Connect with us

Justitie

Procurorul Teodor Niță, cercetat disciplinar de Inspecția Judiciară

Publicat

la

Războiul dintre Claudiu Palaz și procurorul Teodor Niță a ajuns într-un nou punct. La sesizarea celui dintâi, Inspecția Judiciară a făcut cercetări prealabile și a emis o rezoluție, pe 21 martie a.c., prin care a dispus începerea cercetării disciplinare împotriva magistratului cu privire la faptele prevăzute în articolul 99 literele ș) și t) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Abaterile se referă, pe de o parte, la nerespectarea de către magistrat a deciziilor Curții Constituționale ori a deciziilor pronunțate de ÎCCJ în soluționarea recursurilor în interesul legii, iar pe de altă parte la exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență.

Plângerea lui Adrian Nicolaescu

S-a ajuns aici după ce, în anul 2016, Parchetul Curții de Apel Constanța a preluat o cauză penală de la Parchetul Judecătoriei Constanța, în baza principiului controlului exercitat pe linie ierarhică. Organul de Parchet fusese sesizat de prefectul pe atunci în funcție al Județului Constanța, Adrian Nicolaescu. Oficialul a susținut că la inițiativa lui Claudiu Palaz din anul 2011, în calitatea acestuia de prefect, respectiv președinte al Comisiei Județene de Fond Funciar, nu a fost emis un titlu de proprietate pentru retrocedarea carierei de la Sibioara, comuna Lumina, dispusă prin hotărâre judecătorească (Decizia civilă nr. 925/2008). Nefiind puși în posesia terenului, beneficiarii hotărârii de retrocedare s-au îndreptat împotriva Comisiei Județene pe calea unei acțiuni în pretenții, obținând pe fond daune materiale de 500.000 de euro. Înainte de a exista o hotărâre definitivă pentru stabilirea daunelor, Nicolaescu a găsit oportun să ceară ca prejudiciul potențial să fie reținut în sarcina lui Claudiu Palaz.

Cariera Sibioara

Rechizitoriul anulat de instanță

După preluarea dosarului la Parchetul Curții de Apel Constanța, procurorul de caz Teodor Niță a dispus trimiterea în judecată a lui Claudiu Palaz. Politicianul a cerut instanței de cameră preliminară să constate nulitatea Rechizitoriului, în contextul în care procurorul de caz a fost, pe vremuri, avocatul uneia din părțile vătămate. Mai mult, Palaz a arătat că înscrisurile care îi demonstrau nevinovăția nu au fost primite de procuror, pe motiv că se încheiase urmărirea penală cu soluția de trimitere în judecată.

În esență, Palaz a susținut că, în anul 2011, în timp ce era prefect și președinte al Comisiei Județene de Fond Funciar, a primit o documentație de la Comisia Locală Lumina pentru punerea în posesie și emiterea unui titlu de proprietate în incinta permietrului minier Sibioara II – Valea cu Izvorul. Însă art. 4 aliniatul 1 din Legea 1/2000 interzice în mod categoric retrocedarea terenurilor care fac obiectul exploatării miniere, așa cum era și acela de la Sibioara. Încălcarea legii s-a făcut în acest caz prin hotărâre judecătorească, în contextul în care avocatul moștenitorilor, controversatul Ionel Hașotti, a indus în eroare instanța de judecată, în anul 2008, susținând, contrar legii și contrar situației de fapt, că

”Deși terenul are destinație specială nu are nici un fel de opreliște la restituire. Nu există dovadă că există o exploatare de carieră de piatră” pe terenul revendicat.

În realitate, terenul se suprapune peste o carieră tradițională, dată în exploatarea exclusivă a societății Somaco Construct SRL, prin licență minieră aprobată de Guvernul României în anul 2001. Omul de afaceri Grigore Comănescu, cel care a cumpărat printr-o firmă părțile sociale ale Somaco Construct SRL, cu patru milioane de euro în anul 2005, nu a fost citat în procesul din 2008.

În 2009, pomenindu-se cu executorul judecătoresc la poartă, societatea minieră a inițiat o acțiune provocatorie la Judecătoria Constanța, prin care a cerut să i se constate dreptul de proprietate și de folosință asupra terenului retrocedat prin fraudă la lege către clienții lui Ionel Hașotti. În 2011, Somaco Construct a câștigat procesul, pe fond și în recurs, cu hotărâre definitivă și irevocabilă. În acest context, societatea a notificat Comisia Județeană de Fond Funciar, condusă de Claudiu Palaz, cu privire la hotărârea obținută. Prin urmare, la propunerea lui Palaz, toți membrii Comisiei au votat pentru respingerea propunerii de atribuire a titlului de proprietate în favoarea clienților controversatului avocat, specialistul numărul 1 în retrocedări din Constanța.

Învierea morților sau revocarea hotărârilor irevocabile

Ulterior, Ionel Hașotti a reușit imposibilul din punct de vedere juridic, un fel de Paștele Justiției și învierea morților. În speță a promovat un recurs la recurs, interzis de legea procesuală civilă și de Decizia nr. 14/2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție dată în recursul în interesul legii. Atenție: recurs în interesul legii, pe care magistrații n-au voie să îl încalce! Acest demers ilegal a fost admis de un complet al Curții de Apel Constanța condus de judecătoarea Vanghelița Tase. Curtea a revocat astfel hotărârea irevocabilă și a decis rejudecarea procesului din faza de Tribunal. În noul ciclu procesual, dosarul a fost distribuit către judecătoarele Chirățica Enache și Cristina Ghernaja, care – apărând hotărârea de retrocedare dată în 2008 prin fraudă la lege – au obligat societatea Somaco Construct să sisteze operațiunile miniere pentru o cauză neprevăzută în Legea Minelor, să evacueze echipamentele miniere și să demoleze clădirile de pe terenul retrocedat. Atât de temeinică a fost hotărârea, încăt contrazice fățiș realitatea din realitate, potrivit căreia nu există clădiri în gaura de mină, n-au existat și nici nu vor exista vreodată, fiind de un absurd fără limite.

La lăsarea secului după Învierea hotărârii, Comisia Județeană a revocat hotărârea lui Palaz. Vorbim deja de anul 2013, când prefect al Constanței era Eugen Bola, un văr mai îndepărtat al avocatului Ionel Hașotti. Din Guvernul care l-a numit pe Bola făcea parte și Puiu Hașotti, pe atunci ministru al Culturii și apărător al infractorilor, în speță al primarului penal de la Năvodari, Nicolae Matei. Puiu și Ionel sunt frați.

Eugen Bola (stânga) și frații Hașotti (dreapta), la un eveniment de socializare, la restaurantul Peninsula

Deși Bola a deschis calea emiterii titlului de proprietate, acesta tot n-a fost emis. În timp, la conducerea instituției s-au succedat și alți prefecți. Nici ei nu au emis titlul de proprietate. Profitând de situație, clienții lui Hașotti au cerut daune de jumătate de milion de euro, pe care le-au obținut pe fond, în 2016. Din toți prefecții, însă, doar Palaz a fost trimis în judecată, deși el chiar nu avea cum să emită titlul, fiind oprit de hotărârea irevocabilă, pe atunci nerevocată.

În fața acestor probe și a altor argumente prea tehnice ca să le pomenim aici, Rechizitoriul Parchetului Curții de Apel Constanța a fost anulat. Cauza penală a fost trimisă îndărăt Parchetului Judecătoriei Constanța, cu sarcina de refacere a urmăririi penale.

Inspecția Judiciară își spune cuvântul

Mai departe, Claudiu Palaz a depus o plângere împotriva procurorului de caz și a șefului PCA, care avizase rechizitoriul. Într-o primă fază, Inspecția Judiciară a clasat plângerea. Palaz nu s-a lăsat și a atacat rezoluția la Curtea de Apel București. Judecătorii i-au dat din nou dreptate. În acest fel, Inspecția Judiciară a fost obligată să refacă cercetarea prealabilă. După refacerea cercetării, s-a dispus din nou clasare pentru procurorul general al Curții de Apel Constanța, însă s-a luat măsura începerii cercetării disciplinare pentru procurorul de caz sub aspectul încălcării hotărârilor date de ÎCCJ în procedura recursului în interesul legii, precum și pentru exercitarea atribuțiilor cu rea-credință sau gravă neglijență.

Dosarul carierei de la Sibioara ne rezervă și alte situații care vor exploada în curând. Va fi un cutremur cum nu s-a mai văzut. Stați aproape!

Colaj foto postat de Claudiu Palaz pe Facebook

Comments

comments

Justitie

OFICIAL! Procedura de selecție a procurorilor de rang înalt, suspendată

Publicat

la data de

Scris de

Ceea ce a spus ministrul interimar al Justiției, Lucian Bode, s-a confirmat și oficial: procedura de selecție a procurorilor de rang înalt a fost suspendată pe perioada mandatului interimar.

Anunțul privind suspendarea procedurii de selecție a procurorilor șefi ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și Direcția Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a fost transmis, vineri, de Ministerul Justiției.

„Procedura de selecție a procurorilor în vederea efectuării propunerilor de numire pentru ocuparea unor funcții de conducere vacante, declanșată la data de 28 iulie 2021, se suspendă pe perioada interimatului funcției de ministru al justiției”, au transmis reprezentanții Ministerului Justiției.

Oprirea procedurii de selecție a procurorilor de rang înalt, ca primă măsură în interimatul la Ministerul Justiției, reprezintă dovada cea mai clară că aceasta a fost miza principală a remanierii, afirmă fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, revocat miercuri seara din funcție.

sursa foto: presaSM

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Stelian Ion, despre miza remanierii de la Ministerul Justiției: “Oprirea procedurii de selecție a procurorilor de rang înalt, dovada clară”

Publicat

la data de

Scris de

Remaniat de premierul Florin Cîțu de la Ministerul Justiției, Stelian Ion scrie pe contul său de Facebook despre miza deciziei șefului Executivului. Astfel, Ion transmite că “oprirea procedurii de selecție a procurorilor de rang înalt, ca primă măsură în interimatul la Ministerul Justiției, reprezintă dovada cea mai clară că aceasta este miza principală a remanierii“.

De asemenea, în același mesaj, de acum fostul ministru al Justiției susține că schimbarea “de pe o zi pe alta” are ca scop “obținerea avizului pentru PNDL3, proiect care facilitează furtul din bani publici”.

Iată mesajul complet:

“Oprirea procedurii de selecție a procurorilor de rang înalt, ca prima măsura în interimatul la Ministerul Justiției, reprezintă dovada cea mai clară că aceasta a fost miza principală a remanierii.
Iar schimbarea de pe o zi pe alta a conducerii Direcției de avizare din cadrul MJ pentru a facilita obținerea avizului pentru PNDL 3, proiect care faciliteaza furtul din banii publici, și, probabil, a unor avize ulterioare, arată că Florin Citu nu are respect pentru lege și folosește aceleași metode abuzive pe care le foloseau odinioară cei pe care atâta i-a criticat public. Asta este realitatea tristă a acestor zile”.

Lucian Bode, ministru interimar al Justiției, oprește procedura de numire a noilor șefi la DIICOT și DNA

Lucian Bode (PNL), ministrul interimar al Justiției, a anunțat joi, 2 septembrie a.c., că oprește procedura de numire a unor procurori în funcții de conducere la DIICOT, DNA și Parchetul general, concurs lansat de Stelian Ion.

”Numirea în funcții de conducere la vârful parchetelor este o politică pe termen lung, o politică crucială pentru buna funcționare a acestei instituții. În consecință, consider că această procedură nu se poate derula pe un mandat al unui ministru interimar. Am solicitat specialiștilor din minister un punct de vedere și sunt convins că structurile de specialitate ale Ministerului Justiției vor publica un anunt în acest sens”, a declarat Bode într-o conferință de presă la preluarea funcției de ministru interimar al Justiției citat de jurnaliștii de la G4Media.ro.

De asemenea, este important să amintim că Ministerul Justiției, condus de Stelian Ion, a făcut publică miercuri noapte lista cu candidații care și-au depus dosarele pentru ocuparea funcțiile de procuror-șef și adjunct la DIICOT, ajunct la DNA și șef de secție la Parchetul General. A fost ultima decizie majoră luată de Stelian Ion înainte de revocare.

Concursul a fost lansat de Stelian Ion în august și urma să se încheie pe 15 septembrie, cu propuneri care ar fi trebuit să ajungă pe masa președintelui Klaus Iohannis, după avizul CSM. Odată cu revocarea lui Stelian Ion însă procedura poate fi blocată.

sursa foto: G4Media.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Ministrul Justiției, Stelian Ion, despre blocajul din Coaliție privind desființarea Secției Speciale: “Lipsește voința politică reală”

Publicat

la data de

Scris de

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, acuză PNL că amână decizia desființării Secției Speciale și complică situația, adăugând o condiționare car enu este impusă de nimeni și în niciun caz de Comisia de la Veneția, întrucât ”condiționează desființarea SIIJ de rezolvarea concomitentă a problemei mai vechi a numărului mare de plângeri penale pe care justițiabilii nemulțumiți le fac împotriva magistraților”.

Acesta îndeamnă PNL să fie de acord să desființeze Secția Specială ”fără alte amendamente și condiționări”.

Mesajul integral postat de Stelian Ion pe Facebook:

După discuția de ieri din coaliție legată de eternul subiect al desființării SIIJ, una dintre concluziile pe care le putem trage este că, într-adevăr, proiectului guvernului de desființare a SIIJ îi lipsește ceva: nu atât alte amendamente, cât mai degrabă voința politică reală de a desființa rapid SIIJ.

Am luat cunoștință ieri, în ședința de coaliție, de noua opinie a colegilor din PNL pe tema desființării SIIJ. Această opinie diferă de cele precedente. Dacă până acum această opinie era în sensul în care PNL era de acord cu desființarea SIIJ oricum ar fi fost ea, în forma guvernului sau cu amendamentul UDMR, acum colegii de coaliție ne spun că sunt de acord cu desființarea SIIJ cu respectarea avizului Comisiei de la Veneția. Vestea pare una bună. Asta am susținut și noi până acum: trebuie să desființăm SIIJ, cu refacerea competențelor DNA și DIICOT, așa cum ne-am asumat în programul de guvernare. Dar ceea ce adaugă acum discuției colegii din PNL este că se condiționează desființarea SIIJ de rezolvarea concomitentă a problemei mai vechi a numărului mare de plângeri penale pe care justițiabilii nemulțumiți le fac împotriva magistraților. O chestiune amintită în avizul său de către Comisia de la Veneția, fără a fi impusă ca o condiționare pentru desființarea SIIJ. În opinia mea, această problemă poate fi discutată în cadrul mai larg al reformei justiției și al adoptării noilor legi ale justiției.

Sigur, putem discuta orice nouă propunere. O vom discuta și pe aceasta. Dar de ce această nouă temă a discuției va putea mai degrabă să temporizeze procesul de desființare a SIIJ? Pentru simplul fapt că această problemă ar fi putut fi discutată pe perioada verii, dacă cei care o invocă acum ar fi acceptat invitațiile repetate pe care le-am făcut de a ne întâlni și a mai tranșa din problemele legate de legile justiției. Avizul a fost emis în data de 5 iulie. A trebuit să treacă aproape două luni pentru a avea această interpretare a avizului Comisiei de la Veneția?

În ciuda bunelor intenții declarate odată cu lansarea acestei noi variante, efectul poate fi contrar: complică discuția, amână decizia, nu garantează că UDMR va renunța la amendamentul său, dimpotrivă, mai adaugă o condiționare care nu este impusă de nimeni în această etapă. În niciun caz de Comisia de la Veneția.

Răspunsul meu este simplu, în ciuda declarațiilor agresive și necolegiale ale unor colegi din PNL: dacă vreți într-adevăr să desființăm de urgență SIIJ, haideți să o facem pur și simplu, fără alte amendamente și condiționări! Avizul Comisiei de la Veneția nu doar că susține demersul, dar acest prim pas este chiar salutat de către Comisie.

Așa cum se susține și în avizul Comisiei de la Veneția, „desființarea SIIJ este doar primul pas în această reformă”. Ceilalți pași, celelalte discuții, propuneri de reformă, le putem face în contextul legilor justiției.

Declarațiile lui Stelian Ion vin după ce luni liberalii i-au cerut ministrului Justiției, la ședința liderilor de coaliție pe tema desființării Secției Speciale, să transpună toate recomandările Comisiei de la Veneția.

În debutul ședinței premierul Florin Cîţu susținea că este “foarte important” pentru el ca Secția de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) să fie desființată și că va prezenta în coaliție o soluție.

“Venim cu o propunere, ştiţi foarte bine, ministrul Justiţiei a cerut opinia Comisiei de la Veneţia în primăvară, o opinie care este foarte bună, dar foarte multe aspecte din acea opinie nu au fost discutate în spaţiul public. Şi atunci, noi credem că dacă se ia în considerare în totalitate opinia Comisia de la Veneţia, avem soluţia pentru a ieşi din acest impas temporar în care ne aflăm. Şi vom veni astăzi, împreună cu doamna Scântei, cu o soluţie pe masa coaliţiei”, a spus Cîţu, citat de Agerpres.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: