Exclusiv Slide

Primarul Hârșovei ține sub preș incompatibilități grave, în așteptarea prescrierii

iul. 18, 2018 Adrian Cârlescu

Cu ani în urmă, inspirată de modelul occidental, România făcea pași decisivi pentru lichidarea domniei bunului plac în administrația publică. Abuzurile erau multe și extrem de grave, răvășind întreaga țară, de la cel dintâi municipiul al ei, Bucureștiul, până la cele mai neînsemnate comune de pe hartă. Flagelul care afecta întreaga țară se întrupase într-un personaj oarecum comun, clonat în mii de exemplare: baronul local. Cocoțat la butoanele puterii, acest baron tăia și spânzura după propriile interese, în comunitatea sa. El hotăra împărțirea funcțiilor publice, a lucrărilor publice și uneori chiar a dreptății publice. Nimic nu mișca fără voia sa.

Direcția Națională Anticorupție și Agenția Națională de Integritate au fost doi piloni creați special pentru lichidarea flagelului mai sus pomenit. Iubite de cei mulți și dornici de dreptate, cele două instituții au fost urâte, denigrate și, de o vreme, deturnate de la menirea lor de către o clasă politică iresponsabilă, acompaniată de o presă guralivă și de rea-credință. Guvernul PSD + ALDE a lucrat încă din primele sale zile la relativizarea construcției instituționale ce viza lichidarea domniei bunului plac din administrația publică. Procesul continuă și în zilele noastre, cu transformarea abuzului în serviciu într-o infracțiune de familie. Pe de altă parte, Agenția Națională de Integritate a intrat în adormire, mișcând foarte rar lucrurile și doar la sesizare. Recent, primarii au primit dreptul să desfășoare activități economice, anterior incompatibile cu statutul funcției. Iar la momentul de față, o nouă inițiativă de modificare a legii ANI mai are un singur pas pentru a deveni realitate (vezi AICI). De data aceasta vorbim de prescrierea faptelor de incompatibilitate și conflict de interese într-un termen general de 3 ani de la săvârșire. După prescriere, jefuitorii banului public devin oameni onești, cu dosarele mai albe decât lenjeriile spălate la Nufărul.

Orașul Hârșova face și el parte din această istorie zbuciumată a corupției, incompatibilității și conflictului de interese. În 2008, localitatea a intrat pe mâna unui personaj mediocru, pe numele său Tudor Nădrag. Fost strungar la o întreprindere din localitate, acesta nu a ezitat să-și ia două diplome de licență, absolvind facultăți fantomă, pentru a poza în intelectual. Insul nu s-a dat în lături să facă plăți din banul public, unele din ele fără contract, către o firmă deținută și administrată chiar de fiul său. Tot el a semnat contracte cu mai mulți consilieri locali sau rude ale acestora, prin care le-a acordat terenuri agricole ale UAT-ului în chirie, la prețuri caraghios de mici. La Hârșova, fărădelegea era la ea acasă. În 2016, localnicii s-au scuturat de acest jug. Ei l-au votat pe tânărul Viorel Ionescu să le fie primar. Hârșovenii au pariat pe Viorel, cu speranța că acesta va instaura un climat de legalitate și transparență. Între timp, speranțele s-au năruit în mare parte.

Deși situația moștenită a incompatibilităților și conflictelor de interese este una de notorietate, Viorel Ionescu nu a luat nicio măsură pentru a sesiza Agenția Națională de Integritate sau Parchetul să investigheze aceste cazuri. Viorel Bulancea, George Brătianu și Tudor Mihai, cu toții consilieri locali, au beneficiat de terenuri închiriate de la UAT Hârșova. În lipsa unei sesizări din partea Primăriei, aceștia au scăpat până acum de cercetare. Iar după ce legea ANI va fi modificată în sensul precizat mai sus, vor scăpa cu totul de răspundere, beneficiind de albirea dosarelor. Alte situații dosite de primar în așteptarea modificării legislative care prescrie răspunderea făptuitorilor se referă la diverse rubedenii ale unor consilieri angajate prin Primărie, prin comisiile de management de proiecte sau la Carsium Edil.

Iar complicitatea primarului cel tânăr cu vechii păcătoși din administrație nu este totul. Viorel Ionescu a girat cel puțin două noi incompatibilități, care agravează climatul moral din părțile locului. Astfel, edilul l-a numit manager interimar la Spitalul din Hârșova pe doctorul Vladimir Fricățel. Acesta este un bun profesionist și se bucură de stima colegilor. Însă, fiind consilier local, nu putea fi în același timp și conducătorul unității medicale aflate în coordonarea Consiliului Local. De asemenea, majoritatea coordonată de Viorel Ionescu l-a propulsat în funcția de administrator/ membru în Consiliul de Administrație al societății de interes local Carsium Edil SRL, pe consilierul local ALDE, Gabriel Ticu. În culmea disprețului față de lege, Ticu a votat cot la cot cu ceilalți consilieri hotărârea care se referea la persoana sa. Or, având un interes direct, trebuia să se abțină de la vot. Mai mult, fiind consilier local trebuia să refuze numirea ca administrator la societatea de interes local sau să-și prezinte demisia din Consiliu. Căci cele două funcții sunt incompatibile. Cu toate acestea, Ticu a continuat să le exercite deopotrivă, fiind acoperit de secretarul UAT, care și-a dat viza de legalitate, dar și de primarul atoateacoperitor, deja experimentat în protejarea mai vechilor păcătoși.

Download (PDF, 2.19MB)

Menționăm că am solicitat în scris un punct de vedere din partea primarului Viorel Ionescu în cursul săptămânii trecute. În situația în care acesta va fi remis redacției, va fi publicat aici. (Va urma!).

Comments

comments

Adrian Cârlescu

About The Author

Adrian Cârlescu este absolvent al Facultăţii de Filozofie a Universităţii din Bucureşti (1998), finalizată cu o teză de licenţă coordonată de profesorul Gabriel Liiceanu, şi a unui masterat de filozofia culturii în cadrul aceleiaşi facultăţi (2000). Activează în presa locală, constănţeană, din anul 1998. A fost reporter şi editor de ştiri la MTC TV, redactor-şef la Replica de Constanţa, redactor în departamentul de investigaţii la Ziua de Constanţa, co-fondator la Dezvăluiri.Ro. De-a lungul timpului a publicat anchete jurnalistice despre retrocedările lui Radu Mazăre, introducerea Pădurii Comorova în intravilan şi vânzarea ei, abuzul judiciar de la Fruvimed Medgidia SA, geneza Fondului Proprietatea, jaful din piscicultură, interesele din zona investiţiilor în energia eoliană, averea ascunsă şi faptele reprobabile ale unor politicieni, magistraţi sau oameni de afaceri abonaţi la lucrări publice. În 2014, a publicat cartea-document „Columbia – spectacolul morţii. Regimul de detenţie în Colonia Cernavodă a Canalului Vechi”. În 2015, a publicat, alături de dr. Sorin Marcel Colesniuc, lucrarea „O istorie a oraşului Cernavodă”, redactând, în baza documentelor de arhivă, secţiunea dedicată evoluţiei oraşului din 1878 până în prezent.