Connect with us

Exclusiv

Primăria Năvodari a furat terenurile statului de pe malul lacului Siutghiol. O spune Curtea de Conturi

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Curtea de Conturi a României confirmă că Primăria Năvodari a furat terenurile statului de pe malul lacului Siutghiol, pentru a putea pretinde o taxă astronomică, de două milioane de euro, de la o firmă de turism. Constatarea se găsește în cea mai recentă decizie, emisă pe 30 octombrie 2017, în urma unui control la Primăria din Năvodari.

Chelaru ține la blat Raportul Curții de Conturi

Autoritatea locală avea obligația să comunice raportul de control și decizia Curții de Conturi, în termen de zece zile de la înregistrarea celor două documente, către toți consilierii locali în funcție. Abia după ce o parte din aleșii locali au formulat cereri exprese, primarul Florin Chelaru le-a trimis pe mail un fișier denumit ”Raport Curtea de Conturi”. Însă în interior nu se afla niciun raport, ci doar Decizia organului de control, în care abaterile sunt punctate pe scurt și sunt impuse măsuri destul de blânde. Raportul, în care sunt descrise pe larg, cu toate detaliile, abaterile constatate, este ținut la blat de Chelaru, în încercarea de a minimaliza efectele. Există suspiciunea că Decizia a îmblânzit constatările din raport, care sunt devastatoare și impuneau valorificarea prin denunț la DNA. În loc de cuvenita denunțare a celor vinovați, Decizia lasă posibilitatea Primăriei de a constitui o comisie împreună cu Apele Române pentru a identifica terenurile furate de la stat și pentru a propune soluții. Desigur, hoții pot găsi cele mai bune soluții pentru remedierea hoției. Documentul care lasă lupii la stână nu a fost semnat de directorul Camerei de Conturi Constanța, ci de directorul adjunct.

Raport Curte Conturi

Terenurile statului, însușite prin vot

Potrivit informațiilor noastre, devalizarea statului de terenurile de la Siutghiol a început în anul 2011. La inițiativa fostului primar Nicolae Matei, consilierii locali din Năvodari au votat Hotărârea nr. 71/21.04.2011, prin care s-a inventariat în domeniul public al localității un teren de 2.400 mp pe malul lacului Siutghiol, în zona bulevardului Mamaia Nord. Matei a motivat că intenționează să amenajeze o alee de promenadă pe malul lacului. Apoi, în aceeași zi de 21 aprilie 2011, a fost adoptată și Hotărârea 93, referitoare la mai multe operațiuni de scoatere a unor terenuri din domeniul privat și de introducere în domeniu public, de modificare și de completare a inventarului bunurilor private. Potrivit unei anexe a hotărârii, inventarul bunurilor private a fost completat cu un teren de 11.000 mp localizat în zona bulevardului Mamaia Nord, între lacul Siutghiol și proprietăți private, fără a se preciza modul de dobândire a acestuia de către autoritatea locală, vecinătățile și coordonatele cadastrale. Pur și simplu, geniile de la Năvodari au considerat că simpla inventariere, pe baza votului, este în sine un act de împroprietărire. Nici nu e de mirare, în țara în care preoții devin proprietari prin sfințire, de ce nu s-ar putea ca administrațiile să dobândească imobile, nu cumpărându-le ca toată lumea, ci ridicând degetele folosite, altfel, pentru scobitul în nas și pentru gesturi obscene?

5,4 hectare

Prin cele două hotărâri locale, Primăria s-a înstăpânit, pur și simplu, pe malul și pe o parte din cuveta lacului care fusese amenajată în scopul prevenirii inundațiilor. Însă prin Constituție și prin Legea apelor, cuveta și malul lacului erau incluse de drept în proprietatea publică, inalienabilă și imprescriptibilă a statului român. Cu alte cuvinte, Primăria s-a înstăpânit peste terenurile statului. Furăciunea a continuat, iar în 2012, prin HCL nr. 68, poziția 53, inventarul de la Siutghiol s-a rotunjit, și tot prin ridicări de degete, la 54.568,40 de metri pătrați. Așadar, 5 hectare și jumătate de intravilan turistic, de mare valoare.

Au intabulat terenurile furate pe fracții, ca să nu bată la ochi

Ca să nu bată la ochi că și-a tras în acte terenul statului pregătindu-se să-l valorifice, Primăria nu s-a înscris la Cadastru cu toată suprafața. Mai marii orașului au emis adeverințe pentru intabularea directă a unor fracții. Astfel, din terenul de 2.400 mp însușit chipurile în scopul construirii aleii de promenadă, s-a intabulat o bucată de 1.827 mp. Evident că proiectul cu aleea fusese o simplă șmecherie de fațadă, ca să se justifice manopera. Mai departe, din terenul de 11.000 mp, s-au intabulat doar două fracții, una de 4.756 mp, iar alta de 3.723 mp. Nimeni în țara asta, dobândind o casă, nu poate alege să intabuleze o singură cameră și-un sfert de teren. Potrivit legii, se intabulează proprietățile întregi, iar mai apoi, cu alte proceduri și alte taxe, proprietatea inițială se poate divide în proprietăți mai mici, prin dezmembrare. În mod paradoxal, OCPI Constanța a admis această intabulare ilegală. Însă directorul instituției era – și asta explică totul – consilier și cetățean de onoare la Năvodari. Este vorba de Stere Sponte, care doar ce a scăpat cu onoarea întreagă, fiind recent achitat într-un proces de corupție referitor la un alt tun imobiliar.

Pământ furat, vândut cu 23 de euro

Mai departe, Primăria a vândut terenul de 4.756 mp furat de la stat, cu 23 de euro/mp către societatea care administrează complexul Scoica Land. Fără anunț, fără licitație și la jumătate din valoarea de inventar, care era de 49 de euro. Valoarea de piață nu a calculat-o nimeni, dar era, potrivit unor opinii, de patru ori mai mare decât valoarea de inventar. Terenul este chiar pe vechea cuvetă a lacului, amenajată împotriva inundațiilor.

Hărțuirea de la Complexul Verona

Cealaltă fracție intabulată abuziv are o poveste și mai fabuloasă. Terenul de 3.723 de metri pătrați, împreună cu un segment de 923 mp din așa-zisa aleea de promenadă, se află între complexul turistic Verona și lacul Siutghiol. În total: 4.646 mp. Toată această suprafață a fost amenajată împotriva inundațiilor și infiltrațiilor, în anul 2007, de proprietarul complexului Verona, firma Somaco Construct SRL, aparținând omului de afaceri Grigore Comănescu. Anterior acestei intervenții, o parte din teren era inundată periodic, iar o parte se afla permanent sub luciul de apă. După ce a băgat bani grei să amenajeze și să înfrumusețeze terenul lăsat de izbeliște, Grigore Comănescu s-a pomenit cu o amendă de 40.000 de lei din partea Primăriei. Se întâmpla pe 3 mai 2012, când Primăria nici nu finalizase șmecheriile cadastrale prin care și-a trecut în patrimoniu terenul statului. Prin actul de contravenție, societatea era obligată să desființeze construcțiile de amenajare și să readucă terenul la starea lui inițială. Grigore Comănescu a contestat procesul-verbal de contravenție la instanță. Iar judecătorii au considerat că fapta nu este gravă… mai ales că, de fapt, era benefică. În consecință, au diminuat amenda la 1.000 de lei și au respins ca inoportună măsura de aducere a terenului la starea inițială… de mlaștină, respectiv de cuvetă acoperită permanent de apă.

O nouă amendă, sub formă de taxă, de două milioane de euro

Nemulțumit de suma prea mică stabilită în sarcina investitorului, Matei s-a gândit să-i bage mâna mai adânc în buzunar. Pe 14 august 2012, în timpul procesului mai sus amintit, acesta a trimis societății lui Grigore Comănescu o decizie de impunere fiscală de 8.474.304 de lei. Ceea ce însemna aproximativ două milioane de euro. Primăria a pretins că societatea Somaco Construct ar fi depozitat alandala și provizoriu, în locurile publice, piatră și nisip. Însă, în realitate, era vorba de materialele incluse în platforma de consolidare a terenului, care nu erau depozitate provizoriu, nu erau grămezi neconsolidate, ci parte dintr-o lucrare definită chiar prin Legea 50/1991 drept construcție. Or, la Legea 50, societatea fusese deja amendată.

Terenul amenajat pentru care Matei a trimis taxa de două milioane de euro

În  mod evident, societatea se afla în fața unei noi amenzi, mascată sub formă de taxă fiscală. Potrivit legii, taxa fiscală presupune existența unui acord al părților, o prestație a autorității și un beneficiu al plătitorului. Însă în cazul de față, nu a existat niciun contract, autoritatea nu a efectuat nici o prestație, iar societatea taxată nu a avut niciun beneficiu. Or, nefiind o astfel de colaborare, e clar că așa-zisa taxă este de fapt o amendă uriașă, care depășește toate pragurile valorice, nu doar din România, ci din întreaga Uniune Europeană.

Un fals intelectual care a menținut în ființă taxa mincinoasă și abuzivă

A urmat un nou proces, prin care Somaco Construct a contestat decizia de impunere fiscală. Pe fond, la Curtea de Apel Constanța, societatea a câștigat fără probleme, după ce expertul neutru desemnat de instanță a certificat că materialele nu erau pe teren, ci în teren, și nu erau depozitate în grămezi neconsolidate, ci prinse chiar în platforma de consolidare. Un expert-parte angajat de Primărie în persoana inginerului Vasile Moldovanu (foto), actualmente consilier județean PSD-ist, a depus în favoarea celor care îl plăteau un înscris denumit prin fals intelectual Co-Raport de expertiză. În cuprinsul acestui document cu denumire înșelătoare, Moldovanu susținea că materialele au fost depozitate sub forma unei platforme de consolidare. Era un non-sens total, pentru că depozitele sunt grămezi neconsolidate, iar platformele de consolidare sunt consolidate… că de aia le zice așa. Această logică de cerc-pătrat n-a produs consecințe la Curtea de Apel Constanța, care a considerat că taxa este abuzivă și a desființat-o. În schimb, în cadrul recursului judecat la Înalta Curte de Casație și Justiție, judecătorii au încurcat expertiza neutră cu înscrisul produs de Moldovanu. Și așa, taxa de două milioane de euro a fost menținută în ființă.

O instanță penală confirmă că cele două milioane de euro reprezintă amendă

La debutul procesului de contencios administrativ și fiscal, în anul 2012, Grigore Comănescu a depus și o plângere penală împotriva lui Nicolae Matei și a funcționarilor implicați în emiterea deciziei de impunere fiscală. Dosarul penal a fost repartizat procurorului Camelia Andrei. În iunie 2013, Andrei a dat o soluție de clasare, în baza unei anchete sumare, apreciind că faptele nu sunt prevăzute de legea penală, fiind vorba de un litigiu de competența instanțelor civile. Grigore Comănescu a contestat ordonanța de clasare la instanță, iar judecătorul de caz a întors dosarul la Parchet. Instanța penală a apreciat că, de vreme ce nu a existat un contract între Primărie și firma Somaco, nu poate fi vorba de taxă fiscală.

”În cauză, instanța constată că între Primăria orașului Năvodari și petentă nu s-a încheiat niciun contract pentru spațiul pretins utilizat… Instanța reține că în cazul de față s-a emis o decizie de impunere, pentru stabilirea unor obligații fiscale, pentru operațiuni neautorizate, ca și cum acestea ar fi fost încuviințate. (…) Primăria ar fi trebuit să recurgă la alte remedii (evacuare, amendare), iar nu la perceperea unei taxe, aceasta presupunând prin ipoteză o intrare în posesia spațiului cu acordul autorității publice.”, se arată în Sentința Penală 1333/11.11.2013 pronunțată în Dosarul 22522/212/2012 al Judecătoriei Constanța.

Hotarare Judecatoreasca Penal 2013 Nu E Taxa E Amenda

O nouă plângere penală la DNA

Întors la Parchetul Judecătoriei, dosarul a fost continuat până la o nouă soluție de clasare, dată în anul 2015, pe fondul menținerii taxei în ființă, prin decizia ÎCCJ. Grigore Comănescu nu s-a lăsat și a contestat noua soluție la procurorul-șef al Parchetului Judecătoriei Constanța. Acesta a infirmat soluția, a schimbat procurorul de caz și a dispus continuarea cercetărilor. În paralel, omul de afaceri a formulat o plângere la DNA Constanța împotriva uneia dintre judecătoarele de la Înalta Curte, care este născută în Constanța și este verișoara Adrianei Strutinsky, fosta soție a lui Sorin Strutinsky, la rândul său adversar în afaceri al lui Grigore Comănescu. Strutisnky a fost și coleg de celulă cu Nicolae Matei, într-o perioadă în care amândoi erau arestați preventiv pentru comiterea unor fapte de corupție. Totodată, Grigore Comănescu a cuprins în noua plângere întregul caz, cu faptele săvârșite de Matei și de funcționarii publici. Noul dosar – 233/P/2015 – a fost repartizat procurorului Constantin Conortos de la DNA Constanța.

Matei a scăpat pe raționamentul că o persoană nu poate fi urmărită de două ori

Nicolae Matei

O vreme, cele două dosare au mers în paralel. Pe 22 februarie 2016, Conortos a deschis urmărirea penală in rem și în aceeași zi a clasat cauza, pe considerentul că faptele reclamate au fost analizate de Înalta Curte. Cu doar câteva zile înainte, mai exact pe 18 februarie 2016, același Conortos deschisese și închisese imediat un alt dosar penal, în care Grigore Comănescu reclamase fapte penale săvârșite în dauna sa în cazul retrocedării abuzive de la Sibioara.

La Parchetul Judecătoriei, procurorul de caz, Viorel Teliceanu, a continuat demersurile, făcând anchetă propriu-zisă. A descins pe teren, a făcut constatări, a audiat funcționarii publici și pe expertul neutru, concluzionând că terenul nu a fost ocupat cu materiale de construcții, nici în trecut, nici în prezent. Cu alte cuvinte, a constatat ce reclamase Grigore Comănescu, anume că a fost taxat pentru depozitarea unor materiale, pe care nu le-a depozitat. Cu toate acestea, în mod halucinant, Teliceanu afirmă în ordonanța sa din 7 noiembrie 2016 că ar fi aflat, dar nu de la Grigore Comănescu, ci din alte surse, că acesta a depus la DNA plângerea la care ne-am referit mai sus, clasată de Conortos. ”O persoană nu poate fi urmărită de două ori pentru aceleași fapte”, a scris Teliceanu, trimițând la principiul de drept ”ne bis in idem”. Cu această argumentație, a clasat dosarul penal, în care constatase anterior săvârșirea faptelor. Cu alte cuvinte, făptașii au încălcat legea, dar nu pot fi trași la răspundere întrucât nu pot fi urmăriți de două ori.

Ordonanta Teliceanu

Procurorul n-a avut o problemă că păgubitul a fost amendat de două ori

În realitate în dosarul de la DNA nu s-a început urmărirea penală împotriva unor persoane, ci in rem, împotriva faptelor. Dosarul a fost închis în ziua deschiderii urmăririi in rem. În mod normal, ”ne bis in idem” trebuia reținut în favoarea lui Grigore Comănescu, pentru că a fost amendat de două ori pentru aceeași faptă. Însă, așa cum se întâmplă la noi, principiile au fost interpretate în favoarea golanilor care încalcă, de fel, cam toate principiile.

La Curtea de la Strasbourg

La momentul de față, omul de afaceri se judecă pentru desființarea soluției de clasare dată de Teliceanu. El a cerut instanței penale să sesizeze Curtea Europeană de Justiție de la Luxemburg cu privire la interpretarea validă a principiului ”ne bis in idem”, însă judecătorul de caz a respins această cerere printr-o încheiere din care nu se înțelege că a respins-o, o asemenea împrejurare nefiind consemnată în dispozitiv și nefiind motivată nici măcar la modul minimal și expeditiv.  În aceeași perioadă, o cerere de sesizare a Curții de la Luxemburg a fost aprobată la Curtea de Apel Constanța pentru firma multinațională ENEL.

Curtea de Conturi a constatat furăciunea

Un singur lucru bun s-a întâmplat până acum, și anume faptul că autoritățile s-au sesizat că terenurile de la Siutghiol, inclusiv acela pentru care a cerut Matei taxa halucinantă de două milioane de euro, aparțin de drept statului, că așa spune legea și Constituția. Vorbim aici de raportul și decizia Curții de Conturi amintite în deschiderea articolului. Chiar dacă directorul adjunct al Camerei de Conturi din Constanța a îmblânzit constatările din raport, chiar dacă raportul e ținut la blat de Chelaru, chiar dacă se va face o comisie care va întârzia un timp deznodământul, acesta este previzibil. Căci, indiferent de ce pot face penalii, statul român trebuie să-și recupereze terenurile furate. Deja e o chestiune care depășește cercul de șmecheri de la Constanța. Să mai spunem că Grigore Comănescu a sesizat în mod direct Curtea Europeană de Justiție și Comisia Europeană, care sunt deja extrem de sensibile la situația justiției din România.

Comments

comments

Exclusiv

Ultimii bani vidanjați de Maricel Cîrjaliu din Primăria Agigea (document)

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Controversatul primar din comuna Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, a plătit peste 55.000 de euro pentru curățarea terenului pe care se construiește școala cea nouă din fonduri europene. Banii nu au fost achitați din cadrul proiectului european, ci din bugetul localității. Asta în condițiile în care Uniunea suportă toate cheltuielile eligibile pentru amenajarea șantierului. În realitate, curățarea – dacă a existat vreuna – a fost total inutilă. Ca dovadă, cu doar câteva zile înainte de predarea amplasamentului către constructor, terenul era tot plin de buruieni și necurățat. S-ar părea că banii au fost aruncați pe apa sâmbetei, însă nu este așa. În realitate, suma absolut fabuloasă pentru o astfel de curățare de amplasament a intrat fix în conturile unei firme de casă a familiei lui Maricel Cîrjaliu. Și asta explică totul. Este vorba de firma Asus Serice SRL, cea care se ocupă cu vidanjarea foselor particulare din comună, serviciu pentru care încasează bani buni atât de la privați, cât și din bugetul public.

Situația reiese dintr-o factură întocmită de firma Asus Service în baza contractului de lucrări 23650/03.12.2019 încheiat cu Primăria Agigea. Achiziția nu a fost publicată pe SICAP. Însă o copie a documentului de plată a intrat în posesia redacției, după ce angajații Primăriei, sătui de regimul de fraudă instalat de Maricel Cîrjaliu, au scurs copia către o persoană apropiată redacției Ordinea.Ro. După cum se poate observa, documentul poartă viza ”bun de plată” aplicată de primar, precum și semnătura acestuia. Persoana care a semnat pentru primirea facturii a fost Ekaterina Stanciu, care este nimeni alta decât soția lui Dumitru Stanciu, unul din acționarii restaurantului Golful Pescarilor. Un alt acționar este chiar ginerele primarului Maricel Cîrjaliu. Însă și soții Stanciu – ea de la Primărie, iar el de la Golf – sunt finii de cununie ai lui Bogdan Cîrjaliu, fralele afacerist al primarului Maricel.

În urmă cu doi ani, când ne-am ocupat pentru prima oară de această firmă, am constatat că Asus Service răspundea exact la același număr de telefon ca și Golful Pescarilor SRL. De asemenea, am constatat că, în trecut, același număr de telefon fusese utilizat de mai multe firme în care a fost asociat Maricel Cîrjaliu sau fratele său Bogdan, precum Varianta SRL, Scan SRL sau Asociații Servicii SRL. Misterul s-a lămurit în momentul în care am aflat că numărul de telefon aparținde de fapt contabilei familiei Cîrjaliu.  Cu aceste relații cercul se închide. Practic vorbim de o afacere cu bani publici derulată de primarul Maricel Cîrjaliu cu o firmă la telefonul căreia răspunde contabila sa. Colac peste pupăză, facturile sunt recepționate de fina fratelui său, care la rândul ei are un soț care este asociat cu ginerele primarului Cîrjaliu. O viermuială mai mare nici că se putea.

Citește și: 

Numărul de telefon prin care se vidanjează bani grei din Primăria Agigea

Trebuie să mai spunem că lucrarea în sine de construire a școlii generale de pe strada Avram Iancu nr. 22 a fost câștigată de Mobitom SA, o firmă din grupul de afaceri fondat de pușcăriașii Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu. De altfel, Maricel Cîrjaliu a declarat că îi poartă un mare respect lui Nicușor Constantinescu, în condițiile în care acesta ispășește ani grei de închisoare pentru abuzuri baroniale comise la vremea sa. După cum se spune în popor, cine se aseamănă se adună. Ca dovadă, și Maricel Cîrjaliu are probleme cu legea penală. El este inculpat pentru faptele de corupție prin care a inventariat fraudulos terenurile din zona Golful Pescarilor, vânzând mai departe un lot din întreaga suprafață către firma care operează acum restaurantul. La acel moment, societatea era deținută integral de Dumitru Stanciu, care pentru a plăti prețul cerut de Primărie s-a împrumutat de bani de la nașul său, Bogdan Cîrjaliu.

Având în vedere aceste raporturi mai degrabă specifice grupurilor de tip mafiot decât unei administrații publice, nu putem decât să ne întrebăm: cine a fost beneficiarul real al plății de peste 55.000 de euro?

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Fonduri europene devorate în haită la Hârșova. Oamenii primarului traseist s-au ghiftuit dintr-un proiect pentru săraci

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

În ultimii patru ani am relatat aici, pe Ordinea.Ro, numeroase probleme de gestiune frauduloasă a orașului Hârșova din mandatul încă-primarului Viorel Ionescu. Am scris despre cum s-a plimbat acesta în Canada și în Statele Unite ale Americii, plecând în deplasare cu Asociația Municipiilor din România, o structură din care ”municipiul” Hârșova nu face parte. După fructuoase schimburi de experiență despre metrouri, aeroporturi și măsuri de apărare în fața atacurilor teroriste, primarul Viorel a uitat să depună raportul ”vizitei de lucru”. Iar din acest motiv, Curtea de Conturi l-a silit să returneze banii. Nu vorbim de o sumă fabuloasă, ci de doar câteva mii de euro. Însă Ionescu a refuzat să-și asume bărbătește eroarea, pornind un proces cu autoritatea de audit, ca să întârzie valorificarea penală a raportului. După tergiversări epocale, primarul a pierdut procesul pe fond. Însă la momentul de față se află în recurs, unde tergiversează cu și mai multă măiestrie, ridicând excepții de neconstituționalitate. (Mai multe detalii AICI).

Am mai scris despre golănia juridico-financiară de la căminul de bătrâni, acolo unde Viorel a violat caietul de sarcini aprobat de Consiliul Local, atribuind licitația unei firme care nu îndeplinea criteriile stabilite. Și ca și cum nu era de ajuns, același Ionescu a băgat mâna în visteria publică, achitând documentația pentru autorizarea ISU. Documentație pe care trebuia să o obțină firma beneficiară. (Mai multe detalii AICI).

Am scris despre firmele popii Iscru, un cleric mafiot din județul vecin care s-a ocupat la începuturi de heliportul de la Spital, dar și de numeroase proiecte din fonduri PNDL accesate de Primăria Hârșova. În acest caz, există un dosar penal la DNA. (Mai multe detalii AICI și AICI).

În sfârșit, am scris despre tunul nerușinat, prin care Primăria Hârșova a ajutat o asociație de actele căreia s-a ocupat, anterior, chiar nevasta primarului. ONG-ul care derulase raporturi profesionale cu nevasta primarului a fost favorizat să pună mâna pe pășunea localității, deși nu avea nicio oaie în proprietate, nu era înscris în Registrul Național al Exploatațiilor Agricole și nu îndeplinea nicio condiție să stea în licitație. Ulterior, același ONG a fraudat fondurile europene cuvenite crescătorilor înșelați. Frauda colosală face obiectul unui dosar penal. Dar cel mai grav este faptul că familiile de crescători de animale au fost aduse în sapă de lemn, mutilate emoțional, scoase din joc și înlocuite cu niște șmecheri. (mai multe detalii AICI). 

ADMIS – fonduri europene pentru persoanele în risc de sărăcie din vestul orașului

Credeam că le-am văzut pe toate la Hârșova. Credeam că primarul localității a dat tot ce-a avut mai rău în el, în manțocării juridico-financiare sau în mâncat ficații – după cum s-a exprimat chiar el într-o emisiune de pomină de la PRO TV. Cu toate acestea, ce-a fost până aici e un simplu mizilic față de ceea ce urmează. În cazul cel nou, vorbim de un atac în haită, prin care gașca primarului s-a înfruptat din fondurile europene destinate săracilor.

Ne referim aici la proiectul ADMIS, derulat de un consorțiu format din două asociații nonguvernamentale, o școală generală din oraș, o grădiniță și Primăria localității. Scopul ADMIS a fost acela de a ajuta 600 de persoane aflate în risc de sărăcie, din zona de vest a orașului, cunoscută și sub numele ”zona Varoș”. Vorbim de măsuri de sprijin care au vizat asigurarea de hrană caldă pentru copiii din familiile sărace integrați în rețeaua școlară și în activități after-school. De asemenea, vorbim de creșterea calității vieții prin anveloparea unui bloc și a mai multor case. O latură consistentă a proiectului se referea la organizarea unor cursuri de formare profesională și de anteprenoriat. 20 de absolvenți ai cursului de antreprenoriat urmau să primească ajutoare nerambursabile de câte 25.000 de euro, pentru a porni o afacere.

O intenție bună, deturnată cu brio

Întregul proiect, în valoare de peste 23 de milioane de lei, a fost finanțat de Uniunea Europeană, prin Programul Operațional Capital Uman 2014 – 2020, Axa prioritară 4 pentru INCLUIZIUNEA SOCIALĂ și COMBATEREA SĂRĂCIEI.. Filozofia generală a proiectului era aceea de a sprijini persoanele din grupul țintă, aflate în risc de sărăcie și excludere din societate, pentru a câștiga un confort termic, pentru a putea trimite copii la școală, pentru a se califica, pentru a-și găsi un loc de muncă sau pentru a putea dezvolta afaceri pe cont propriu, în aproape orice domeniu, mai puțin în piscicultură și agricultură.

De altfel, una din asociațiile implicate în coordonarea proiectului a publicat mai multe clipuri de promovare pe YouTube, cu tineri romi dansând sau îndemnându-se unul pe altul să meargă la cursurile de antreprenoriat, pentru a primi ajutor să pornească o afacere.  

Într-un final, săracii educați în spirit anteprenorial și finanțați să pornească afaceri pe cont propriu s-au dovedit a fi copiii unor consilieri locali bogați din gașca primarului, rudele unor angajați din Primărie și familioanele unora dintre militanții electorali ai traseistului Viorel Ionescu.

Fiul unui consilier care își face concediile cu primarul

Unul dintre ”săracii” ajutați să intre în afaceri este Adrian Ticu, fiul consilierului local Gabriel-Daniel Ticu. Acesta din urmă a fost ales în anul 2016 pe lista ALDE, care se deschidea chiar cu numele primarului Viorel Ionescu. La nici 3 luni distanță de la alegerile locale trecute, primarul a inițiat HCL 101/19.09.2016, prin care Ticu senior a fost vârât în Consiliul de Administrație al societății publice Carsium Edil SRL. Hotărârea a fost votată inclusiv de Ticu, deși având un beneficiu de pe urma ei, acesta era obligat să se abțină. Dornic să ajungă la vistieria cu bani, Ticu nici nu a băgat de seamă că funcția era incompatibilă cu statutul de consilier local. La rândul său, inițiatorul hotărârii, primarul Viorel, nu a băgat nici el de seamă că administratorii întreprinderilor publice nu pot fi numiți prin HCL-uri, ci recrutați pe criterii corporative, după cum spune legea. Însă Ticu era un simplu electrician și nu avea studii care să-i permită să se înscrie la un concurs în condițiile legii.

Până la urmă, protejatul primarului a fost scos din funcția incompatibilă, iar autoritățile nu s-au sesizat de fapta lui. Carsium Edil a funcționat fără consiliu de administrație, ca un SRL de familie, ajungând la limita de jos a rentabilității din cauza creșterii excesive a cheltuielilor salariale. În vara anului 2018, electricianul și primarul Ionescu și-au luat soțiile și au petrecut cu toții un concediu în Insulele Canare. O filmare care surprinde un episod din concediul comun a ajuns pe Facebook.

În sfârșit, Gabriel Ticu se află și la aceste alegeri pe lista de consilieri a partidului preluat de traseistul Ionescu. Între timp, după cum spuneam, fiul său a beneficiat de fondurile pentru săraci, fiind selectat să primească 25 de mii de euro ca să-și deschidă o firmă de termopane. O tranșă din acești bani a fost virată încă din anul 2019, atunci când fiul lui Ticu a înființat firma Gamoterm Ady-Ionuț SRL, cu sediul social în apartamentul părinților săi. În același apartament își mai are sediul social și firma Gamadi Prosper SRL, care derulează activități de creditare pe bază de amanet. IFN-ul este deținut de consilierul Gabriel-Daniel Ticu și de soția sa, Mitica. Revenind la Gamoterm Ady-Ionuț SRL, trebuie să mai spunem că aceasta și-a deschis un punct de lucru pe strada Plantelor la numărul 25.

Cami Șerban a ajuns directoare la liceu. Fiul ei și-a luat rulotă de fast-food din banii pentru combaterea sărăciei

Lista beneficiarilor continuă cu Andrei-Valentin Șerban, fiul consilierei locale Camelia Șerban de la PMP. Juniorul a primit 25.000 de euro pentru a deschide un fast-food de tip rulotă (SC Black & Purple SRL). În mandatul care stă să se încheie, Camelia Șerban a votat cu obediență proiectele inițiate de primarul Viorel Ionescu. Mai mult, în anul 2019, a fost numită director al Liceului Ioan Cotovu din localitate, după ce vechiul director, Alexandru Bujeniță, a fost demis subit de actualul inspector școlar general. Bujeniță este și consilier local din partea PSD, fiind așadar pe o poziție politică adversă. În orice caz, el a declarat în 2019 că a fost schimbat din funcția pe care o deținea aproape de o viață din motive politice. Ionescu a negat acuzațiile, argumentând că n-ar putea un membru ALDE (cum era el pe atunci) să facă agenda inspectorului PNL.

„În principal, este vorba despre un management defectuos şi dificultăţi de comunicare, sesizate chiar şi de primarul localităţii. Dacă dânsul (profesorul Bujeniță – n.r.) consideră că a fost schimbat pe criterii politice, aştept şi eu o justificare a acestei afirmaţii” – a declarat la acel moment șeful ISJ Constanța, Sorin Mihai, citat de Ziua de Constanța.

Între timp, Ionescu s-a ”transferat” oficial la PNL, iar misterul înlocuirii lui Bujeniță capătă un răspuns. Cami Șerban nu mai candidează la nicio funcție politică. Ea se va ocupa de liceu, iar fiul ei de rulota cu mâncare luată din banii pentru săraci.

Nevasta administratorului public, selectată pentru un coafor din fondurile ADMIS

Și combinațiile continuă. De pildă, Ecaterina (Caty) Constantin a  depus un proiect pentru un salon de înfrumusețare, fiind selectată să primească cei 25.000 de euro din programul ADIMS. Întâmplător, Caty este o susținătoare înfocată a primarului Viorel. Mai mult, soțul ei, Adrian Constantin, a fost numit de curând administrator public al orașului sau city-manager, cum vreți să-i spuneți. Totodată, Adrian Constantin este și pe lista de candidați pentru consiliul local propusă de PNL/ Viorel Ionescu, la poziția 15.

Un alt proiect selectat în vederea finanțării din fondurile ADMIS a fost depus de Cristina Geoglovan și se referă la un salon de înfrumusețare corporală. Aceasta este cumnată cu Ana Maria Geoglovan, o doamnă care apare încă pe site-ul Primăriei Hârșova ca funcționară fix la departamentul de fonduri europene. Ana Maria candidează acum pe lista de consilieri locali a primarului Viorel Ionescu. 

Ionel Borcșa a primit bani din proiectul ADMIS pentru a înființa un atelier de croitorie. Întâmplător, cumnatul său, Marian Munteanu, lucrează la Primăria Hârșova ca magazioner. Cei doi îl susțin, deopotrivă, pe primarul Ionescu.

Și interpușii au fost admiși

Nicolae Giurcă a primit bani din fondurile ADMIS pentru fabricarea și comercializarea marmurei (înființând firma Marmoema Construct SRL). Vorbim de o persoană fără niciun istoric antreprenorial în spate. Și cu toate acestea, numărul de telefon înscris în formularul ADMIS ca fiind al acestui Nicolae Giurcă este de fapt numărul altui om de afaceri din localitate. L-am numit mai sus pe Dumitru Monia, care este persoană fizică autorizată. PFA Monia Dumitru are un punct de lucru deschis chiar în incinta cimitirului nou, de pe strada Cășăriei nr. 6 K, unde se ocupă de construcții funerare din marmură. După cum spuneam, numărul de telefon care apare în dreptul lui Giurcă pe listele ADMIS figurează ca telefon de contact pentru PFA Monia Dumitru. De asemenea, figurează ca telefon de contact și pentru Monia Construct SRL, o firmă deschisă de același  constructor de monumente funerare în parteneriat cu o altă persoană. În sfârșit, potrivit documentării noastre, proprietarul numărului de telefon se află în relații cordiale cu primarul localități, fără acordul căruia nici nu ar putea presta la cimitirul localității. Ca ultim amănunt, firma deschisă pe numele lui Giurcă, Marmoema Construct SRL, are sediul social tot în cimitirul nou, pe strada Cășăriei 6 K. 

Agenții electorali s-au ajuns și ei antreprenori pe banii pentru săraci

Marcel Strîmbeanu (Marbet Impex SRL) a primit bani din fondurile ADMIS pentru prefabricate, garduri și rigole. Strîmbeanu susține candidatura lui Viorel Ionescu pe Facebook.

Georgeta Mirea a primit bani pentru deschiderea unui loc de joacă pentru copii. Conform datelor de pe Facebook, aceasta lucrează la Liceul Cotovu. Atât ea, cât și soțul ei, au rama ”Votați Viorel Ionescu” la fotografiile de profil.

Emanuel-Cristian Dorobanțu a primit bani pentru un laborator de patiserie, iar la momentul de față sprijină activ candidatura primarului Ionescu.

Anveloparea blocului, o afacere de partid

Deschidem aici o paranteză pentru a arăta că o altă bucată din proiectul ADMIS s-a referit la anveloparea blocului P4 din Soveja. De atribuirea lucrării s-a ocupat chiar Primăria Hârșova, iar contractul, în valoare de 1,1 milioane de lei plus TVA, a fost atribuit firmei Alcons Ambiental Construct SRL Ciobanu. Firma în cauză este deținută în cote egale de Adrian Tănase și Mariana Coroiu. Tănase a fost pe lista de consilieri ALDE la alegerile din 2016, fiind de largă notorietatea prietenia sa cu Viorel Ionescu.

Asociata sa, Coroiu, are cont de Facebook, la fel ca toată lumea. Însă aici nu suflă un cuvânt despre Alcons, prezentându-se ca angajată a firmei Coretech Ind SRL. Vorbim de o firmă deținută de Cristi-Iani Drumea, un tip care a fost la rândul său pe lista de consilieri ALDE din 2016. Drumea a fost o vreme consilier local în actualul mandat, însă la un moment dat s-a retras pentru a putea ajunge la cașcaval, în postura de șef al consiliului de administrație de la Spital. Nevasta acestui Drumea este șefa parchetului local, implicată într-o soluție de clasare a dosarului crescătorilor de animale, soluție care a fost anulată în camera preliminară a Judecătoriei locale, fiind în mod vădit părtinitoare. Ca un ultim  amănunt interesant al poveștii, firma lui Drumea a vândut în anul 2017 parâme către Serviciul de Informații Externe. 

Săracii care îi ajută pe săraci

Ne oprim aici cu investigația noastră, întrucât volumul de date este suficient pentru a arăta că este ceva putred în modul în care banii care trebuiau să salveze de la sărăcie un cartier al Hârșovei au ajuns pe mâini bune, la oameni combinați politic și administrativ cu regimul Ionescu. Formal, toți cei implicați sunt perfect acoperiți, prin regulamente care nu taxează asemenea apucături de clan.

Ca o ironie amară, una din asociațiile implicate în proiectul ADMIS a publicat un fel de comunicat și multe poze. O frază cheie suna așa:

”Beneficiarii ADMIS inclusi in activitatea de promovare a nondiscriminarii in Harsova au aratat in fapte ce inseamna Respect. Egalitate. Diversitate, principiile nondiscriminarii, si ca impreuna ne e mai bine, printr-o actiune umanitara in orasul lor: am pregatit impreuna prajituri, pe care le-am impartit cu inima deschisa unor cazuri sociale din Harsova, oameni si mai saraci decat ei.”

Tot timpul vor fi săraci și mai săraci decât săracii, cu rude în Primăria lui Ionescu sau pe listele sale de consilieri, care au încarnat scopul final al proiectului: acela de a ajunge la o viață mai bună.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Maricel Cîrjaliu, prima zi de proces penal în dosarul Golful Pescarilor. Date inedite din RECHIZITORIU

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Astăzi a debutat la Tribunalul Constanța procesul penal în care primarul din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, și secretarul UAT-ului, Ancuța Calust, au fost trimiși în judecată pentru abuz în serviciu. Dosarul se află în faza de verificare a regularității rechizitoriului.

Acuzațiile aduse (încă) primarului din Agigea sunt unele din cele mai grave și mai spectaculoase din istoria judiciară a Constanței. Maricel este acuzat că a expropriat ilegal bunuri imobile de la societatea piscicolă Sarda Fish SRL Agigea, printr-o magie ordinară în actele publice. Ulterior, a vândut ilegal o parte din terenul câștigat din pix unei societăți deținute formal de un mecanic auto din localitate, care era chiar finul fratelui său. Firma acestuia a fost creditată pentru cumpărarea terenului de la Primărie de către fratele primarului PSD-ist din Agigea. Deși erau în mod vădit abuzive și ilegale, actele publice mâzgălite în scopul acestui furt au fost avizate de legalitate de secteratul UAT-ului, Ancuța Calust. Și abuzul nu se oprește aici. Primarul a dărămat gardul pescăriei, racordul de curent electric, racordul de apă. De asemenea, a instituit o prigoană sălbatică împotriva restaurantului Pescăria lui Matei, aplicând amenzi aiuritoare și impozite speciale. De pildă, într-o singură zi, Pescăria lui Matei și Sarda Fish s-au trezit cu amenzi în cuantum total de un miliard de lei vechi. Nici măcar clienții restaurantului n-au scăpat de despotismul acestui individ, fiind la rândul lor amendați pe rupte pentru parcarea mașinilor.

O limbă de pământ cucerită din mare

Punctul de pescuit marin de la Agigea a fost amenajat în anii 80 ai secolului trecut, de fosta Întreprindere Piscicolă Constanța. Vorbim de o platformă construită în mare, pe care se aflau o cherhana, dormitoare, un grup sanitar, rețele de utilități, o cale ferată industrială care permitea transbordarea peștelui capturat, din bărci spre cherhana, vinciuri de acostare a ambarcațiunilor și altele. După revoluție,  activul piscicol de la Agigea a intrat în patrimoniul SC Marea Neagră SA, fiind ulterior transferat la Condemar SA (o altă firmă de stat), care l-a adus ca aport la capitalul social al firmei Sarda Fish SRL. În timp, Sarda Fish a ajuns în proprietatea exclusivă a soților Datcu, Matei și Liliana, care s-au ocupat de punctul piscicol de la Agigea încă de la înființare.

În perioada 2004 – 2012, societatea a plătit taxe și impozite și a primit în mod repetat certificate fiscale sau adeverințe, unele semnate chiar de primarul Maricel Cîrjaliu, prin care i se recunoștea dreptul de proprietate asupra terenului pescăriei, de 8.627,88 de metri pătrați. Relația cu autoritatea a decurs normal până la un punct.

HCL-ul care a stat la baza jafului organizat de la Agigea

Cristian Maricel Cîrjaliu a ajuns primar la Agigea în anul 2008. După doar 9 luni de mandat, acesta a inițiat Hotărârea de Consiliu Local nr. 42/23.03.2009 privind trecerea în domeniul privat al comunei Agigea a tuturor suprafețelor de teren situate pe raza localității care nu erau deținute cu titlu valabil de către persoanele fizice și juridice. Mai departe, tipul și-a arogat competența, pe care n-o avea, așa cum constată și procurorii anticorupție, de a analiza și de a hotărî el, după mintea lui, ce acte sunt valabile sau nu. Competența în acest sens aparține prin lege doar instanțelor de judecată. Însă Maricel se considera mai presus de acestea. Ca urmare, individul a pornit un jaf generalizat, dând ordine să fie trecute în inventarul domeniului privat al comunei grădinile cetățenilor și toate proprietățile unde considera el să actele de proprietate nu ar fi valabile. Mai departe, terenurile sploiate de la cetățeni prin această metodă sovietică ajungeau să fie vândute sau concesionate unor terți.

Motivația halucinantă a exproprierii terenurilor din Golf

Pe terenul din Golf, Maricel a pus ochii încă din anul 2010. Ca dovadă, procurorii rețin că viceprimarul său, Dan Ștefan Chiru, a inițiat o hotărâre de consiliu local, prin care a propus completarea inventarului localității cu suprafața de 8.940 de metri pătrați de pe strada Meduzei nr. 6. Vreo doi ani, baronul PSD-ist nu s-a atins de teren. Însă în 2012, a inițiat o nouă hotărâre, 92/2012, prin care a înscris din nou același teren în inventarul bunurilor private ale comunei.

Așa cum a motivat atât el personal, cât și secretara UAT-ului în cadrul cercetării penale, motivația însușirii terenului ar fi fost hotărârea haiducească din 2009 și aprecierea că Sarda Fish nu ar fi avut un titlu valid de proprietate asupra terenului. Cei doi au găsit nod în papură cu privire la facturile prin care antecesorul Sarda Fish a cumpărat platforma piscicolă și cherhanaua. De asemenea, au constatat că bunurile nu au fost dobândite legal, pentru că nici societatea, nici antecesoarele ei nu au beneficiat de aplicarea HG 834/1991. În realitate, activele piscicole fuseseră transferate în mod expres printr-o legislație mai veche, respectiv prin HG 1353/1990 – așa cum constată procurorul DNA. Dobândind bunurile ope legis în 1990, Marea Neagră SA nu le mai putea solicita încă o dată de la stat în 1991, pentru că ar fi fost absurd.

Și-a îmbogățit familionul

Pe baza acestui nod în papură, total tâmpit și ilegal, Maricel a expropriat ilegal terenul. Mai departe, a făcut loc în coasta pescăriei unui nou restaurant pescăresc, Golful Pescarilor. În această firmă, 50% din părțile sociale sunt deținute de doi afaceriști din Constanța, care au și investit sumele necesare construirii clădirii. Cealaltă jumătate de firmă a fost deținută integral, preț de câțiva ani, de Dumitru Stanciu, finul lui Bogdan Cîrjaliu, fratele afacerist al primarului. De altfel, așa cum constată procurorii DNA, Bogdan este cel care a împrumutat firma pentru a cumpăra terenul. În urmă cu doi ani, în firmă a fost cooptat chiar ginerele primarului, pe numele său Ionuț Nuțoaia-Cârjaliu, care a devenit asociat cu o investiție de 100 de lei. În urma operațiunii, Stanciu și-a diminuat participația la 40%. Acesta a recunoscut în fața procurorului că nu are un cuvânt de spus în această afacere. Ca un amănunt, soția lui Stanciu este angajată la Primăria Agigea. În declarațiile de avere pe care le-a depus de-a lungul vremii, aceasta nu consemnează nici măcar un leu câștigat de soțul ei din afacerea Golful Pescarilor.

Cum arăta locul pe care s-a construit restaurantul Golful Pescarilor înainte să fie furat prin inventariere de Maricel

Prigoana împotriva lui Matei

După cum spuneam, abuzul lui Maricel nu se limitează la furtul terenului și la îmbogățirea rubedeniilor. Urmează o latură extrem de întunecată, prin care acesta a pornit o veritabilă prigoană împotriva societăților Pescăria lui Matei și Sarda Fish. Pescăria lui Matei este o firmă deschisă de fiul patronilor de la Sarda Fish, Matei Alin Datcu. Acesta a construit în zonă un restaurant cu același nume și a devenit cunoscut la nivel național. Maricel a văzut că afacerea merge și produce mulți bani, așa încât a încercat să o cloneze prin interpușii săi pe terenul furat prin inventariere. Numai că accesul la lotul vândut firmei Golful Pescarilor SRL nu se putea face din cauza gardului vechi al pescăriei. Maricel a inventat niște hârtii și a condus personal operațiunea de dărâmare a gardului. De asemenea, Primăria și Poliția Locală au tăiat stâlpii de curent. Pescăria lui Matei a obținut ordonanță judecătorească de sistare a operațiunii, iar ulterior s-a rebranșat la curent. Maricel nu s-a lăsat și aplicat amenzi atât restaurantului, cât și persoanei autorizate care a îndrăznit să refacă branșamentul.

Extras din Rechizitoriul lui Maricel. Faza pe despotism

Speriat că va rămâne fără curent, Matei Datcu a cumpărat un generator de 15.000 de euro, iar ulterior a montat panouri fotovoltaice. Firma din Ploiești care a făcut lucrarea a fost amendată de Maricel.

Taxe speciale pentru Pescăria lui Matei și Sarda Fish

Pe durata ”războiului”, Pescăria lui Matei și Sarda Fish nu au primit certificate fiscale de la Primărie, pentru că nu a vrut primarul, și astfel nu au putut participa la niciun fel de licitații. La un moment dat, Maricel a inventat un impozit special pentru bărcile de tip mahună, de 18.000 de lei pe an, în contextul în care în localitate există o singură ambarcațiune de acest fel și aparține societății Sarda Fish. De asemenea, la inițiativa lui Maricel, Consiliul Local a impus o taxă de parcare de 25 de lei pe oră în dreptul restaurantului Pescăria lui Matei. Actul administrativ a fost contestat în instanță. Pentru această îndrăzneală, Maricel a ordonat să se monteze indicatoare cu parcarea interzisă în dreptul restaurantului. Clienții au înțeles semnificația și au început să parcheze în afara drumului public. Însă nici Maricel nu s-a lăsat. Individul a trimis un utilaj care a săpat șanțuri la limita străzii. Practic i-a obligat pe șoferi să parcheze pe drumul public, iar Poliția Locală și-a făcut norma de amenzi.

La un moment dat, primarul a aplicat amenzi de câte 500.000 de milioane de lei vechi ambelor societăți, pe motivul total aberant că nu au declarat la Primărie câtă apă uzată vidanjează din fosa septică a locației. Un fel de control la fecale!

Maricel plănuia ”o declarație de dragoste cu parul” pentru avocatul lui Matei

În toată această perioadă, Maricel a generat controale la Pescăria lui Matei din partea tuturor instituțiilor statului. La un moment dat, a anulat autorizația de funcționare a restaurantului, scopul său suprem fiind, evident, acela de a falimenta acest obiectiv cunoscut de toată lumea, ca rubedeniile sale să rămână singure în Golf. Tot aici trebuie să mai spunem că există filmări cu unul din patronii de la Golful Pescarilor care obișnuia să oprească mașina în fața restaurantului concurent, Pescăria lui Matei, și să claxoneze în continuu.

Un alt amănunt extrem de interesant din rechizitoriul prin care Maricel a fost trimis în judecată: Primarul din Agigea a fost interceptat de procurori într-un dosar penal al unui interlop, în timp ce îi cerea acestuia date despre avocatul angajat de Pescăria lui Matei, motivând că urmărea să-i facă acestuia ”o declarație de dragoste cu un par”. Primitiv și agresiv, Maricel a instrumentat o intimidare total anacronică, desprinsă cumva dintr-un scenariu al unui film feudal.  

Încercarea de mușamalizare

În sfârșit, trebuie să mai spunem că dosarul penal al lui Maricel de la Agigea a fost deschis în anul 2015. Cu toate acestea, individul a inițiat multiple acțiuni prin care a contestat actele Sarda Fish pe calea unor plângeri penale. Ba chiar a declanșat ample campanii de presă, pentru a-și discredita victimele. Tema principală a fost să-i prezinte pe pescarii de la Sarda Fish și pe antreprenorul de la Pescăria lui Matei drept niște hoți, când singurul hoț din poveste era chiar el. Intoxicarea principală a fost aceea că pescăria s-a vândut fără acordul lichidatorului judiciar de la Marea Neagră SA, care a și susținut public acest lucru în folosul lui Maricel. Numai că, ce să vezi, exista și acordul de vânzare exprimat de lichidator, așa cum se constată în rechizitoriu. Toate aceste malversații ale lui Maricel au făcut ca dosarul penal să stea o perioadă pe loc. Într-un final, primarul din Agigea a fost trimis în judecată, fără să facă o zi de arest preventiv.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: