Justitie Slide

Procurorul Teodor Niță, cercetat disciplinar de Inspecția Judiciară

apr. 04, 2018 Adrian Cârlescu

Războiul dintre Claudiu Palaz și procurorul Teodor Niță a ajuns într-un nou punct. La sesizarea celui dintâi, Inspecția Judiciară a făcut cercetări prealabile și a emis o rezoluție, pe 21 martie a.c., prin care a dispus începerea cercetării disciplinare împotriva magistratului cu privire la faptele prevăzute în articolul 99 literele ș) și t) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Abaterile se referă, pe de o parte, la nerespectarea de către magistrat a deciziilor Curții Constituționale ori a deciziilor pronunțate de ÎCCJ în soluționarea recursurilor în interesul legii, iar pe de altă parte la exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență.

Plângerea lui Adrian Nicolaescu

S-a ajuns aici după ce, în anul 2016, Parchetul Curții de Apel Constanța a preluat o cauză penală de la Parchetul Judecătoriei Constanța, în baza principiului controlului exercitat pe linie ierarhică. Organul de Parchet fusese sesizat de prefectul pe atunci în funcție al Județului Constanța, Adrian Nicolaescu. Oficialul a susținut că la inițiativa lui Claudiu Palaz din anul 2011, în calitatea acestuia de prefect, respectiv președinte al Comisiei Județene de Fond Funciar, nu a fost emis un titlu de proprietate pentru retrocedarea carierei de la Sibioara, comuna Lumina, dispusă prin hotărâre judecătorească (Decizia civilă nr. 925/2008). Nefiind puși în posesia terenului, beneficiarii hotărârii de retrocedare s-au îndreptat împotriva Comisiei Județene pe calea unei acțiuni în pretenții, obținând pe fond daune materiale de 500.000 de euro. Înainte de a exista o hotărâre definitivă pentru stabilirea daunelor, Nicolaescu a găsit oportun să ceară ca prejudiciul potențial să fie reținut în sarcina lui Claudiu Palaz.

Cariera Sibioara

Rechizitoriul anulat de instanță

După preluarea dosarului la Parchetul Curții de Apel Constanța, procurorul de caz Teodor Niță a dispus trimiterea în judecată a lui Claudiu Palaz. Politicianul a cerut instanței de cameră preliminară să constate nulitatea Rechizitoriului, în contextul în care procurorul de caz a fost, pe vremuri, avocatul uneia din părțile vătămate. Mai mult, Palaz a arătat că înscrisurile care îi demonstrau nevinovăția nu au fost primite de procuror, pe motiv că se încheiase urmărirea penală cu soluția de trimitere în judecată.

În esență, Palaz a susținut că, în anul 2011, în timp ce era prefect și președinte al Comisiei Județene de Fond Funciar, a primit o documentație de la Comisia Locală Lumina pentru punerea în posesie și emiterea unui titlu de proprietate în incinta permietrului minier Sibioara II – Valea cu Izvorul. Însă art. 4 aliniatul 1 din Legea 1/2000 interzice în mod categoric retrocedarea terenurilor care fac obiectul exploatării miniere, așa cum era și acela de la Sibioara. Încălcarea legii s-a făcut în acest caz prin hotărâre judecătorească, în contextul în care avocatul moștenitorilor, controversatul Ionel Hașotti, a indus în eroare instanța de judecată, în anul 2008, susținând, contrar legii și contrar situației de fapt, că

”Deși terenul are destinație specială nu are nici un fel de opreliște la restituire. Nu există dovadă că există o exploatare de carieră de piatră” pe terenul revendicat.

În realitate, terenul se suprapune peste o carieră tradițională, dată în exploatarea exclusivă a societății Somaco Construct SRL, prin licență minieră aprobată de Guvernul României în anul 2001. Omul de afaceri Grigore Comănescu, cel care a cumpărat printr-o firmă părțile sociale ale Somaco Construct SRL, cu patru milioane de euro în anul 2005, nu a fost citat în procesul din 2008.

În 2009, pomenindu-se cu executorul judecătoresc la poartă, societatea minieră a inițiat o acțiune provocatorie la Judecătoria Constanța, prin care a cerut să i se constate dreptul de proprietate și de folosință asupra terenului retrocedat prin fraudă la lege către clienții lui Ionel Hașotti. În 2011, Somaco Construct a câștigat procesul, pe fond și în recurs, cu hotărâre definitivă și irevocabilă. În acest context, societatea a notificat Comisia Județeană de Fond Funciar, condusă de Claudiu Palaz, cu privire la hotărârea obținută. Prin urmare, la propunerea lui Palaz, toți membrii Comisiei au votat pentru respingerea propunerii de atribuire a titlului de proprietate în favoarea clienților controversatului avocat, specialistul numărul 1 în retrocedări din Constanța.

Învierea morților sau revocarea hotărârilor irevocabile

Ulterior, Ionel Hașotti a reușit imposibilul din punct de vedere juridic, un fel de Paștele Justiției și învierea morților. În speță a promovat un recurs la recurs, interzis de legea procesuală civilă și de Decizia nr. 14/2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție dată în recursul în interesul legii. Atenție: recurs în interesul legii, pe care magistrații n-au voie să îl încalce! Acest demers ilegal a fost admis de un complet al Curții de Apel Constanța condus de judecătoarea Vanghelița Tase. Curtea a revocat astfel hotărârea irevocabilă și a decis rejudecarea procesului din faza de Tribunal. În noul ciclu procesual, dosarul a fost distribuit către judecătoarele Chirățica Enache și Cristina Ghernaja, care – apărând hotărârea de retrocedare dată în 2008 prin fraudă la lege – au obligat societatea Somaco Construct să sisteze operațiunile miniere pentru o cauză neprevăzută în Legea Minelor, să evacueze echipamentele miniere și să demoleze clădirile de pe terenul retrocedat. Atât de temeinică a fost hotărârea, încăt contrazice fățiș realitatea din realitate, potrivit căreia nu există clădiri în gaura de mină, n-au existat și nici nu vor exista vreodată, fiind de un absurd fără limite.

La lăsarea secului după Învierea hotărârii, Comisia Județeană a revocat hotărârea lui Palaz. Vorbim deja de anul 2013, când prefect al Constanței era Eugen Bola, un văr mai îndepărtat al avocatului Ionel Hașotti. Din Guvernul care l-a numit pe Bola făcea parte și Puiu Hașotti, pe atunci ministru al Culturii și apărător al infractorilor, în speță al primarului penal de la Năvodari, Nicolae Matei. Puiu și Ionel sunt frați.

Eugen Bola (stânga) și frații Hașotti (dreapta), la un eveniment de socializare, la restaurantul Peninsula

Deși Bola a deschis calea emiterii titlului de proprietate, acesta tot n-a fost emis. În timp, la conducerea instituției s-au succedat și alți prefecți. Nici ei nu au emis titlul de proprietate. Profitând de situație, clienții lui Hașotti au cerut daune de jumătate de milion de euro, pe care le-au obținut pe fond, în 2016. Din toți prefecții, însă, doar Palaz a fost trimis în judecată, deși el chiar nu avea cum să emită titlul, fiind oprit de hotărârea irevocabilă, pe atunci nerevocată.

În fața acestor probe și a altor argumente prea tehnice ca să le pomenim aici, Rechizitoriul Parchetului Curții de Apel Constanța a fost anulat. Cauza penală a fost trimisă îndărăt Parchetului Judecătoriei Constanța, cu sarcina de refacere a urmăririi penale.

Inspecția Judiciară își spune cuvântul

Mai departe, Claudiu Palaz a depus o plângere împotriva procurorului de caz și a șefului PCA, care avizase rechizitoriul. Într-o primă fază, Inspecția Judiciară a clasat plângerea. Palaz nu s-a lăsat și a atacat rezoluția la Curtea de Apel București. Judecătorii i-au dat din nou dreptate. În acest fel, Inspecția Judiciară a fost obligată să refacă cercetarea prealabilă. După refacerea cercetării, s-a dispus din nou clasare pentru procurorul general al Curții de Apel Constanța, însă s-a luat măsura începerii cercetării disciplinare pentru procurorul de caz sub aspectul încălcării hotărârilor date de ÎCCJ în procedura recursului în interesul legii, precum și pentru exercitarea atribuțiilor cu rea-credință sau gravă neglijență.

Dosarul carierei de la Sibioara ne rezervă și alte situații care vor exploada în curând. Va fi un cutremur cum nu s-a mai văzut. Stați aproape!

Colaj foto postat de Claudiu Palaz pe Facebook

Comments

comments

Adrian Cârlescu

About The Author

Adrian Cârlescu este absolvent al Facultăţii de Filozofie a Universităţii din Bucureşti (1998), finalizată cu o teză de licenţă coordonată de profesorul Gabriel Liiceanu, şi a unui masterat de filozofia culturii în cadrul aceleiaşi facultăţi (2000). Activează în presa locală, constănţeană, din anul 1998. A fost reporter şi editor de ştiri la MTC TV, redactor-şef la Replica de Constanţa, redactor în departamentul de investigaţii la Ziua de Constanţa, co-fondator la Dezvăluiri.Ro. De-a lungul timpului a publicat anchete jurnalistice despre retrocedările lui Radu Mazăre, introducerea Pădurii Comorova în intravilan şi vânzarea ei, abuzul judiciar de la Fruvimed Medgidia SA, geneza Fondului Proprietatea, jaful din piscicultură, interesele din zona investiţiilor în energia eoliană, averea ascunsă şi faptele reprobabile ale unor politicieni, magistraţi sau oameni de afaceri abonaţi la lucrări publice. În 2014, a publicat cartea-document „Columbia – spectacolul morţii. Regimul de detenţie în Colonia Cernavodă a Canalului Vechi”. În 2015, a publicat, alături de dr. Sorin Marcel Colesniuc, lucrarea „O istorie a oraşului Cernavodă”, redactând, în baza documentelor de arhivă, secţiunea dedicată evoluţiei oraşului din 1878 până în prezent.