Connect with us

Justitie

Procurorul Teodor Niță, cercetat disciplinar de Inspecția Judiciară

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Războiul dintre Claudiu Palaz și procurorul Teodor Niță a ajuns într-un nou punct. La sesizarea celui dintâi, Inspecția Judiciară a făcut cercetări prealabile și a emis o rezoluție, pe 21 martie a.c., prin care a dispus începerea cercetării disciplinare împotriva magistratului cu privire la faptele prevăzute în articolul 99 literele ș) și t) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Abaterile se referă, pe de o parte, la nerespectarea de către magistrat a deciziilor Curții Constituționale ori a deciziilor pronunțate de ÎCCJ în soluționarea recursurilor în interesul legii, iar pe de altă parte la exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență.

Plângerea lui Adrian Nicolaescu

S-a ajuns aici după ce, în anul 2016, Parchetul Curții de Apel Constanța a preluat o cauză penală de la Parchetul Judecătoriei Constanța, în baza principiului controlului exercitat pe linie ierarhică. Organul de Parchet fusese sesizat de prefectul pe atunci în funcție al Județului Constanța, Adrian Nicolaescu. Oficialul a susținut că la inițiativa lui Claudiu Palaz din anul 2011, în calitatea acestuia de prefect, respectiv președinte al Comisiei Județene de Fond Funciar, nu a fost emis un titlu de proprietate pentru retrocedarea carierei de la Sibioara, comuna Lumina, dispusă prin hotărâre judecătorească (Decizia civilă nr. 925/2008). Nefiind puși în posesia terenului, beneficiarii hotărârii de retrocedare s-au îndreptat împotriva Comisiei Județene pe calea unei acțiuni în pretenții, obținând pe fond daune materiale de 500.000 de euro. Înainte de a exista o hotărâre definitivă pentru stabilirea daunelor, Nicolaescu a găsit oportun să ceară ca prejudiciul potențial să fie reținut în sarcina lui Claudiu Palaz.

Cariera Sibioara

Rechizitoriul anulat de instanță

După preluarea dosarului la Parchetul Curții de Apel Constanța, procurorul de caz Teodor Niță a dispus trimiterea în judecată a lui Claudiu Palaz. Politicianul a cerut instanței de cameră preliminară să constate nulitatea Rechizitoriului, în contextul în care procurorul de caz a fost, pe vremuri, avocatul uneia din părțile vătămate. Mai mult, Palaz a arătat că înscrisurile care îi demonstrau nevinovăția nu au fost primite de procuror, pe motiv că se încheiase urmărirea penală cu soluția de trimitere în judecată.

În esență, Palaz a susținut că, în anul 2011, în timp ce era prefect și președinte al Comisiei Județene de Fond Funciar, a primit o documentație de la Comisia Locală Lumina pentru punerea în posesie și emiterea unui titlu de proprietate în incinta permietrului minier Sibioara II – Valea cu Izvorul. Însă art. 4 aliniatul 1 din Legea 1/2000 interzice în mod categoric retrocedarea terenurilor care fac obiectul exploatării miniere, așa cum era și acela de la Sibioara. Încălcarea legii s-a făcut în acest caz prin hotărâre judecătorească, în contextul în care avocatul moștenitorilor, controversatul Ionel Hașotti, a indus în eroare instanța de judecată, în anul 2008, susținând, contrar legii și contrar situației de fapt, că

”Deși terenul are destinație specială nu are nici un fel de opreliște la restituire. Nu există dovadă că există o exploatare de carieră de piatră” pe terenul revendicat.

În realitate, terenul se suprapune peste o carieră tradițională, dată în exploatarea exclusivă a societății Somaco Construct SRL, prin licență minieră aprobată de Guvernul României în anul 2001. Omul de afaceri Grigore Comănescu, cel care a cumpărat printr-o firmă părțile sociale ale Somaco Construct SRL, cu patru milioane de euro în anul 2005, nu a fost citat în procesul din 2008.

În 2009, pomenindu-se cu executorul judecătoresc la poartă, societatea minieră a inițiat o acțiune provocatorie la Judecătoria Constanța, prin care a cerut să i se constate dreptul de proprietate și de folosință asupra terenului retrocedat prin fraudă la lege către clienții lui Ionel Hașotti. În 2011, Somaco Construct a câștigat procesul, pe fond și în recurs, cu hotărâre definitivă și irevocabilă. În acest context, societatea a notificat Comisia Județeană de Fond Funciar, condusă de Claudiu Palaz, cu privire la hotărârea obținută. Prin urmare, la propunerea lui Palaz, toți membrii Comisiei au votat pentru respingerea propunerii de atribuire a titlului de proprietate în favoarea clienților controversatului avocat, specialistul numărul 1 în retrocedări din Constanța.

Învierea morților sau revocarea hotărârilor irevocabile

Ulterior, Ionel Hașotti a reușit imposibilul din punct de vedere juridic, un fel de Paștele Justiției și învierea morților. În speță a promovat un recurs la recurs, interzis de legea procesuală civilă și de Decizia nr. 14/2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție dată în recursul în interesul legii. Atenție: recurs în interesul legii, pe care magistrații n-au voie să îl încalce! Acest demers ilegal a fost admis de un complet al Curții de Apel Constanța condus de judecătoarea Vanghelița Tase. Curtea a revocat astfel hotărârea irevocabilă și a decis rejudecarea procesului din faza de Tribunal. În noul ciclu procesual, dosarul a fost distribuit către judecătoarele Chirățica Enache și Cristina Ghernaja, care – apărând hotărârea de retrocedare dată în 2008 prin fraudă la lege – au obligat societatea Somaco Construct să sisteze operațiunile miniere pentru o cauză neprevăzută în Legea Minelor, să evacueze echipamentele miniere și să demoleze clădirile de pe terenul retrocedat. Atât de temeinică a fost hotărârea, încăt contrazice fățiș realitatea din realitate, potrivit căreia nu există clădiri în gaura de mină, n-au existat și nici nu vor exista vreodată, fiind de un absurd fără limite.

La lăsarea secului după Învierea hotărârii, Comisia Județeană a revocat hotărârea lui Palaz. Vorbim deja de anul 2013, când prefect al Constanței era Eugen Bola, un văr mai îndepărtat al avocatului Ionel Hașotti. Din Guvernul care l-a numit pe Bola făcea parte și Puiu Hașotti, pe atunci ministru al Culturii și apărător al infractorilor, în speță al primarului penal de la Năvodari, Nicolae Matei. Puiu și Ionel sunt frați.

Eugen Bola (stânga) și frații Hașotti (dreapta), la un eveniment de socializare, la restaurantul Peninsula

Deși Bola a deschis calea emiterii titlului de proprietate, acesta tot n-a fost emis. În timp, la conducerea instituției s-au succedat și alți prefecți. Nici ei nu au emis titlul de proprietate. Profitând de situație, clienții lui Hașotti au cerut daune de jumătate de milion de euro, pe care le-au obținut pe fond, în 2016. Din toți prefecții, însă, doar Palaz a fost trimis în judecată, deși el chiar nu avea cum să emită titlul, fiind oprit de hotărârea irevocabilă, pe atunci nerevocată.

În fața acestor probe și a altor argumente prea tehnice ca să le pomenim aici, Rechizitoriul Parchetului Curții de Apel Constanța a fost anulat. Cauza penală a fost trimisă îndărăt Parchetului Judecătoriei Constanța, cu sarcina de refacere a urmăririi penale.

Inspecția Judiciară își spune cuvântul

Mai departe, Claudiu Palaz a depus o plângere împotriva procurorului de caz și a șefului PCA, care avizase rechizitoriul. Într-o primă fază, Inspecția Judiciară a clasat plângerea. Palaz nu s-a lăsat și a atacat rezoluția la Curtea de Apel București. Judecătorii i-au dat din nou dreptate. În acest fel, Inspecția Judiciară a fost obligată să refacă cercetarea prealabilă. După refacerea cercetării, s-a dispus din nou clasare pentru procurorul general al Curții de Apel Constanța, însă s-a luat măsura începerii cercetării disciplinare pentru procurorul de caz sub aspectul încălcării hotărârilor date de ÎCCJ în procedura recursului în interesul legii, precum și pentru exercitarea atribuțiilor cu rea-credință sau gravă neglijență.

Dosarul carierei de la Sibioara ne rezervă și alte situații care vor exploada în curând. Va fi un cutremur cum nu s-a mai văzut. Stați aproape!

Colaj foto postat de Claudiu Palaz pe Facebook

Comments

comments

Justitie

Kovesi mai câştigă o bătălie în instanţă cu Inspecția Judiciară! ÎCCJ: „Fosta şefă a DNA nu a săvârșit abateri disciplinare“

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Aflată în cursa pentru funcţia de procuror-şef european, Laura Codruţa Kovesi, fost şef al DNA, a mai câştigat o bătălie. De data aceasta cu Inspecţia Judiciară (IJ), care a acuzat-o pe Kovesi că a săvârșit abateri disciplinare în legătură cu desemnarea unui judecător sa efectueze controale la două unităţi ale DNA. Potrivit Agerpres, un complet de cinci judecători de la judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, astăzi, recursul IJ şi a decis că fosta şefă a DNA nu a săvârşit abatere disciplinară când şi-a desemnat consiliera, judecătoarea Dana Tiţian, să efectueze un control la structurile DNA din Suceava şi Iaşi. Decizia instanţei este definitivă. Cu toate acestea, din cei cinci judecători doi magistraţi, Corina Alina Corbu şi Maria Hrudei, au făcut opinie separată, în sensul admiterii acţiunii disciplinare şi sancţionării lui Kovesi cu avertisment. Corina Alina Corbu este preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Instanţei supreme. Ea a fost trimisă în judecată de DNA în 2014 pentru complicitate la favorizarea făptuitorului, fiind achitată definitiv în mai 2018, mai notează Agerpres. Iniţial, în iunie 2018, Secţia pentru procurori a CSM a decis că Laura Codruţa Kovesi nu a săvârşit o abatere disciplinară în acest caz, însă Inspecţia Judiciară a făcut recurs, respins luni de Instanţa supremă.

„Inspecţia Judiciară susţine că Kovesi a emis un ordin, în anul 2017, prin care consiliera sa, judecătoarea Dana Tiţian, a fost desemnată să facă parte dintr-o comisie de control la structurile teritoriale ale DNA din Iaşi şi Suceava. În opinia Inspecţiei Judiciare, Kovesi nu avea voie să desemneze un judecător să controleze activitatea unor procurori. Inspecţia Judiciară mai are o acţiune deschisă împotriva lui Kovesi la Instanţa supremă, în legătură cu neprezentarea la audierile organizate de Comisia parlamentară de anchetă pe tema alegerilor prezidenţiale din 2009, acţiune care a rămas în pronunţare. În timpul procesului desfăşurat pe 18 martie, Kovesi a declarat că nu este un om perfect, însă nu a încălcat niciodată legea“, mai arată sursa citată.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Curtea Supremă a desființat sentința de condamnare în cazul Alinei Bica

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

În cursul zilei de azi, magistraţii instanţei supreme au admis contestaţia în anulare depusă de fostul procuror-şef al DIICOT Alina Bica şi au decis desfiinţarea în parte a deciziei de condamnare la patru ani de închisoare, precum şi rejudecarea apelului.

Precizăm că Alina Bica a contestat decizia penală din iunie 2018, pronunțată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care a fost condamnată definitiv la patru ani de închisoare pentru favorizarea făptuitorului.

Contestaţia în anulare, care este o cale extraordinară de atac, a fost făcută în baza deciziei Curţii Constituţionale privind constituirea completurilor de 5 judecători de la ÎCCJ.

În același timp, magistraţii au hotărât desfiinţarea în parte a deciziei penale contestate numai în ceea ce o priveşte pe Alina Bica şi a fixat termen pe 20 mai 2019 pentru rejudecarea apelurilor declarate de Alina Bica şi DNA contra deciziei din noiembrie 2016, pronunţată de Înalte Curte de Casaţie şi Justiţie, numai în ceea ce priveşte soluţia de condamnare a inculpatei pentru infracţiunea de favorizarea infractorului.

Instanţa a menţinut celelalte dispoziţii ale deciziei penale atacate.

Judecătorii au citat-o pe Alina Bica pentru audieri tot la termenul din 20 mai 2019.

Reamintim că magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis definitiv, în iunie 2018, menţinerea pedepsei de 4 ani de închisoare cu executare în dosarul în care Alina Bica era acuzată de favorizarea făptuitorului, dar aceasta a contestat decizia printr-o cale extraordinară de atac, respectiv contestaţia în anulare, fosta şefă DIICOT fiind pusă în libertate până la soluţionarea contestaţiei.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Augustin Lazăr candidează pentru un nou mandat de procuror general

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Augustin Lazăr, aduce la cunoștința publicului faptul că își va depune candidatura în cadrul procedurii declanșate de ministrul justiției pentru selectarea  procurorului în vederea efectuării propunerii de numire în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, funcție vacantă începând cu data de 28 aprilie 2019.

Iată ce se precizează, potrivit unui comunicat de presă postat pe pagina oficială a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție: ”Obținerea unui nou mandat ar reprezenta posibilitatea continuării proiectelor inițiate, a procesului de modernizare și consolidare instituțională a Ministerului Public în scopul continuării obținerii de  rezultate pozitive în activitate, a reprezentării convingătoare a intereselor generale ale corpului social, apărării necondiționate și de calitate a ordinii de drept, a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Continuarea exercitării funcției de procuror general este utilă și din perspectiva dezvoltării cooperării judiciare internaționale în contextul racordării internaționale la sistemul de valori judiciare europene. În acest sens, reamintim obligația respectării angajamentelor ce decurg din exercitarea de către România a președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene. Astfel, în cursul lunii octombrie 2018, la Forumul Consultativ al Procurorilor Generali și Șefilor Procuraturilor Statelor membre ale Uniunii Europene, eveniment anual organizat la sediul Eurojust de la Haga de către statele care dețin președinția Consiliului Uniunii Europene, Ministerului Public din România i s-au încredințat prerogativele organizării celei de-a 14-a întâlniri a Forumului, alături de Finlanda. Manifestarea va reprezenta primul eveniment judiciar organizat de Ministerul Public din România cu impact pentru toate procuraturile din Uniunea Europeană, având un rol esențial în stabilirea agendei și a temelor care vor fi dezbătute.

De asemenea, în perioada următoare Ministerul Public va co-organiza mai multe evenimente internaționale. Astfel, în cursul lunii aprilie 2019, Ministerul Public din România, în colaborare cu Asociația Internațională a Procurorilor Francofoni (AIPPF) și Organizația Internațională a Francofoniei (OIF), va organiza la București o conferință regională având ca tematică independența procurorilor, respectiv protecția prin mijloacele dreptului penal a patrimoniului cultural național.

Totodată, pe 23 mai 2019, sub egida Eurojust, la Haga, în Olanda, va fi organizată cea de-a 4-a Zi împotriva impunității cu privire la infracțiunile de genocid, crime de război și crime împotriva umanității. Ziua Împotriva Impunității se organizează anual, începând din 2016, pe 23 mai, fiind prezidată de statul care asigură președinția Consiliului Uniunii Europene la momentul respectiv, fiind organizată în cooperare cu Rețeaua Europeană de cercetare a genocidului, crimelor de război și crimelor împotriva umanității. Scopul acestei manifestări este acela de a promova cercetarea de către statele membre, la nivel național, a genocidului, crimelor de război și crimelor împotriva umanității, de a recunoaște eforturile făcute în acest scop de a reafirma angajamentul global al Uniunii Europene de a continua lupta împotriva impunității față de aceste crime.”

Nu în ultimul rând, depunerea candidaturii răspunde așteptărilor colegilor procurori care consideră că în această perioadă, cu multiple provocări pentru sistemul judiciar, trebuie asigurată stabilitatea la nivelul managementului Ministerului Public în special în privința promovării valorilor europene, inclusiv prin dialog, cooperare loială și respect reciproc cu celelalte puteri ale statului.

Citește și:

Ministerul Justiției a început selecția pentru numirea noului procuror general

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: