost acela în care Felix Stroe i-a îndemnat pe copii să își propună țeluri mărețe. El a dezvăluit în premieră că, în prima sa zi de școală, în satul său natal, Siriu, de pe valea Buzăului, la întrebarea învățătorului despre ce ar vrea să ajungă în viață, ar fi răspuns: ministru al apărării naționale. Ca o ironie de zile mari, în vreme ce Stroe dezvăluia visul său din copilărie alături de primarul aflat la cuțite cu Horia Țuțuianu, ministrul în funcție al apărării naționale (care poate nici n-a avut acest țel în viață) tocmai inaugura, la braț cu Țuțuianu, Liceul Militar din Constanța.

”În fiecare an, să știți că merg la deschiderea anului școlar la țară, în județ. Nu mă duc în oraș, nu mă duc la Liceul Mircea. Mă duc undeva la țară, pentru că retrăiesc în felul acesta prima mea zi de școală. (…) Vreau să știți, când a întrebat învățătorul nostru, în prima zi, ce vrem să ne facem când vom fi adulți… E prima dată când povestesc acest lucru. Și, noi, atunci, acum mulți ani, o fetiță a spus că vrea să fie croitoreasă. Erau meseriile acelui moment, copii. Lumea evoluează, dar atunci era ceva să fii, la țară, croitoreasă. Un al copil, un băiat, a spus că vrea să fie șofer. Era un lucru foarte important. Și astăzi orice muncă este foarte importantă și orice muncă face cinste celui care o face. Și când m-a întrebat pe mine, eram 12 copii, eu știam să citesc de la cinci ani, pentru că părinții mei sunt învățători. Și i-am spus învățătorului… Văzusem pe ziarul bunicului meu pe ministrul apărării naționale. Era un om, Leontin Sălăjan, era un om frumos, un bărbat frumos, un om tânăr, și m-a impresionat pe mine, îmbrăcat în uniformă. Și când m-a întrebat învățătorul meu ce vreau să mă fac, am zis: domnu* învățător, când voi fi mare vreau să fiu ministrul apărării naționale. Pur și simplu, săracul om a leșinat! Nimeni din satul nostru nu-și mai propusese să fie ministrul apărării naționale. Vă spun – iertați-mi lipsa de modestie – dar chiar așa a fost. Și cu îndârjire m-am gândit toată viața mea să învăț când a fost de învățat, să muncesc serios când a fost de muncă. Și, uitați, n-am ajuns ministrul apărării naționale, dar am fost ministrul transporturilor. Ce vreau să vă spun: este foarte important ceea ce-ți propui să faci în viață.” – le-a spus Felix Stroe copiilor din Ciobanu.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: