Connect with us

Politica

Proiect PNL: Cadrele de informaţii nu pot să facă parte din partide politice sau să servească unor scopuri politice

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Parlamentarii PNL Cezar Preda şi Ioan Cristian Chirteş au depus, la Camera Deputaţilor, o propunere legislativă privind Statutul cadrelor de informaţii, care prevede interzicerea ca acestea să facă parte din partide sau organizaţii politice, precum şi să participe direct sau indirect la activităţi propagandistice în scop politic şi să servească unor scopuri politice. În timpul exercitării atribuţiilor de serviciu, cadrele pot fi percheziţionate, audiate, reţinute sau arestate preventiv numai cu încuviinţarea conducătorului instituţiei din care fac parte.

Prezenta lege reglementează statutul cadrelor de informaţii din Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Direcţia Generală de Protecţie Internă din cadrul MAI şi Direcţia Generală de Informaţii a Armatei din cadrul MApN.

În sensul prezentei legi, prin cadre de informaţii se înţelege personalul care, în condiţiile legii, desfăşoară activităţi de informaţii, contrainformaţii şi de securitate, precum şi cei care concură la realizarea acestor activităţi.

Potrivit propunerii legislative, cadrele de informaţii beneficiază „de toate drepturile acordate cadrelor militare, precum şi de următoarele drepturi specifice: stimulent de fidelitate, neimpozabil, de 10%, 15% sau 20% din solda funcţiei de bază, pentru cadrele de informaţii cărora li s-a oferit Semnul onorific «În serviciul patriei» pentru 15, 20 sau 25 de ani de activitate în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale; stimulent de excelenţă şi scutire de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor pentru cadrele de informaţii care desfăşoară activităţi de creare de programe pentru calculator sau activităţi de cercetare – dezvoltare tehnologică, pe perioada cât desfăşoară aceste activităţi; compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat”.

De asemenea, cadrele de informaţii cu vechime în serviciu de minimum 15 ani au dreptul la un concediu de refacere fizică şi psihică de 14 zile acordate în cursul unui an calendaristic, acesta desfăşurându-se sub formă de tratamente balneare sau a unor activităţi de reabilitare fizică. Organizarea şi efectuarea concediului de refacere sunt suportate financiar de instituţie.

Conform propunerii, cadrelor de informaţii le este interzis să dezvolte în cunoştinţă de cauză relaţii personale care ar putea afecta imaginea instituţiei şi angajaţilor acesteia ori dăuna climatului profesional sau coeziunii structurii din care face parte. Totodată, aceştia nu au voie să menţină şi să cultive cu bună ştiinţă relaţii personale care ar putea implica instituţia ori afecta imaginea acesteia.

Totodată, în conformitate cu dispoziţiile legale, cadrelor de informaţii nu le este permis să facă parte din partide sau organizaţii politice şi să participe direct sau indirect la activităţi propagandistice în scop politic şi să servească unor scopuri politice şi să promoveze sau să lezeze interesele vreunui partid politic, persoane fizice sau juridice, cu excepţia acelor acţiuni ale acestora care contravin securităţii naţionale.

În textul propunerii legislative mai este prevăzut faptul că, după încetarea raporturilor de serviciu, cadrele de informaţii sunt obligate să păstreze secretul activităţii şi al surselor de obţinere a informaţiilor cunoscute ca urmare a activităţii desfăşurate în cadrul instituţiilor din care au făcut parte.

De asemenea, în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu, cadrele de informaţii pot fi percheziţionate, audiate, reţinute sau arestate preventiv numai cu încuviinţarea conducătorului instituţiei din care fac parte.

„Dacă împotriva cadrelor de informaţii este pornită urmărirea penală sau o altă acţiune în justiţie în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, inclusiv după eliberarea din serviciu, Serviciul îi acordă asistenţă juridică, cu excepţia cazului în care acţiunea în justiţie a fost iniţiată la cererea sa”, mai prevede propunerea legislativă.

Liberalii au precizat, în expunerea de motive, că „existenţa unui statut profesional pentru cadrele de informaţii vine ca o recunoaştere a implicării acestora în activitatea de asigurare a securităţii naţionale, fiind dovedit că succesul serviciilor de intelligence, în majoritatea cazurilor, a fost determinat de capacitatea de anticipare de către personalul astfel calificat la schimbările ce se vor produce în mediul de securitate, precum şi de capacitatea de răspuns adecvat la provocările/schimbările determinate de vulnerabilităţile, riscurile şi ameninţările produse în acesta”, transmite News.ro.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Politica

(Video) Tăriceanu se desparte de PSD pe tema alegerilor în două tururi!

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Ideea de a reveni la alegerea primarilor din două tururi de scrutin, dacă niciunul dintre candidați nu obține cel puțin 50% plus unu din voturi, așa cum a fost până în 2008, nu e de ieri, de azi. Încercări au tot fost de-a lungul timpului, însă, până în prezent, nu s-a ajuns la niciun rezultat, în special din cauza opoziției vehemente a PSD în Parlament, formațiunea care a deținut mulți ani supremația în Legislativ. O încercare eșuată a avut loc în urmă cu trei ani, înaintea alegerilor locale, când liberalii au insistat să fie reintrodusă, pe ultima sută de metri, alegerea primarilor din două tururi. Atunci, liberalii au insistat ca Guvernul condus la vremea respectivă de Dacian Cioloș să-și asume răspunderea și să dea o ordonanță de urgență pe această temă. Replica premierului tehnocrat nu s-a lăsat așteptată, Cioloș spunând că nu poate să-și asume ceva ceea ce parlamentarii nu vor.

Pentru că ne apropiem cu pași repezi de un nou scrutin, ideea revenirii la alegerile în două tururi ocupă din nou agenda publică, mai ales în urma insistențelor USR, care a depus în Parlament un proiect în acest sens. Prezent la Constanța, la finele săptămânii trecute, președintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat că formațiunea sa este categoric în favoarea alegerii primarilor în două tururi.

„Pentru că nu avem certitudinea câștigării a cât mai multor mandate de primar, noi susținem că alegerile locale pentru funcția de edil-șef să se facă în două tururi de scrutin. Măsura va fi discutată atunci când o să intre în dezbatere legea de organizare a alegerilor locale. Pentru noi (alegerea primarilor dintr-un singur tur – n.r.) e un handicap, în timp ce pentru partidele mari e un avantaj nemeritat“, a spus Tăriceanu.

Liberal-democrații lui Călin Popescu-Tăriceanu au mai punctat că această telenovelă cu revenirea la scrutinul din două tururi pentru primari putea fi încheiată de fostul premier Dacian Cioloș, în 2016, printr-o simplă ordonanță de urgență, dar „nu a vrut să facă lucrul acesta“.

USR și PLUS așteaptă minunea de la ALDE!

Prezent la rândul său la Constanța, tot la finalul săptămânii trecute, Dacian Cioloș a replicat liberalilor că e mai ușor să arunci problema în cârca altora decât să o rezolvi tu.

„ Am spus și susțin în continuare alegerea primarilor din două tururi. E cel mai democratic. Reintroducerea unei astfel de măsuri e una politică și trebuie asumată în Parlament, pentru că, altfel, oricând Legislativul poate să schimbe această decizie. Atunci, în 2016, am folosit un exercițiu de logică: Vor partidele din Parlament alegeri în două tururi? Iar dacă da, de ce au nevoie de o ordonanță de urgență? Dacă Guvernul dă o OUG, nu cumva există riscul ca tot o majoritate să anuleze ordonanța după alegeri, ceea ce duce implicit la anularea scrutinului. Și, atunci, cine e de vină? În 2016, toată lumea arunca pisica la Guvern pentru că era tehnocrat și le putea lua pe toate. Toată mizeria pusă în 25 de ani sub preș era scoasă atunci și aruncată la Guvernul tehnocrat în care puteai să dai, pentru că era an electoral. (…) Punctul meu de vedere a fost și atunci clar, cum este și acum: avem nevoie de alegeri în două tururi. Și, acuma, eu îl invit pe domnul Tăriceanu să susțină (proiectul -n.r.) alături de PNL, alături de USR, alături de PMP, alături de UDMR, că eu cred că numai PSD nu este de acord cu două tururi. Păi atunci ce discuție mai avem? Hai să votăm legea. Săptămâna viitoare poate fi gata votată legea și avem alegeri în două tururi. Și eu o susțin. Mă duc și-l felicit pe domul Tăriceanu, dacă face lucrul ăsta. Dar să-l facă!“, a spus Cioloș.

Ideea revenirii alegerii primarilor din două tururi este susținută și de USR, care prin vocea liderului Dan Barna a spus că măsura este unul din punctele principale ale campaniei „fără penali în funcții publice“.

„În prezent, reprezentativitatea unor primari se bazează pe votul a 8 sau 12% din electorat, ceea ce este ridicol. Am folosit toate instrumentele legale pentru modificarea legii alegerilor locale. Am văzut acum că și ALDE începe să dea semnale că ar trebui să revenim la alegerea primarilor din două tururi, ceea ce este un lucru bun. Faptul că au pusee de normalitate e surprinzător, dar lăudabil“, a subliniat Barna.

Așadar, în condițiile în care și ALDE, partenerul de alianță al PSD, dorește revenirea alegerii primarilor din două tururi, sunt șanse mari ca alegerile locale din 2020 să fie mult mai interesante, iar scrutinul pentru primar să se desfășoare în două etape. Timpul ne va demonstra dacă, într-adevăr, ALDE va întoarce armele împotriva PSD sau dacă declarațiile lui Tăriceanu sunt doar pentru a da bine în ochii electoratului.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Ordonanța privind taxa pe lăcomie va fi modificată! Principiile vor rămâne aceleași

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene a creat panică în mediul de afaceri românesc, în special în cel bancar. Ordonanța ar afecta băncile din România, care vor plăti din 2019 o taxă pe active, denumită în termeni populari „taxa pe lăcomie”, dacă ROBOR depăşeşte o anumită valoare. Îngrijorarea este că taxa ar putea să lase băncile fără aproximativ 70% din profit. După valul de critici, cei din coaliția de guvernare au acceptat să discute o eventuală modificare a actului normativ. Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat, la Constanța, că OUG 114/2018 va fi modificată.

„Suntem într-un proces avansat de discuții cu operatorii economici. Împreună cu cei din coaliție am organizat o suită de consultări cu reprezentanții mediului economic, începând cu mediul bancar, și care ne-au permis să sesizăm care sunt ajustările necesare. În mare parte, aceste modificări sunt pregătite și urmează ca, săptămâna viitoare, să încheiem discuțiile din coaliție, iar până la finele lunii Guvernul să vină cu modificările“, a punctat Tăriceanu.

Cu toate acestea, cel de-al doilea om în stat a spus că OUG 114/2019 își va păstra principiile pe care s-a clădit.

„Principala îngrijorare a noastră pentru care a fost dată această ordonanță a fost intenția de a majora prețurile la gaze cu 17% pentru consumatorii casnici de la 1 ianuarie 2019. De aceea am plafonat prețurile la gaze prin această OUG. Și acest lucru va rămâne, mai ales că legislația europeană ne permite să plafonăm prețurile. De asemenea, am sesizat că nivelul dobânzilor practicate de bănci pentru credite este cu mult mai ridicat decât cel practicat în Europa centrală și de vest. Le-am explicat celor din sistemul bancar că acest lucru nu mai poate să continue. De aceea a fost introdusă taxa pe activele bancare. În plus, nu se modifică nici prevederea privind salarizarea personalului din construcții. Repet, Ordonanța nu a fost dată pentru a pune cuiva bețe în roate, ci pentru a corecta anumite lucruri. Spre exemplu, de ce în România băncile să meargă în continuare cu aceeași placă: riscul de țară. Economia României este matură în momentul de față și avem creșteri economice cum nu sunt în alte state. Iar noi auzim aceeași poveste cu riscul de țară. Hai să vedem cât e riscul de țară? Băncile nu sunt instituții de ajutor social, dar ele trebuie să facă profit, dar un nivel defavorizat pentru clienții din România“, a afirmat Tăriceanu.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

De ce nu are România autostrăzi? Tăriceanu: „Este o vină colectivă a guvernelor și miniștrilor Transporturilor“

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Mișcarea #șîeu declanșată de omul de afaceri sucevean Ștefan Mandachi (cel care a construit un metru de autostradă) și care are menirea de a atrage atenția celor de la putere că România are nevoie de autostrăzi nu avea cum să nu capteze atenția politicienilor. Prezent la Constanța, președintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, care este și președintele Senatului, a declarat că împărtășește nemulțumirile și preocupările cetățenilor față de rămânea în urmă în ceea ce privește infrastructura. El a explicat că, totuși, în bugetul de anul acesta, „care a fost intenționat întârziat prin diferite șicane“, are prevăzute sume importante pentru proiecte de infrastructură, inclusiv pentru cele de refacere a căii ferate și de construcția de autostrăzi. Președinte Senatului a spus că România nu are autostrăzi, în principal, din cauza legislației greoaie și stufoase, în special celei privind achizițiile publice.

„Aș spune că este și o vină colectivă a tuturor guvernelor și miniștrilor Transporturilor care s-au perindat și care nu au fost capabili să stabilească niște priorități. În plus, procedurile sunt greoaie, licitațiile sunt mereu contestate și plimbate prin justiție câte doi ani“, a spus Tăriceanu.

Liderul ALDE a spus că, în principiu, cei de la Drumurile Naționale au promis că vor finaliza în 2019 180 de kilometri de autostradă, dar este curios cum vor evolua lucrurile, „dacă nu mai descoperă pe traseul autostrăzii trecerea de lilieci, dacă nu trec liliecii trec urșii sau melcii, s-ar putea să fie ceva“. Întrebat de Ordinea câți kilometri de autostradă s-au finalizat în mandatul său de premier 2004 – 2008, Tăriceanu a ridicat din umeri și a spus că nu își mai aduce aminte, pentru că au trecut mai bine de 10 ani. El l-a ironizat și pe actualul președinte al PNL, Ludovic Orban, care a fost ministru al Transporturilor în mandatul său la Palatul Victoria. În mod ironic, Călin Popescu-Tăriceanu a spus că a „dat lovitura cu Orban ca ministru al Transporturilor. A fost un ministru excepțional, s-a remarcat profund“.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: