Connect with us

Justitie

Procurorul Teodor Niță, cercetat disciplinar de Inspecția Judiciară

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Războiul dintre Claudiu Palaz și procurorul Teodor Niță a ajuns într-un nou punct. La sesizarea celui dintâi, Inspecția Judiciară a făcut cercetări prealabile și a emis o rezoluție, pe 21 martie a.c., prin care a dispus începerea cercetării disciplinare împotriva magistratului cu privire la faptele prevăzute în articolul 99 literele ș) și t) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Abaterile se referă, pe de o parte, la nerespectarea de către magistrat a deciziilor Curții Constituționale ori a deciziilor pronunțate de ÎCCJ în soluționarea recursurilor în interesul legii, iar pe de altă parte la exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență.

Plângerea lui Adrian Nicolaescu

S-a ajuns aici după ce, în anul 2016, Parchetul Curții de Apel Constanța a preluat o cauză penală de la Parchetul Judecătoriei Constanța, în baza principiului controlului exercitat pe linie ierarhică. Organul de Parchet fusese sesizat de prefectul pe atunci în funcție al Județului Constanța, Adrian Nicolaescu. Oficialul a susținut că la inițiativa lui Claudiu Palaz din anul 2011, în calitatea acestuia de prefect, respectiv președinte al Comisiei Județene de Fond Funciar, nu a fost emis un titlu de proprietate pentru retrocedarea carierei de la Sibioara, comuna Lumina, dispusă prin hotărâre judecătorească (Decizia civilă nr. 925/2008). Nefiind puși în posesia terenului, beneficiarii hotărârii de retrocedare s-au îndreptat împotriva Comisiei Județene pe calea unei acțiuni în pretenții, obținând pe fond daune materiale de 500.000 de euro. Înainte de a exista o hotărâre definitivă pentru stabilirea daunelor, Nicolaescu a găsit oportun să ceară ca prejudiciul potențial să fie reținut în sarcina lui Claudiu Palaz.

Cariera Sibioara

Rechizitoriul anulat de instanță

După preluarea dosarului la Parchetul Curții de Apel Constanța, procurorul de caz Teodor Niță a dispus trimiterea în judecată a lui Claudiu Palaz. Politicianul a cerut instanței de cameră preliminară să constate nulitatea Rechizitoriului, în contextul în care procurorul de caz a fost, pe vremuri, avocatul uneia din părțile vătămate. Mai mult, Palaz a arătat că înscrisurile care îi demonstrau nevinovăția nu au fost primite de procuror, pe motiv că se încheiase urmărirea penală cu soluția de trimitere în judecată.

În esență, Palaz a susținut că, în anul 2011, în timp ce era prefect și președinte al Comisiei Județene de Fond Funciar, a primit o documentație de la Comisia Locală Lumina pentru punerea în posesie și emiterea unui titlu de proprietate în incinta permietrului minier Sibioara II – Valea cu Izvorul. Însă art. 4 aliniatul 1 din Legea 1/2000 interzice în mod categoric retrocedarea terenurilor care fac obiectul exploatării miniere, așa cum era și acela de la Sibioara. Încălcarea legii s-a făcut în acest caz prin hotărâre judecătorească, în contextul în care avocatul moștenitorilor, controversatul Ionel Hașotti, a indus în eroare instanța de judecată, în anul 2008, susținând, contrar legii și contrar situației de fapt, că

”Deși terenul are destinație specială nu are nici un fel de opreliște la restituire. Nu există dovadă că există o exploatare de carieră de piatră” pe terenul revendicat.

În realitate, terenul se suprapune peste o carieră tradițională, dată în exploatarea exclusivă a societății Somaco Construct SRL, prin licență minieră aprobată de Guvernul României în anul 2001. Omul de afaceri Grigore Comănescu, cel care a cumpărat printr-o firmă părțile sociale ale Somaco Construct SRL, cu patru milioane de euro în anul 2005, nu a fost citat în procesul din 2008.

În 2009, pomenindu-se cu executorul judecătoresc la poartă, societatea minieră a inițiat o acțiune provocatorie la Judecătoria Constanța, prin care a cerut să i se constate dreptul de proprietate și de folosință asupra terenului retrocedat prin fraudă la lege către clienții lui Ionel Hașotti. În 2011, Somaco Construct a câștigat procesul, pe fond și în recurs, cu hotărâre definitivă și irevocabilă. În acest context, societatea a notificat Comisia Județeană de Fond Funciar, condusă de Claudiu Palaz, cu privire la hotărârea obținută. Prin urmare, la propunerea lui Palaz, toți membrii Comisiei au votat pentru respingerea propunerii de atribuire a titlului de proprietate în favoarea clienților controversatului avocat, specialistul numărul 1 în retrocedări din Constanța.

Învierea morților sau revocarea hotărârilor irevocabile

Ulterior, Ionel Hașotti a reușit imposibilul din punct de vedere juridic, un fel de Paștele Justiției și învierea morților. În speță a promovat un recurs la recurs, interzis de legea procesuală civilă și de Decizia nr. 14/2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție dată în recursul în interesul legii. Atenție: recurs în interesul legii, pe care magistrații n-au voie să îl încalce! Acest demers ilegal a fost admis de un complet al Curții de Apel Constanța condus de judecătoarea Vanghelița Tase. Curtea a revocat astfel hotărârea irevocabilă și a decis rejudecarea procesului din faza de Tribunal. În noul ciclu procesual, dosarul a fost distribuit către judecătoarele Chirățica Enache și Cristina Ghernaja, care – apărând hotărârea de retrocedare dată în 2008 prin fraudă la lege – au obligat societatea Somaco Construct să sisteze operațiunile miniere pentru o cauză neprevăzută în Legea Minelor, să evacueze echipamentele miniere și să demoleze clădirile de pe terenul retrocedat. Atât de temeinică a fost hotărârea, încăt contrazice fățiș realitatea din realitate, potrivit căreia nu există clădiri în gaura de mină, n-au existat și nici nu vor exista vreodată, fiind de un absurd fără limite.

La lăsarea secului după Învierea hotărârii, Comisia Județeană a revocat hotărârea lui Palaz. Vorbim deja de anul 2013, când prefect al Constanței era Eugen Bola, un văr mai îndepărtat al avocatului Ionel Hașotti. Din Guvernul care l-a numit pe Bola făcea parte și Puiu Hașotti, pe atunci ministru al Culturii și apărător al infractorilor, în speță al primarului penal de la Năvodari, Nicolae Matei. Puiu și Ionel sunt frați.

Eugen Bola (stânga) și frații Hașotti (dreapta), la un eveniment de socializare, la restaurantul Peninsula

Deși Bola a deschis calea emiterii titlului de proprietate, acesta tot n-a fost emis. În timp, la conducerea instituției s-au succedat și alți prefecți. Nici ei nu au emis titlul de proprietate. Profitând de situație, clienții lui Hașotti au cerut daune de jumătate de milion de euro, pe care le-au obținut pe fond, în 2016. Din toți prefecții, însă, doar Palaz a fost trimis în judecată, deși el chiar nu avea cum să emită titlul, fiind oprit de hotărârea irevocabilă, pe atunci nerevocată.

În fața acestor probe și a altor argumente prea tehnice ca să le pomenim aici, Rechizitoriul Parchetului Curții de Apel Constanța a fost anulat. Cauza penală a fost trimisă îndărăt Parchetului Judecătoriei Constanța, cu sarcina de refacere a urmăririi penale.

Inspecția Judiciară își spune cuvântul

Mai departe, Claudiu Palaz a depus o plângere împotriva procurorului de caz și a șefului PCA, care avizase rechizitoriul. Într-o primă fază, Inspecția Judiciară a clasat plângerea. Palaz nu s-a lăsat și a atacat rezoluția la Curtea de Apel București. Judecătorii i-au dat din nou dreptate. În acest fel, Inspecția Judiciară a fost obligată să refacă cercetarea prealabilă. După refacerea cercetării, s-a dispus din nou clasare pentru procurorul general al Curții de Apel Constanța, însă s-a luat măsura începerii cercetării disciplinare pentru procurorul de caz sub aspectul încălcării hotărârilor date de ÎCCJ în procedura recursului în interesul legii, precum și pentru exercitarea atribuțiilor cu rea-credință sau gravă neglijență.

Dosarul carierei de la Sibioara ne rezervă și alte situații care vor exploada în curând. Va fi un cutremur cum nu s-a mai văzut. Stați aproape!

Colaj foto postat de Claudiu Palaz pe Facebook

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Justitie

Fostul primar din Cernavodă, Gheorghe Hânsă, a fost achitat definitiv în dosarul asfaltărilor

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Curtea de Apel Constanța a admis azi apelul declarat de Gheorghe Hânsă, fost primar al orașului Cernavodă, și de Suliman Ecrem, fost viceprimar, împotriva sentineței pronunțate de Judecătoria Medgidia, prin care cei doi fuseseră condamnați inițial. Iată minuta hotărârii judecătorești:

I. În baza art.421 pct.1. lit.b) cod procedura penala, respinge apelul formulat de Parchetul de pe lânga Judecatoria Medgidia ca nefondat.

II.  În baza art.421 pct.2. lit.a) cod procedura penala, admite apelurile, desfiinteaza hot. atacata si, rejudecând, dispune: În baza art.396 alin.(5) cod penal cu referire la art.16 alin.(c) cod procedura penala, achita pe inculpatii: -Hânsa Gheorghe (CNP …), pentru infractiunile de „abuz în serviciu” prev. de art.46 alin.(2)-art.297 alin.(1) cod penal (2 infractiuni), „abuz în serviciu” prev. de art.297 alin.(1)cod penal si art.132 în referire la art1 alin.(1) lit.a) Lg. nr.78/2000 cu aplic. art.35 alin.(1) cod penal; -Suliman Ecrem (…), pentru infractiunile de „abuz în serviciu” prev. de art.46 alin.(2)-art.297 alin.(1) cod penal (2 infractiuni). Înlatura dispozitiile referitoare la condamnarea inculpatilor si obligarea la plata cheltuielilor judiciare catre stat, respectiv desfiintarea actelor juridice conform art.25 alin.(3)-art.297 cod procedura penala. Mentine celelalte dispozitii ale hot. în masura în care nu contravin prezentei.

III. În baza art.272 cod procedura penala si art.5 alin.(1) lit.d) din Protocolul privind stabilirea onorariilor cuvenite avocatilor din 06.06.2015, onorariile în cuantum de câte 520 lei pt. av.Felix Daniel Badiu, av.Gabriela Enica Moisescu, av.Raluca Mihaela Rosu, si partial de 260 lei pentru av.Anca Valentina Neagu si av.Florin Scupra, care au asigurat asistenta juridica din oficiu se vor deconta din fondurile Ministerului Justitiei. Conform art.400 alin. ultim cod procedura penala, minuta s-a întocmit în 2 ex. Definitiva. Pronuntata în sedinta publica, azi, 19.09.18.

Fostul primar Gheorghe Hânsă a fost luat în vizor de Parchetul Judecătoriei Medgidia încă din anul 2008, la scurt timp după alegerile pierdute de acesta în favoarea PSD.  Într-un prim dosar penal, Hânsă a fost acuzat de delapidare, în legătură cu mai multe contracte de aprovizionare cu piatră. Procurorul de caz care a instrumentat acest dosar penal a demonstrat că Primăria Cernavodă a atribuit, începând cu anul 2005, mai multe contracte pentru livrarea de agregate de carieră către o societate aparținând unui apropiat al lui Tiberiu Hânsă, fiul primarului. Mai mult, firma contractată de Primărie a cumpărat o parte din piatră chiar de la Tiberiu Hânsă. Deși faptele cercetate țineau din capul locului de conflictul de interese, Hânsă a fost încadrat la delapidare, pe ipoteza ulterior contrazisă de expertize că a furat banii publici. La scurt timp de la întocmirea dosarului penal, Gheorghe Hânsă a fost reținut de organe, fiind prezentat, în puterea nopții, în fața unui judecător de drepturi și libertăți cu propunerea de arestare preventivă. Cererea a fost respinsă.

În 2011, Hânsă a fost trimis în judecată, însă rechizitoriul înaintat instanței a fost casat, iar cauza a fost întoarsă la Parchet. Pe fondul acestei victorii de etapă, Hânsă s-a reinventat politic, iar în 2012 a reușit, după o absență de patru ani, să redevină primar la Cernavodă. Ulterior, a fost trimis din nou în judecată. Pe baza probatoriului administrat, inclusiv pe baza expertizelor, Judecătoria Medgidia l-a achitat pe fond. Parchetul a declarat apel. În preajma alegerilor locale din anul 2016, la doar câteva zile după ce a fost anunțat candidat din partea PNL, Gheorghe Hânsă a fost condamnat cu executare… dar nu pentru ce fusese judecat, adică pentru delapidare, ci pentru abuz în serviciu. După cum am spus mai sus, delapidarea fusese infirmată de experți. Schimbarea încadrării judiciare a fost dispusă direct prin sentința de condamnare. Ca urmare, fostul primar a plecat la închisoare, refuzând să comenteze hotărârea instanței. Frâiele orașului au fost preluate atunci de Liviu Negoiță, consiliat încă de la primul pas de un fost primar din Medgidia, despre care s-a afirmat în spațiul public că ar fi un prieten al Parchetului din orașul său.

În perioada 2012 – 2016, Hânsă a fost vizat de numeroase alte anchete ale Parchetului din Medgidia. Dosarul în care a fost achitat astăzi de Curtea de Apel Constanța se referă la asfaltarea unor străzi. Parchetul a afirmat că Hânsă, viceprimarul său și mai mulți funcționari ar fi emis acte abuzive pentru asfaltarea unei străzi, doar pentru motivul că pe acea stradă deținea un teren o rudă a soției fostului primar. Condamnat pe fond la 3 ani și 10 luni de închisoare cu executare, Gheorghe Hânsă a fost achitat astăzi, definitiv. De asemenea, a fost achitat și fostul viceprimar Erem Suliman , care fusese condamnat pe fond la 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare.

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Adina Florea și Andrei Bodean, constănțenii din competiția pentru șefia DNA

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Şase procurori şi-au depus candidatura pentru a ocupa funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a anunţat, vineri, Ministerul Justiţiei. Adina Florea şi Sorin Armeanu şi-au depus dosarele în ultima zi, cu câteva ore înainte de expirarea termenului limită.

„Candidaturile depuse până la data de 24 august 2018, ora 16,30, la Ministerul Justiţiei pentru selecţia procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire în funcţia vacantă de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt Paula – Nicoleta Tănase, Nicolae Lupulescu, Gabriela Scutea, Andrei Bodean, Adina Florea Şi Sorin Armeanu”, au anunţat, vineri, reprezentanţii Ministerului Justiţiei.

Ultimii doi candidaţi şi-au depus dosarele cu doar câteva ore înainte de expirarea termenului limită. Vineri, la ora 13.00, Tudorel Toader anunţa că există patru candidaţi.

Adina Florea este procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, iar Sorin Armeanu prim-procuror Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui.

Gabriela Scutea este fost procuror general adjunct al României şi fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei.

Procurorul Gabriela Scutea de la Parcheul Curţii de Apel Braşov a fost secretar de stat la Ministerul Justiţiei (ianuarie 2016), anterior fiind Înalt reprezentant al Ministerului Justiţiei pentru relaţia cu Comisia Europeană pe aspectele referitoare la îndeplinirea condiţionalităţilor stabilite în cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV) privind reforma sistemului judiciar şi lupta anticorupţie, potrivit news.ro.

În perioada  mai – august 2013 a fost consilier al procurorului general la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Între noiembrie 2006 – mai 2013 a fost adjunct al procurorului general Laura Codruţa Kovesi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, responsabil pentru activitatea Secţiei judiciare, activitatea de resurse umane şi documentare, ordonator principal de credite (delegat), implementarea programelor cu finanţare externă, precum şi audit . Anterior, a fost procuror la Braşov.

Andrei Bodean are 38 de ani şi este procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanţa.

El a instrumentat mai multe dosare vizându-l pe fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa Nicuşor Constantinescu. De altfel, dosarul în care Constantinescu a fost condamnat definitiv la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciul în cazul Centrului Militar Zonal a fost instrumentat de Andrei Bodean.

Paula Tănase are 47 de ani şi este procuror la Parchetul Curţii de Apel Galaţi, iar anterior, începând cu 2009, ea a lucrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi.

În perioada 2007-2009, Paula Tănase a fost procuror al Secţiei judiciar-penale din cadrul aceleiaşi instanţe, iar în perioada 2006 – 2007, procuror la Secţia Urmărire penală la aceeaşi instanţă. Ea a intrat în magistratură în 1996, ca procuror stagiar la Parchetu Judecătoriei Galaţi, după ce a absolvit Facultatea de Drept din Iaşi, cu media 9.46. Paula Tănase scria despre ea, în anul 2012, că deşi au existat perioade în care a instrumentat şi o mie de dosare pe an, avea ”stoc zero de la o săptămână la alta” şi nu a avut ”nicio restituire sau achitare în soluţiile de trimitere în judecată dispuse”.

Ea a candidat şi în 2012 pentru conducerea DNA.

Nicolae Lupulescu are gradul de general-maior şi este procuror la Secţia Parchetelor Militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. El a fost detaşat la Ministerul Apărării Naţionale, în martie 2016, pentru o perioadă de trei ani, prin Hotărârea CSM nr. 148/ 2016. Lupulescu a candidat, în martie 2015, pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT, alături de Ioana Albani, Daniel Horodniceanu, Giorgiana Hosu, Adrian Glugă şi Cătălin Borcoman.

În perioada 3-5 septembrie, candidaţii vor susţine interviul cu ministrul Justiţiei, iar în 6 septembrie ar urma să fie anunţate rezultatele selecţiei.

Propunerea/propunerile ministrului justiţiei va fi/vor fi înaintate Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori, în vederea obţinerii avizului acestei instituţii. Ulterior obţinerii avizului Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul Justiţiei înaintează propunerea preşedintelui, în vederea numirii în funcţia de conducere.

Ministrul Justiţiei, Todorel Toader, declara că aşteaptă de la candidaţii pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie un plan managerial care să conţină starea actuală a DNA, măsurile de îmbunătăţire a activităţii şi un grafic privind realizarea măsurilor.
”Un program managerial obligatoriu trebuie să cuprindă radiografia autorităţii DNA, obligatoriu trebuie să cuprindă măsurile şi graficul de realiare a respectivelor măsuri. Nu poţi face o chestiune descriptivă ce este DNA şi cât de bine a funcţionat el”, afirma Toader.

El susţineacă exact acest lucru le-a lipsit celor patru candidaţi care au susţinut interviul pentru acest post.

Cei patru candidaţi pentru postul de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie au fost Florentina Mirică, procurorul şef al Serviciului combatere a corupţiei în justiţie din DNA, procurorul şef adjunct al DNA Marius Iacob, procurorul şef al Secţiei judiciare penale din DNA Elena Grecu şi Cristian Lazăr, adjunctul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Prima selecţie pentru postul de procuror-şef al DNA a început în 9 iulie, imediat după anunţul privind semnarea decretului de către preşedintele Klaus Iohannis pentru revocarea din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi.

sursa: news.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Ministerul Justiţiei reia procedura de selecţie pentru funcţia de procuror-şef al DNA

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Ministerul Justiţiei reia astăzi procedura de selecţie pentru funcţia de procuror-şef al DNA, după ce, la prima selecţie, ministrul Tudorel Toader nu a acceptat niciunul din cei patru candidaţi.

Conform unui anunţ al Ministerului Justiţiei, în perioada 06.08 – 06.09. 2018, ministerul organizează selecţia procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire în funcţia vacantă de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Selecţia se desfăşoară în condiţiile prevăzute de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Candidaţii pot depune cereri de înscriere, pentru funcţia de conducere vacantă, până la data de 24 august (inclusiv), la Direcţia resurse umane din cadrul Ministerului Justiţiei. Cererile de participare la selecţie vor fi însoţite de: dovada îndeplinirii condiţiilor de vechime prevăzute de lege; declaraţiile prevăzute de art. 54 alin. (2) raportat la art. 48 alin. (10-11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care participă la selecţie, care se depune atât pe suport hârtie, cât şi în format electronic, pe suport specific (Proiectul se va încadra într-o limită de 30 pagini, iar anexele nu vor putea depăşi 10 pagini. Planul şi anexele vor fi redactate cu caractere de mărimea 12, font Times New Roman, spaţiere la 1,5 rânduri); un curriculum vitae al procurorului; minim 10 lucrări întocmite de procuror în compartimentele în care şi-a desfăşurat activitatea, în ultimii 5 ani; ultimul raport de evaluare a activităţii profesionale a procurorului participant la selecţie; orice alte înscrisuri relevante.

Lista procurorilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la selecţie şi programarea interviurilor se vor afişa la sediul Ministerului Justiţiei şi se vor publica pe pagina Internet a acestuia, la data de 29 august.

Procurorii participanţi la selecţie vor susţine, în perioada 3-5 septembrie, un interviu cu ministrul Justiţiei.

În 6 septembrie vor fi anunţate rezultatele selecţiei.

Propunerea/propunerile ministrului justiţiei va fi/vor fi înaintate Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori, în vederea obţinerii avizului acestei instituţii. Ulterior obţinerii avizului Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul justiţiei înaintează propunerea Preşedintelui României, în vederea numirii în funcţia de conducere, se mai precizează în anunţ.

Ministrul Justiţiei, Todorel Toader, a declarat, în urmă cu o săptămână, că aşteaptă de la candidaţii pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) un plan managerial care să conţină starea actuală a DNA, măsurile de îmbunătăţire a activităţii şi un grafic privind realizarea măsurilor. ”Nu poţi face o chestiune descriptivă ce este DNA şi cât de bine a funcţionat el”, a spus Toader.

Toader a precizat că aşteaptă să se înscrie cât mai mulţi candidaţi penru a ocupa funcţia de procuror-şef al DNA, iar aceştia ar trebui să aibă un plan managerial ”din care să rezulte starea actuală a DNA, din care să rezulte măsurile de îmbunătăţire a activităţii, din care să rezulte şi un grafic privind realizarea măsurilor de îmbunătăţire a activităţii”.

”Un program managerial obligatoriu trebuie să cuprindă radiografia autorităţii DNA, obligatoriu trebuie să cuprindă măsurile şi graficul de realiare a respectivelor măsuri. Nu poţi face o chestiune descriptivă ce este DNA şi cât de bine a funcţionat el”, a spus Toader.

Acesta a precizat că exact acest lucru le-a lipsit celor patru candidaţi care au susţinut până acum interviul pentru acest post.

Procedura de selecţie pentru postul de procuror-şef al DNA este reluată, în condiţiile în care ministrul Justiţiei a anunţat că niciunul dintre candidaţi nu întruneşte condiţiile necesare pentru a ocupa acest post.

Cei patru candidaţi pentru postul de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie au fost Florentina Mirică, procurorul şef al Serviciului combatere a corupţiei în justiţie din DNA, procurorul şef adjunct al DNA Marius Iacob, procurorul şef al Secţiei judiciare penale din DNA Elena Grecu şi Cristian Lazăr, adjunctul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

sursa: news.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: