Connect with us

Exclusiv

Primăria Năvodari a furat terenurile statului de pe malul lacului Siutghiol. O spune Curtea de Conturi

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Curtea de Conturi a României confirmă că Primăria Năvodari a furat terenurile statului de pe malul lacului Siutghiol, pentru a putea pretinde o taxă astronomică, de două milioane de euro, de la o firmă de turism. Constatarea se găsește în cea mai recentă decizie, emisă pe 30 octombrie 2017, în urma unui control la Primăria din Năvodari.

Chelaru ține la blat Raportul Curții de Conturi

Autoritatea locală avea obligația să comunice raportul de control și decizia Curții de Conturi, în termen de zece zile de la înregistrarea celor două documente, către toți consilierii locali în funcție. Abia după ce o parte din aleșii locali au formulat cereri exprese, primarul Florin Chelaru le-a trimis pe mail un fișier denumit ”Raport Curtea de Conturi”. Însă în interior nu se afla niciun raport, ci doar Decizia organului de control, în care abaterile sunt punctate pe scurt și sunt impuse măsuri destul de blânde. Raportul, în care sunt descrise pe larg, cu toate detaliile, abaterile constatate, este ținut la blat de Chelaru, în încercarea de a minimaliza efectele. Există suspiciunea că Decizia a îmblânzit constatările din raport, care sunt devastatoare și impuneau valorificarea prin denunț la DNA. În loc de cuvenita denunțare a celor vinovați, Decizia lasă posibilitatea Primăriei de a constitui o comisie împreună cu Apele Române pentru a identifica terenurile furate de la stat și pentru a propune soluții. Desigur, hoții pot găsi cele mai bune soluții pentru remedierea hoției. Documentul care lasă lupii la stână nu a fost semnat de directorul Camerei de Conturi Constanța, ci de directorul adjunct.

Raport Curte Conturi

Terenurile statului, însușite prin vot

Potrivit informațiilor noastre, devalizarea statului de terenurile de la Siutghiol a început în anul 2011. La inițiativa fostului primar Nicolae Matei, consilierii locali din Năvodari au votat Hotărârea nr. 71/21.04.2011, prin care s-a inventariat în domeniul public al localității un teren de 2.400 mp pe malul lacului Siutghiol, în zona bulevardului Mamaia Nord. Matei a motivat că intenționează să amenajeze o alee de promenadă pe malul lacului. Apoi, în aceeași zi de 21 aprilie 2011, a fost adoptată și Hotărârea 93, referitoare la mai multe operațiuni de scoatere a unor terenuri din domeniul privat și de introducere în domeniu public, de modificare și de completare a inventarului bunurilor private. Potrivit unei anexe a hotărârii, inventarul bunurilor private a fost completat cu un teren de 11.000 mp localizat în zona bulevardului Mamaia Nord, între lacul Siutghiol și proprietăți private, fără a se preciza modul de dobândire a acestuia de către autoritatea locală, vecinătățile și coordonatele cadastrale. Pur și simplu, geniile de la Năvodari au considerat că simpla inventariere, pe baza votului, este în sine un act de împroprietărire. Nici nu e de mirare, în țara în care preoții devin proprietari prin sfințire, de ce nu s-ar putea ca administrațiile să dobândească imobile, nu cumpărându-le ca toată lumea, ci ridicând degetele folosite, altfel, pentru scobitul în nas și pentru gesturi obscene?

5,4 hectare

Prin cele două hotărâri locale, Primăria s-a înstăpânit, pur și simplu, pe malul și pe o parte din cuveta lacului care fusese amenajată în scopul prevenirii inundațiilor. Însă prin Constituție și prin Legea apelor, cuveta și malul lacului erau incluse de drept în proprietatea publică, inalienabilă și imprescriptibilă a statului român. Cu alte cuvinte, Primăria s-a înstăpânit peste terenurile statului. Furăciunea a continuat, iar în 2012, prin HCL nr. 68, poziția 53, inventarul de la Siutghiol s-a rotunjit, și tot prin ridicări de degete, la 54.568,40 de metri pătrați. Așadar, 5 hectare și jumătate de intravilan turistic, de mare valoare.

Au intabulat terenurile furate pe fracții, ca să nu bată la ochi

Ca să nu bată la ochi că și-a tras în acte terenul statului pregătindu-se să-l valorifice, Primăria nu s-a înscris la Cadastru cu toată suprafața. Mai marii orașului au emis adeverințe pentru intabularea directă a unor fracții. Astfel, din terenul de 2.400 mp însușit chipurile în scopul construirii aleii de promenadă, s-a intabulat o bucată de 1.827 mp. Evident că proiectul cu aleea fusese o simplă șmecherie de fațadă, ca să se justifice manopera. Mai departe, din terenul de 11.000 mp, s-au intabulat doar două fracții, una de 4.756 mp, iar alta de 3.723 mp. Nimeni în țara asta, dobândind o casă, nu poate alege să intabuleze o singură cameră și-un sfert de teren. Potrivit legii, se intabulează proprietățile întregi, iar mai apoi, cu alte proceduri și alte taxe, proprietatea inițială se poate divide în proprietăți mai mici, prin dezmembrare. În mod paradoxal, OCPI Constanța a admis această intabulare ilegală. Însă directorul instituției era – și asta explică totul – consilier și cetățean de onoare la Năvodari. Este vorba de Stere Sponte, care doar ce a scăpat cu onoarea întreagă, fiind recent achitat într-un proces de corupție referitor la un alt tun imobiliar.

Pământ furat, vândut cu 23 de euro

Mai departe, Primăria a vândut terenul de 4.756 mp furat de la stat, cu 23 de euro/mp către societatea care administrează complexul Scoica Land. Fără anunț, fără licitație și la jumătate din valoarea de inventar, care era de 49 de euro. Valoarea de piață nu a calculat-o nimeni, dar era, potrivit unor opinii, de patru ori mai mare decât valoarea de inventar. Terenul este chiar pe vechea cuvetă a lacului, amenajată împotriva inundațiilor.

Hărțuirea de la Complexul Verona

Cealaltă fracție intabulată abuziv are o poveste și mai fabuloasă. Terenul de 3.723 de metri pătrați, împreună cu un segment de 923 mp din așa-zisa aleea de promenadă, se află între complexul turistic Verona și lacul Siutghiol. În total: 4.646 mp. Toată această suprafață a fost amenajată împotriva inundațiilor și infiltrațiilor, în anul 2007, de proprietarul complexului Verona, firma Somaco Construct SRL, aparținând omului de afaceri Grigore Comănescu. Anterior acestei intervenții, o parte din teren era inundată periodic, iar o parte se afla permanent sub luciul de apă. După ce a băgat bani grei să amenajeze și să înfrumusețeze terenul lăsat de izbeliște, Grigore Comănescu s-a pomenit cu o amendă de 40.000 de lei din partea Primăriei. Se întâmpla pe 3 mai 2012, când Primăria nici nu finalizase șmecheriile cadastrale prin care și-a trecut în patrimoniu terenul statului. Prin actul de contravenție, societatea era obligată să desființeze construcțiile de amenajare și să readucă terenul la starea lui inițială. Grigore Comănescu a contestat procesul-verbal de contravenție la instanță. Iar judecătorii au considerat că fapta nu este gravă… mai ales că, de fapt, era benefică. În consecință, au diminuat amenda la 1.000 de lei și au respins ca inoportună măsura de aducere a terenului la starea inițială… de mlaștină, respectiv de cuvetă acoperită permanent de apă.

O nouă amendă, sub formă de taxă, de două milioane de euro

Nemulțumit de suma prea mică stabilită în sarcina investitorului, Matei s-a gândit să-i bage mâna mai adânc în buzunar. Pe 14 august 2012, în timpul procesului mai sus amintit, acesta a trimis societății lui Grigore Comănescu o decizie de impunere fiscală de 8.474.304 de lei. Ceea ce însemna aproximativ două milioane de euro. Primăria a pretins că societatea Somaco Construct ar fi depozitat alandala și provizoriu, în locurile publice, piatră și nisip. Însă, în realitate, era vorba de materialele incluse în platforma de consolidare a terenului, care nu erau depozitate provizoriu, nu erau grămezi neconsolidate, ci parte dintr-o lucrare definită chiar prin Legea 50/1991 drept construcție. Or, la Legea 50, societatea fusese deja amendată.

Terenul amenajat pentru care Matei a trimis taxa de două milioane de euro

În  mod evident, societatea se afla în fața unei noi amenzi, mascată sub formă de taxă fiscală. Potrivit legii, taxa fiscală presupune existența unui acord al părților, o prestație a autorității și un beneficiu al plătitorului. Însă în cazul de față, nu a existat niciun contract, autoritatea nu a efectuat nici o prestație, iar societatea taxată nu a avut niciun beneficiu. Or, nefiind o astfel de colaborare, e clar că așa-zisa taxă este de fapt o amendă uriașă, care depășește toate pragurile valorice, nu doar din România, ci din întreaga Uniune Europeană.

Un fals intelectual care a menținut în ființă taxa mincinoasă și abuzivă

A urmat un nou proces, prin care Somaco Construct a contestat decizia de impunere fiscală. Pe fond, la Curtea de Apel Constanța, societatea a câștigat fără probleme, după ce expertul neutru desemnat de instanță a certificat că materialele nu erau pe teren, ci în teren, și nu erau depozitate în grămezi neconsolidate, ci prinse chiar în platforma de consolidare. Un expert-parte angajat de Primărie în persoana inginerului Vasile Moldovanu (foto), actualmente consilier județean PSD-ist, a depus în favoarea celor care îl plăteau un înscris denumit prin fals intelectual Co-Raport de expertiză. În cuprinsul acestui document cu denumire înșelătoare, Moldovanu susținea că materialele au fost depozitate sub forma unei platforme de consolidare. Era un non-sens total, pentru că depozitele sunt grămezi neconsolidate, iar platformele de consolidare sunt consolidate… că de aia le zice așa. Această logică de cerc-pătrat n-a produs consecințe la Curtea de Apel Constanța, care a considerat că taxa este abuzivă și a desființat-o. În schimb, în cadrul recursului judecat la Înalta Curte de Casație și Justiție, judecătorii au încurcat expertiza neutră cu înscrisul produs de Moldovanu. Și așa, taxa de două milioane de euro a fost menținută în ființă.

O instanță penală confirmă că cele două milioane de euro reprezintă amendă

La debutul procesului de contencios administrativ și fiscal, în anul 2012, Grigore Comănescu a depus și o plângere penală împotriva lui Nicolae Matei și a funcționarilor implicați în emiterea deciziei de impunere fiscală. Dosarul penal a fost repartizat procurorului Camelia Andrei. În iunie 2013, Andrei a dat o soluție de clasare, în baza unei anchete sumare, apreciind că faptele nu sunt prevăzute de legea penală, fiind vorba de un litigiu de competența instanțelor civile. Grigore Comănescu a contestat ordonanța de clasare la instanță, iar judecătorul de caz a întors dosarul la Parchet. Instanța penală a apreciat că, de vreme ce nu a existat un contract între Primărie și firma Somaco, nu poate fi vorba de taxă fiscală.

”În cauză, instanța constată că între Primăria orașului Năvodari și petentă nu s-a încheiat niciun contract pentru spațiul pretins utilizat… Instanța reține că în cazul de față s-a emis o decizie de impunere, pentru stabilirea unor obligații fiscale, pentru operațiuni neautorizate, ca și cum acestea ar fi fost încuviințate. (…) Primăria ar fi trebuit să recurgă la alte remedii (evacuare, amendare), iar nu la perceperea unei taxe, aceasta presupunând prin ipoteză o intrare în posesia spațiului cu acordul autorității publice.”, se arată în Sentința Penală 1333/11.11.2013 pronunțată în Dosarul 22522/212/2012 al Judecătoriei Constanța.

Hotarare Judecatoreasca Penal 2013 Nu E Taxa E Amenda

O nouă plângere penală la DNA

Întors la Parchetul Judecătoriei, dosarul a fost continuat până la o nouă soluție de clasare, dată în anul 2015, pe fondul menținerii taxei în ființă, prin decizia ÎCCJ. Grigore Comănescu nu s-a lăsat și a contestat noua soluție la procurorul-șef al Parchetului Judecătoriei Constanța. Acesta a infirmat soluția, a schimbat procurorul de caz și a dispus continuarea cercetărilor. În paralel, omul de afaceri a formulat o plângere la DNA Constanța împotriva uneia dintre judecătoarele de la Înalta Curte, care este născută în Constanța și este verișoara Adrianei Strutinsky, fosta soție a lui Sorin Strutinsky, la rândul său adversar în afaceri al lui Grigore Comănescu. Strutisnky a fost și coleg de celulă cu Nicolae Matei, într-o perioadă în care amândoi erau arestați preventiv pentru comiterea unor fapte de corupție. Totodată, Grigore Comănescu a cuprins în noua plângere întregul caz, cu faptele săvârșite de Matei și de funcționarii publici. Noul dosar – 233/P/2015 – a fost repartizat procurorului Constantin Conortos de la DNA Constanța.

Matei a scăpat pe raționamentul că o persoană nu poate fi urmărită de două ori

Nicolae Matei

O vreme, cele două dosare au mers în paralel. Pe 22 februarie 2016, Conortos a deschis urmărirea penală in rem și în aceeași zi a clasat cauza, pe considerentul că faptele reclamate au fost analizate de Înalta Curte. Cu doar câteva zile înainte, mai exact pe 18 februarie 2016, același Conortos deschisese și închisese imediat un alt dosar penal, în care Grigore Comănescu reclamase fapte penale săvârșite în dauna sa în cazul retrocedării abuzive de la Sibioara.

La Parchetul Judecătoriei, procurorul de caz, Viorel Teliceanu, a continuat demersurile, făcând anchetă propriu-zisă. A descins pe teren, a făcut constatări, a audiat funcționarii publici și pe expertul neutru, concluzionând că terenul nu a fost ocupat cu materiale de construcții, nici în trecut, nici în prezent. Cu alte cuvinte, a constatat ce reclamase Grigore Comănescu, anume că a fost taxat pentru depozitarea unor materiale, pe care nu le-a depozitat. Cu toate acestea, în mod halucinant, Teliceanu afirmă în ordonanța sa din 7 noiembrie 2016 că ar fi aflat, dar nu de la Grigore Comănescu, ci din alte surse, că acesta a depus la DNA plângerea la care ne-am referit mai sus, clasată de Conortos. ”O persoană nu poate fi urmărită de două ori pentru aceleași fapte”, a scris Teliceanu, trimițând la principiul de drept ”ne bis in idem”. Cu această argumentație, a clasat dosarul penal, în care constatase anterior săvârșirea faptelor. Cu alte cuvinte, făptașii au încălcat legea, dar nu pot fi trași la răspundere întrucât nu pot fi urmăriți de două ori.

Ordonanta Teliceanu

Procurorul n-a avut o problemă că păgubitul a fost amendat de două ori

În realitate în dosarul de la DNA nu s-a început urmărirea penală împotriva unor persoane, ci in rem, împotriva faptelor. Dosarul a fost închis în ziua deschiderii urmăririi in rem. În mod normal, ”ne bis in idem” trebuia reținut în favoarea lui Grigore Comănescu, pentru că a fost amendat de două ori pentru aceeași faptă. Însă, așa cum se întâmplă la noi, principiile au fost interpretate în favoarea golanilor care încalcă, de fel, cam toate principiile.

La Curtea de la Strasbourg

La momentul de față, omul de afaceri se judecă pentru desființarea soluției de clasare dată de Teliceanu. El a cerut instanței penale să sesizeze Curtea Europeană de Justiție de la Luxemburg cu privire la interpretarea validă a principiului ”ne bis in idem”, însă judecătorul de caz a respins această cerere printr-o încheiere din care nu se înțelege că a respins-o, o asemenea împrejurare nefiind consemnată în dispozitiv și nefiind motivată nici măcar la modul minimal și expeditiv.  În aceeași perioadă, o cerere de sesizare a Curții de la Luxemburg a fost aprobată la Curtea de Apel Constanța pentru firma multinațională ENEL.

Curtea de Conturi a constatat furăciunea

Un singur lucru bun s-a întâmplat până acum, și anume faptul că autoritățile s-au sesizat că terenurile de la Siutghiol, inclusiv acela pentru care a cerut Matei taxa halucinantă de două milioane de euro, aparțin de drept statului, că așa spune legea și Constituția. Vorbim aici de raportul și decizia Curții de Conturi amintite în deschiderea articolului. Chiar dacă directorul adjunct al Camerei de Conturi din Constanța a îmblânzit constatările din raport, chiar dacă raportul e ținut la blat de Chelaru, chiar dacă se va face o comisie care va întârzia un timp deznodământul, acesta este previzibil. Căci, indiferent de ce pot face penalii, statul român trebuie să-și recupereze terenurile furate. Deja e o chestiune care depășește cercul de șmecheri de la Constanța. Să mai spunem că Grigore Comănescu a sesizat în mod direct Curtea Europeană de Justiție și Comisia Europeană, care sunt deja extrem de sensibile la situația justiției din România.

Comments

comments

Exclusiv

Comprest Util a câștigat procesul cu Asociația Constanța Altfel. Detalii inedite din dosar

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Societatea Comprest Util SRL, aparținând antreprenorului constănțean Grigore Comănescu, a câștigat definitiv procesul care i-a fost intentat de Asociația Constanța Altfel, fondată de actualul primar Vergil Chițac. Soluția este definitivă și a fost pronunțată de Curtea de Apel Galați, în data de 19 ianuarie 2021. Procesul, care a durat doi ani, a fost câștigat, atât pe fond, cât și în recurs, de Comprest Util și de Primarul Municipiului Constanța – la rândul său pârât în proces în calitate de emitent al Autorizației de Construire 149/19.02.2018. Asociația Constanța Altfel a solicitat anularea acestui act administrativ care se referea la supraetajarea cu un etaj, în condițiile articolului 2 aliniatul 4 din Legea 50/1991, a blocului ridicat de Comprest Util pe bulevardul Alexandru Lăpușneanu nr. 179 A în baza unor autorizații de construire anterioare (din 2009 și 2016). Încă de la debutul procesului, Asociația Constanța Altfel a solicitat, pe cale separată, și suspendarea provizorie a autorizației de supraetajare, cu intenția de a bloca lucrările de construire. Și acest demers a fost respins de instanță, astfel încât Comprest Util și-a finalizat între timp investiția. Întregul războiul juridic s-a finalizat cu înfrângerea drastică și pe toate fronturile a asociației fondate de actualul primar Vergil Chițac. Asociația și fondatorii ei ar putea, în urma altor demersuri juridice, să devină pasibili de plata unor despăgubiri.

Izvorul urii

Constanța Altfel a fost creată de un grup local de epigoni ai Asociației Salvați Bucureștiul și ai Asociației pentru Protecția Urbanistică a Clujului. Vorbim de două ONG-uri foarte cunoscute la nivel național, înființate de Nicușor Dan (actualul primar al Bucureștiului), respectiv de Elek Levente, unul din liderii USR-ului. Metodele celor doi au fost puse în practică la Constanța de un grup de politicieni, în frunte cu Vergil Chițac și Felicia Ovanesian, la scurt timp după excluderea acestora din PNL. Rămași fără partid, acești politicieni locali aveau nevoie de o trambulină pre-electorală. Și atunci au copiat mimetic modelele oferite de Nicușor Dan și Elek Levente, erijându-se în lideri ai societății civile.

Ca o noutate, asociația fondată la Constanța de Chițac, Ovanesian și alții a construit o veritabilă ideologie a luptei (de clasă) cu ”rechinii imobiliari”, denigrând investitorii și întreținând o ură irațională împotriva acestora. În mod ipocrit, Asociația a trimis-o pe avocata Ovanesian la bară împotriva unor așa-ziși ”rechini imobiliari”, deși aceasta apărase în cariera ei mai multe nenorociri urbanistice, precum blocul de pe strada Zorelelor, ridicat cu încălcarea legii într-un cartier de case, cu titlul fals de clădire de locuințe sociale, fără respectarea distanțelor față de clădirile învecinate (puteți afla AICI mai multe detalii). De asemenea, presa a relatat că marea luptătoare pentru spațiile verzi și disciplina în construcții deține un imobil în Faleză Nord, lipsit de spațiu verde și cu balcoanele proiectate deasupra domeniului public. 

Mai multe detalii puteți afla aici:

Legenda salvatorilor. Felicia Ovanesian, legături bizare cu regimul Mazăre

În cariera sa, avocata Ovanesian a oferit asistență juridică marelui tunar de la retrocedări, Georgică Giurgiucanu, a generat executarea silită a unui teren retrocedat aflat sub sechestrul instituit de DNA și a negociat o tranzacție extrajudiciară între fostul primar Radu Mazăre și italienii de la FinCoGeRO, cei care mulg niște milioane de euro pe an de la municipalitate, pentru lucrări executate în contul Primăriei, evaluate la valoarea de piață, iar nu la valoarea contabilă efectivă.

La trântă cu una din cele mai serioase firme din oraș

Scandalos este faptul că această persoană care nu a avut niciun scrupul moral să reprezinte golani de asemenea teapă s-a erijat într-un fel de etalon al moralității și corectitudinii, atacând în instanță un om de afaceri corect și serios.

Seriozitatea Comprest Util este atestată de faptul că această societate este parteneră NATO, contribuind la amenajarea bazei militare americane de la Mihail Kogălniceanu. De asemenea, societatea a fost implicată în lucrările de mare anvergură pentru lărgirea plajelor din Constanța, fiind premiată și inclusă în topurile naționale ale Camerei de Comerț și Industrie a României. (Mai multe detalii AICI)

Cel mai scump teren din istoria orașului

Comprest Util a cumpărat terenul de pe Lăpușneanu, în suprafață de peste 2.000 de metri pătrați, de la Primăria Constanța, în anul 2004. Societatea a achitat două milioane de euro Primăriei, acest preț fiind cel mai mare din istoria de până atunci a orașului.

În vreme ce mulți beneficiari de retrocedări penale n-au fost deranjați de Ovanesian și Chițac, asociația acestora a pus tunurile pe societatea care a cumpărat, cu bani grei, acest teren și a demarat unul din cele mai solide și frumoase proiecte imobiliare din oraș, cu parcare subterană mai bună și mai dotată decât a oricărui mall din Constanța, cu buncăre pentru apărarea civilă construite în beneficiul orașului, cu rezervă de apă înmagazinată în bazine subterane, tot pentru necesitățile strategice ale orașului.

Grigore Comănescu, la blocul Comprest Util, înainte de finalizarea lucrărilor.

O acțiune aberantă

Procesul stârnit de Constanța Altfel împotriva Comprest Util nu a fost motivat de interese reale pentru dreptate, ordine urbanistică și alte lozinci. Atacul a fost lansat doar în scopul acumulării capitalului politic de care Chițac &  Ovanesian aveau nevoie pentru scopurile lor electorale. Simplul fapt că au cutezat să hărțuiască o companie de o asemenea anvergură i-a înaripat fals pe cei de la Constanța Altfel, care au putut să pozeze în oameni curajoși, morali și de acțiune. În realitate, totul a fost o strategie de imagine și nimic mai mult.

Ca dovadă, întreaga acțiune împotriva Comprest Util s-a dovedit o însăilare de aberații fără sens. De pildă, Constanța Altfel a reclamat, printre altele, și faptul că investitorul nu a obținut aviz arheologic pentru etajul 8 al blocului de pe Lăpușneanu. Dar ce vestigii istorice puteau fi descoperite în văzduh?

Deși nu se putea referi justificat în acțiunea ei decât la autorizația de supraetajare atacă în instanță, Constanța Altfel a criticat și autorizațiile anterioare, din 2009 și din 2016. ONG-ul a tunat și a fulgerat că investitorul care a cumpărat terenul cu două milioane de euro ar fi trebuit să-l conserve ca spațiu verde. Cu alte cuvinte, să cultive iarbă, ce dacă a cumpărat terenul de la Primărie, cu atâția bani!!!

Strămutarea și motivele unei bănuieli legitime

În ce calitatea abera Constanța Altfel? Ei bine, așa cum au constatat instanțele de judecată, în niciuna. În anul 2019, Tribunalul Constanța a respins pe fond acțiunea formulată de Asociația Constanța Altfel, motivat de lipsa calității procesuale active. Asociația a declarat recurs, iar procesul a ajuns la Curtea de Apel Constanța. În această fază, Comprest Util a solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție strămutarea cauzei la o altă Curte de Apel, pe baza bănuielii legitime că fondatorii asociației, prin scopurile lor electorale și prin pozițiile sociale ocupate, ar fi putut influența instanța locală. ÎCCJ a admis cererea Comprest Util, iar în acest fel dosarul a fost strămutat la Curtea de Apel Galați.

RIL-ul care a spus că asociațiile nu se mai pot juca de-a statul

Tot anul trecut, secțiile Înaltei Curți, reunite în complet de RIL, au stabilit că asociațiile de tipul Constanța Altfel nu pot declanșa acțiuni în contencios obiectiv, neavând atributul legal de tutelă asupra actelor administrative. Cu alte cuvinte, aceste asociații nu pot deschide procese doar pe baza susținerii că un act administrativ, precum un PUZ sau o autorizație de construire, ar încălca legea și interesul general. Ele pot evoca astfel de încălcări ale legii și interesului general, dar numai în subsidiar, dacă justifică un interes legitim privat (în sensul că sunt afectate direct, că li se creează un prejudiciu personal, că actul respectiv le îngrădește drepturi subiective). Înțelegând că li se taie macaroana, cei de la Constanța Altfel au intervenit în acest recurs în interesul legii (RIL) cu un memoriu amicus curiae, prin care au încercat să-i convingă pe cei mai buni judecători din țară, în frunte cu președintele instanței supreme, să nu interzică această șmecherie juridică a acțiunilor populare. N-au reușit. RIL-ul a fost adoptat, iar hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial, devenind universal obligatorie, la fel ca legea. De atunci, magistrații care nu țin cont de acest RIL sunt pasibili de răspundere.

Ura și la gară

Pe acest fond, era mai mult decât previzibil că Asociația Constanța Altfel va pierde definitiv procesul, ceea ce s-a și întâmplat, după cum am arătat, la Curtea de Apel Galați, pe 19 ianuarie 2021. Instanța a respins recursul Constanța Altfel ca neîntemeiat, ceea ce înseamnă că s-a menținut aprecierea instanței de fond că asociația nu are calitate procesuală activă. Și e evident că nu avea o astfel de calitate, de vreme ce nu a suferit niciun prejudiciu, nu i s-a afectat niciun drept subiectiv și nu avea chiar nicio legătură cu situația din Lăpușneanu. După cum am arătat mai sus, politicienii camuflați în civiști nu apărau pe nimeni, ci doar încercau să culeagă ceva capital electoral din trânta cu investitorul.

Dar joaca s-a cam terminat (deși mai sunt niște procese pe rol, despre care vom relata în perioada următoare). Între timp, președintele fondator al asociației, Vergil Chițac, a ajuns primar al Constanței. El și-a dat demisia din asociație, însă rolul de președinte a fost preluat de un apropiat al său. De asemenea, Felicia Ovanesian a devenit city-manager, renunțând atât la calitatea de avocat, cât și la aceea de membră în Asociația Constanța Altfel. ONG-ul continuă procesele cu Primăria Constanța, luptându-se procesual chiar cu fondatorii care s-au retras, Vergil Chițac și Felicia Ovanesian.

După cum spuneam mai sus, în urma unor demersuri juridice suplimentare, asociația și fondatorii ei ar putea deveni pasibili de plata unor despăgubiri, dacă se va formula o astfel de acțiune și dacă instanțele o vor admite. Precedentul există la Cluj, unde APUC, asociația condusă de Elek Levente, a fost obligată să plătească despăgubiri usturătoare unui investitor pe care îl hărțuise aberant prin instanțe, după aceleași metode aplicate și de Constanța Altfel societății Comprest Util. Va urma.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Teodosie are ALERGIE și la executarea hotărârilor judecătorești

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Arhiepiscopia Tomisului își bate joc de o hotărâre judecătorească, prin care a fost obligată să achite daune morale de 15.000 de lei unui preot pe care l-a terfelit printr-un comunicat de presă, abject și mincinos, din anul 2016. Prin abuz de încredere, instituția ecleziastică l-a determinat pe preotul calomniat să nu înceapă proceduri de executare silită, achitându-i un avans de 3.000 de lei și angajându-se să plătească diferența de până la 15.000 de lei în rate săptămânale. Ori totul a fost o mare minciună, ca multe altele, ori Teodosie n-a mai avut timp să se onoreze, fiind prea ocupat cu negarea pe ocolite a pandemiei de COVID – 19 și cu defăimarea, pe după cireș, a vaccinării, față de care se declară alergic. Se poate spune că Teodosie a avut alergie și față de hotărârea instanței, ca dovadă că nu s-a mai sinchisit de ea, refuzând să-și îndeplinească obligația. Dezgustat de această atitudine a golanului cu ciomag arhiepiscopesc, victima calomniei și a abuzului de încredere face un apel la preoți și enoriași să-l ajute pe Teodosie să-și achite datoria.

Povestea victimei

Victima lui Teodosie se numește Traian Chircu. Acesta a fost preot militar la Mangalia, localitate unde a ctitorit un lăcaș de cult cu multă trudă personală și împrumuturi financiare. La finalizarea ctitoriei, în anul 2008, preotul militar a organizat o procesiune religioasă cu Brâul Maicii Domnului, o importantă relicvă cultică adusă la Mangalia cu acordul Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului. La procesiune a participat și președintele de atunci al țării, Traian Băsescu. În urma acțiunii, preotul Chircu a fost distins de Patriarhul Daniel cu Sfânta Cruce Patriarhală, considerată cea mai înaltă distincție a BOR. 

Preotul militar Traian Chircu, Mangalia, 2008. El a urmat cursuri ale Academiei Militare și a avut gradul de Locotenent Colonel. De-a lungul carierei, a participat în delegații internaționale. Un preot militar depinde din punct de vedere ecleziastic de eparhia din care face parte.

În 2009, în baza unei înțelegeri obscure între Teodosie și primarul de atunci al Mangaliei, PSD-istul Claudiu Tusac, edificiul Capelei Militare de la Mangalia a fost trecut în patrimoniul Arhiepiscopiei Tomisului. De îndată, Teodosie a numit un paroh civil, iar pe Chircu l-a trimis în judecata Consistoriului Eparhial (instanța de judecată bisericească), pe baza unui referat odios întocmit de un inspector trimis să verifice situația financiară a capelei. Pe inspector îl chemă Neculai Poalelungi, iar presa a scris despre acesta că a snopit în bătaie un alt preot, ca să îl constrângă să renunțe la parohie. De asemenea, presa a relatat că Poalelungi a fost implicat în acuzarea mai multor preoți, în vederea caterisirii acestora și a vacantării locurilor ocupate, pentru ca Teodosie să poată face alte numiri interesate.

Deși gestiunea lui Chircu nu putea fi verificată decât pe linie militară, inspectorul lui Teodosie a mâzgălit un raport cu date false, în care l-a scos pe preotul militar vinovat de delapidare. Mai departe, Consistoriul Arhiepiscopal, care era condus de un preot implicat într-un dosar penal pentru conducerea autoturismului în stare de ebrietate, și-a exercitat menirea așa-zis morală și l-a exclus pe Chircu din preoție. Ba mai mult, Arhiepiscopia Tomisului a formulat o plângere penală împotriva preotului militar, dându-l pe mâna Parchetului. Vorbim aici de un procedeu pe care Teodosie l-a aplicat și altor preoți, nu doar lui Chircu.

În cele din urmă, Traian Chircu a primit achitare în privința denunțului penal mincinos al lui Teodosie. De asemenea, recursul pe care l-a formulat împotriva deciziei de caterisire a fost aprobat de Consistoriul Mitropolitan și de patriarhul Daniel. Ca urmare, el a obținut reîncadrarea în funcția de preot militar, dar nu pe raza Arhiepiscopiei Tomisului, ci tocmai la Cluj.

Povestea calomniei

În 2016, în timp ce slujea în cadrul unei capele militare din Mitropolia Clujului, Chircu s-a pomenit pus pe o listă a rușinii de arhiepiscopul de la Constanța, Teodosie. Vorbim de o listă publicată de Arhiepiscopia Tomisului cu preoții caterisiți, instituția bisericească atrăgând atenția că o parte din aceștia ar înșela conștiința religioasă a credincioșilor, oficiind în continuare slujbe religioase. Printre cei acuzați de această faptă se afla și un preot care nu mai putea oficia slujbe decât pe lumea cealaltă, pentru că era decedat. Pe listă figura, desigur, și preotul militar Traian Chircu, deși acesta nu era caterisit și slujea la Cluj, fiind perfect în regulă din punct de vedere legal și canonic. Calomniile lui Teodosie au fost preluate de toată presa, incluzând aici și cele mai cunoscute posturi de televiziune din România.

Daunele morale

Revoltat de această nouă mizerie, Traian Chircu a deschis un proces pentru a obține răspunderea civilă delictuală a celor vinovați. Pe 7 decembrie 2018, Curtea de Apel Constanța i-a dat câștig de cauză și a obligat Arhiepiscopia Tomisului să-i plătească daune morale de 15.000 de lei. Decizia civilă a devenit definitivă (după recursul de la ÎCCJ, care a fost anulat ca netimbat) pe 17 septembrie 2020.

Ulterior acestei date, Chircu a convenit cu preotul Ilie Petre, consilierul juridic și economic al lui Teodosie, să nu demareze proceduri de executare silită împotriva Arhiepiscopiei Tomisului. Consilierul lui Teodosie, vorbind în numele ierarhului, s-a angajat să achite suma stabilită, în rate. Dar după ce a plătit o primă rată de 3.000 de lei, Teodosie n-a mai trimis niciun ban.  

Deși are deschisă calea executării silite împotriva lui Teodosie, înainte de a recurge la aceasta Traian Chircu a adresat un apel către preoții și credincioșii constănțeni de a-l ajuta pe Teodosie să-și achite obligațiile stabilite de instanță.

Mai jos puteți citi integral scrisoarea preotului Traian Chircu:

Apel  Umanitar pentru Arhiepiscopia Tomisului

Și eventual pentru cine se crede că o mai reprezită din punct de vedere canonic și juridic

De notorietate națională și de peste 3 decenii fiind  îndreptată prigoana împotriva clerului dobrogean fără metehne, în special excluderea din funcții parohiale și misionare fiind comandată de ierarh prin înscenarea de fraude financiare, nici subsemnatul n-am scăpat de urgia, de mașinațiile murdare ale ierarhului care a distrus și distruge în continuare viețile și familiile multor preoți și credincioși nevinovați.

N-a fost suficient că mi-a înscenat fraude financiare că să-mi poată lua cu japca biserica militară ctitorită în Mangalia, să o transfere în biserică civilă de parohie, sub incidența canonului  30 apostolic, art. 136 din Constituția României, Legii 213/1998 și art. 291 și 297 din legea penală în vigoare, distrugându-mi cu o răutate diabolică viața, cariera și preoția, timp de 12 ani fiind nevoit să suport procese canonice, penale și civile ca să-mi dovedesc nevinovăția, să-mi recuperez identitatea socio-profesională confiscată ilegal, necanonic, abuziv și discriminatoriu:

Cu sentința canonică definitivă și irevocabilă a Patriarhiei Române, nr. 1/31.01. 2013 am fost achitat de o caterisire comandată și semnată de ierarhul batjocoritor al Arhiepiscopiei Tomisului.

Cu sentința penală definitivă și irevocabilă nr. 79/14.05.2014, am fost de asemeni achitat ca nevinovat și nedreptățit de același ierarh.

Cu decizia definitivă și irevocabilă nr. 9/16.01.2017 a Curții de Apel Constanța am fost repus în toate drepturile clericale, prin  transfer nevoit la cerere și despăgubit pentru nenorocirile cauzate de același ierah.

Disperat că a pierdut absolut  toate procesele cu mine, ierarhul Eparhiei tomitane nu s-a lăsat de scamatorii,  declanșând în luna iunie 2016 o campanie națională de discreditare la adresa mea, cum că tot n-aș mai fi preot al BOR, ci în continuare caterisitul lui. Pentru această abjectă campanie națională cu scopul de a duce în eroare mass-media și opinia publică în general, a fost pedepsit el și Eparhia lui prin obligarea să-mi plătească daune morale de 15.000 lei și 150 lei cheltuieli de judecată, prin decizia Curții de Apel Constanța nr. 210/2018,  rămasă definitivă prin decizia ICCJ nr.1713/2020.

Fiindu-mi mai degrabă silă de răutatea ierarhului de la Tomis, dar și milă de Arhiepiscopia devastată de nelegiuirile lui, deși prin recursul la ICCJ aș fi putut să obțin majorarea daunelor morale menționate, am refuzat să timbrez pentru a rămâne valabilă doar obligația judiciară impusă de Curtea de Apel Constanța, aceea de a fi despăgubit de Arhiepiscopia Tomisului și ierarhul ei cu 15.000 lei daune morale și 150 lei cheltuieli de judecată.

Preotul militar Traian Chircu, sursa foto: Facebook

Pentru a-mi recupera daunele morale stabilite de instanță, fără a mai apela la executare silită împotriva Arhiepiscopiei Tomisului, am propus ierarhului care răspunde de această instituție să-mi  achite datoria judiciară în cauză, scutindu-l de costurile suplimentare specifice unei executări silite. Prin consilierul său, Pr. Ilie Petre însă, ierarhul viclean mi-a aruncat doar o momeală de 3000 lei, mințindu-mă că-mi achită diferența în tranșe săptămânale de câte 5000 lei, foarte probabil amăgindu-se că astfel a scăpat de executare silită și evident mai adăugându-și la palmaresul lui penal încă 2 infracțiuni, nerespectarea  unei decizii judecătorești și abuzul de încredere.

Urmare situației create, nu-mi rămâne decât să apelaz la principiul evanghelic reparatoriu (Mt. XVIII, 15-16) încercând să ajut ierarhul, consilierul lui de minciuni comandate și Arhiepiscopia Tomisului printr-o atenționare frățească, prin mai mulți martori, mai apoi și în definitiv prin deferire publică, lansând un apel umanitar prin care preoții și credincioșii lor susținători să-i ajute  să se achite de o obligație judiciară în contul: RO50BTRLRONCRT0282448401 deschis la Banca Transilvania.

De asemeni, rog ca același ierarh și Arhiepiscopia Tomisului, după ce au fost pedepsiți judiciar și obligați să-mi plătească daune morale, să precizeze prin intermediul mass-mediei și printr-un comunicat de presă, dacă mai susțin în continuare că n-aș mai fi preot canonic  în Biserica Ortodoxă Română, ci tot caterisitul lor.

Să precizeze Arhiepiscopia Tomisului și al ei ierarh dacă-și mobilizează acum susținătorii să participe la apelul umanitar, pentru a se scăpa de executare silită, pe care mă tot abțin să o declanșez, până când  tot după principiul evanghelic din versetul 17 al capitolului I din Evanghelia de la  Matei, mă va îndreptăți să-i socotesc vameși și păgâni pentru sfidarea legii, a justiției statului, ordinii și disciplinei canonice, a forurilor superioare Bisericești, pentru disprețul mizerabil și răutatea afișate împotriva mea.

Numele actualului ierarh al Arhiepiscopiei Tomisului la care am făcut referire l-am și uitat dintr-un consideret cât se poate de legitim: Prin rugăciunea Tatăl nostru ne rugăm să fim izbăviți de CEL RĂU și VICLEAN.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Primăria Cernavodă, în recurs. Un tun ”sportiv” de 11 milioane de lei și plimbări prin străinătate

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Pe rolul Curții de Apel Constanța a fost înregistrat recursul promovat de autoritățile locale din Cernavodă (primar și UAT), în dosarul în care acestea contestă un raport devastator al Curții de Conturi din anul 2019. Primarul și Orașul Cernavodă, deopotrivă reclamanți în cauză, au pierdut procesul pe fond, la Tribunalul Constanța, pe 22 septembrie 2020. La acel moment, a fost respinsă ca neîntemeiată solicitarea lor de anulare a Deciziei 33 din 02 octombrie 2019 a Curții de Conturi a României – Camera de Conturi Constanța. Între timp, sentința Tribunalului a fost motivată și comunicată părților. Reclamanții au declarat recurs, iar dosarul a fost înregistrat la sfârșitul săptămânii trecute pe rolul Curții de Apel Constanța, fără a se stabili deocamdată primul termen de judecată. Calea de atac este foarte importantă pentru buzunarele unor persoane responsabile din Primăria Cernavodă. Dacă soluția de fond nu va fi răsturnată în recurs, acestea vor trebui să achite din buzunarele lor deplasările pe care le-au făcut în străinătate, ca delegați ai Orașului Cernavodă. Totodată, Primăria ar fi obligată să recupereze un prejudiciu de peste 11 milioane de lei, cauzat prin finanțarea ilegală a unui ONG sportiv din localitate.

Haiducie la câinii fără stăpân

După cum am arătat mai sus, Decizia Curții de Conturi atacată în instanță de primarul și UAT Cernavodă datează din octombrie 2019. Auditul efectuat atunci a scos la iveală abateri, dar și încălcări grave ale legii.

În primul rând, auditorii Curții de Conturi au analizat un contract din anul 2017, încheiat de Primăria Cernavodă cu o firmă din Ovidiu, pentru capturarea câinilor fără stăpân de pe străzile orașului. Totul s-a făcut haiducește: fără înființarea legală a serviciului public de gestionare a animalelor fără stăpân, fără un studiu cu privire la populația canină de pe străzi, dar mai ales fără nicio aprobare din partea Consiliului Local pentru delegarea acestui serviciu public. Firma din Ovidiu a primit prin încredințare directă contractul în valoare de 107.100 de lei cu TVA inclus, oferta ei fiind accesată de pe SICAP, pe baza unui referat întocmit de funcționari.

Un amărât de cort și o instigare la fals

În al doilea rând, auditorii Curții de Conturi au constat abaterea de la lege cu privire la achiziția unui cort de evenimente, în luna mai 2019. În acest caz, funcționarii de la Primăria Cernavodă au realizat că achiziția este ilegală, au anulat-o și au încercat să-și șteargă urmele. Nu vorbim de un cort scump. Însă acesta valora peste 2.500 de lei, motiv pentru care cumpărarea sa trebuia să fie aprobată în lista de achiziții anexă la HCL 74/18.04.2019. De asemenea, potrivit legii, bunul trebuia înregistrat, după achiziție, în inventarul mijloacelor fixe.

Concerte organizate de Primăria Cernavodă în anul 2019. Sursa foto: Facebook

După ce Primăria a cumpărat cortul prin SICAP și l-a primit fizic prin serviciul de curierat, o funcționară a realizat că nu poate înregistra produsul în inventarul mijloacelor fixe, deoarece nu figura în lista de achiziții aprobată de Consiliul Local. Aceasta a trimis un e-mail firmei furnizoare, prin care a solicitat stornarea facturii întocmite la livrarea bunului și înlocuirea acesteia cu două sau trei facturi noi, în care elementele defalcate ale cortului (foaia de cort, cadrul metalic și accesoriile) să fie înscrise ca produse distincte și de sine stătătoare. Societatea furnizoare nu a dat curs instigării la fals, refuzând să intre în această combinație. Ca urmare, Primăria a returnat coletul. Însă funcționarii instituției au ascuns actele de intrare și de retur, pe care nu le-au mai înregistrat deloc în contabilitatea publică.

Faptele descrise mai sus au fost considerate abateri către auditorii Curții de Conturi și au primit termene de remediere în luna mai 2020. Însă, controlul a scos la iveală și două prejudicii, care pot conduce la răspunderea civilă a făptașilor.

Au mutat banii de sport din buget, direct în contul unui ONG

Vorbim în primul rând de plăți ilegale ale Primăriei Cernavodă în valoare de 11.730.774 de lei, efectuate în perioada 2016 – 2019 pentru finanțarea activităților Asociației Axiopolis Sport Cernavodă. Asociația menționată era deținută de persoanele fizice Dumitru Chivu și Daniel Amăriuți și de UAT Oraș Cernavodă. Prezența Primăriei cu o pondere minoritară (de 33,33%) în controlul acestei asociații nu schimba însă calitatea ONG-ului de persoană juridică de drept privat, așa cum se arăta în statutul său aprobat de instanță și cum bine au constatat chiar auditorii Curții de Conturi. Prin urmare, Primăria trebuia să trateze acest ONG în rând cu toți privații: să-i permită accesul la finanțări nerambursabile pe baza regulamentului aprobat și să-i finanțeze doar proiectele sportive selectate în proceduri competitive organizate în baza Legii 350/2005 și a ordinelor ministeriale pe atunci în vigoare. Trei ani la rând, ordonatorul de credite nu a organizat nicio licitație de proiecte sportive, ci a mutat pur și simplu banii din bugetul votat pentru sport în conturile acestei asociații de drept privat. Nefiind vorba de finanțări acordate pentru proiecte anume, asociația privată a cheltuit banii după cum a crezut de cuviință. Fostul baron roșu al județului Constanța, Nicușor Constantinescu, face ani grei de pușcărie pentru o faptă similară. În cazul de la Cernavodă, Curtea de Conturi a obligat Primăria să recupereze aceste sume plătite ilegal, până la data de 29 mai 2020, insistând ca demersurile să fie efectuate în termenul legal de prescripție.

S-au plimbat în străinătate pe banii orașului

În sfârșit, Curtea a mai constatat că în perioada 2016 – 2019 au fost efectuate deplasări externe pe banii Primăriei de către funcționari și aleși locali.

Deplasări 2019, sursa: Facebook

Potrivit legii, la întoarcerea din aceste ”misiuni externe”, primarul, viceprimarul și consilierii locali trebuiau să întocmească și să prezinte Consiliului Local rapoarte ale deplasării externe. Numai că, timp de 3 ani, aceștia au uitat să întocmească o banală dare de seamă, în care să justifice că banii comunității au fost cheltuiți pe misiuni externe reale, iar nu pe concedii mascate. Legea mai spune că aleșii care nu depun rapoartele de deplasare în străinătate în termen de 30 de zile de la finalizarea vizitei trebuie să achite întreaga distracție din buzunarele proprii. În acest caz, cheltuiala din buget se consideră prejudiciu. Curtea de Conturi a obligat Primăria să recupereze banii de la primar, viceprimar și consilierii care s-au plimbat pe afară uitând apoi să depună dările de seamă.

Prescripția bate la ușă

Banii plătiți ilegal la ONG-ul sportiv și cei tocați în vizite externe trebuiau recuperați de ordonatorul de credite până pe 29 mai 2020, potrivit Deciziei Curții de Conturi. Primarul localității, Liviu Negoiță, nu s-a apucat să recupereze prejudiciile, preferând să conteste decizia Curții de Conturi în justiție. Până la finalizarea procesului, este posibil ca dreptul de recuperare să se prescrie pentru o parte din sumele plătite ilegal.

Aici puteți citi decizia Curții de Conturi din 2019. 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: