Connect with us

Exclusiv

Punct culminant în abuzul retrocedării carierei de la Sibioara. „Moştenitorii” lui Haşotti au fost puşi în posesie, inclusiv pe drumurile de exploatare

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Scandalul retrocedării de la Sibioara intră într-o nouă fază, după ce Primăria Lumina a luat, în urmă cu scurt timp, decizia de a-i pune în posesie pe „moştenitorii” reprezentaţi convenţional de avocatul Ionel Haşotti asupra unui terenul minier retrocedat prin fraudă la lege în anul 2008. Deşi soluţia administrativă vine la o distanţă de opt ani de la hotărârea judecătorească extrem de controversată, aceasta nu va închide conflictul existent între păţi, ci îl va dinamita. Cel mai probabil, decizia va conduce la o nouă suită de procese civile şi doare penale, care se vor adăuga celor deja existente pe rolul instanţelor şi parchetelor, mai ales că „moştenitorii” intră, la fel de abuziv, şi în posesia drumurilor de exploatare care leagă restul carierei de la Sibioara de sistemul de drumuri publice. Prin această punere în posesie asupra drumurilor de exploatare activitatea Somaco Construct SRL ar putea fi blocată, întrucât nu există alte căi de comunicaţie între perimetrul rămas în exploatarea companiei miniere şi sistemul de drumuri publice. Abia acum cei care au urmărit obţinerea acestei soluţii administrative îşi dau arama pe faţă, arătând că principalul scop urmărit a fost acela de a obstrucţiona activitatea companiei miniere care încurca afacerile unor grupuri de interese în domeniul digurilor marine sau al autostrăzilor. Citiţi în continuare istoria halucinantă a suitei de abuzuri şi făcături, unele mai ingenioase decât altele, care au condus la situaţia actuală.

Sibioara-vedere-satelit

În data de 7 martie 2005, societatea de construcţii Comprest Util SRL, aparţinând omului de afaceri Grigore Comănescu, a cumpărat, de la persoane particulare, părţile sociale ale SC Somaco Construct SRL Constanţa, pentru suma de PATRU MILIOANE DE EURO. SC Somaco Construct SRL deţinea Licenţa de Exploatare nr. 2454/2001 emisă de Agenţia Naţională a Resurselor Minerale (ANRM) pentru perimetrul minier Sibioara II – Valea cu Izvorul (carieră de piatră). Terenurile din perimetrul minier erau deţinute de Somaco Construct SRL cu titlu de proprietate şi parţial cu titlu de folosinţă legală (contract de asociere în participaţiune cu Primăria Lumina nr. 2422/02.07.2003 pentru o suprafaţă de 8,7172 hectare). Grigore Comănescu a comandat un audit, juridic şi economic, prin care a primit asigurări că achiziţia este certă şi că exploataţia minieră poate deveni profitabilă, în baza unor investiţii suplimentare. Ulterior achiziţiei, societatea a demarat aceste investiţii suplimentare, a căror valoare actualizată ajunge astăzi la peste 20 de milioane de euro.

După ani de netulburată exploatare a carierei, în 2009, societatea a fost înştiinţată că Tribunalul Constanţa a dispus retrocedarea unui teren de 20 de hectare, care se suprapunea, parţial, peste perimetrul minier (50.274 mp peste terenul în folosinţă legală şi 5.518 mp peste terenul în proprietate), deşi articolul 4 aliniatul 1 din Legea 1/2000 interzicea în mod expres restituirea suprafeţelor afectate de exploataţii miniere active. SC Somaco Construct SRL nu a fost parte în respectivul proces şi astfel nu a putut propune probe care să arate că retrocedarea terenului minier era interzisă de lege. O altă parte a terenului retrocedat (44.569 mp) se suprapunea peste o groapă de gunoi a comunei Lumina, care şi ea era exceptată prin lege de la retrocedare.

Formalităţile administrative pentru revendicare fuseseră iniţiate pe 20 septembrie 2005 de către septuagenarele Elena Mitrofan din localitatea Mihail Kogălniceanu şi Margareta Muscalu din Constanţa. Ele au cerut restituirea terenului de 20 de hectare pe care l-ar fi dobândit bunicul lor comun, Nicolae Sandu Tudorancea, de la statul român, în secolul al XIX-lea (anul 1894). Cele două bătrâne au prezentat documente emise de Arhivele Naţionale, din anul 1908 şi 1915, care atestau că, la cele două date menţionate, terenul se afla în proprietatea bunicului lor. Comisiile de fond funciar de la Primăria Lumina şi Prefectura Judeţului Constanţa au solicitat însă titlul de preluare a terenului de către stat, documente de proprietate ulterioare anului 1945 sau martori pe cele patru laturi ale terenului (proprietarii învecinaţi sau urmaşii lor). Neprimind nimic din toate acestea, autorităţile au respins revendicarea.

Pe 6 iunie 2006, Mitrofan şi Muscalu l-au angajat pe avocatul Ionel Haşotti, fratele senatorului Puiu Haşotti şi unul din cei mai cunoscuţi specialişti din domeniul retrocedărilor (care a câştigat, de-a lungul timpului, pentru diferiţi clienţi, retrocedări controversate în Parcul Tăbăcărie şi în incinta RATC Constanţa, inclusiv terenurile de sub clădiri, platforme şi alei de acces, exceptate prin lege de la retrocedare). Acesta a deschis în numele bătrânelor un proces de fond funciar la Judecătoria Constanţa, susţinând că „Autorul nostru (Nicolae Tudorancea – n.r.) a plătit taxele şi impozitele către stat, atât până la preluarea bunului cât şi după acest eveniment, fiind înregistrat fiscal până în anul 1951.”. Însă potrivit Certificatului de Deces seria DP nr. 259948 emis pe 20 septembrie 2005 de Primăria Lumina, Niculae Tudorancea a decedat pe 14 aprilie 1942. Evident, cel decedat în 1942 nu putea achita taxe şi impozite în 1951… decât în lumea de apoi. Prin urmare, chitanţele de plată a taxelor locale depuse la dosarul de judecată erau emise pe numele Aurel Tudorancea. Acesta din urmă era, însă, un autor diferit, ale cărui terenuri fuseseră deja retrocedate către alţi moştenitori. Judecătoarea Corina Eugenia Jianu (actualmente suspendată din magistratură şi trimisă în judecată, alături de fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei, sub acuzaţia că a primit mită pentru a pronunţa hotărâri ilegale de retrocedare) a confirmat calitatea de persoane îndreptăţite la retrocedare a celor două cliente ale avocatului Haşotti. Constatarea ei nu se baza pe niciunul din criteriile stabilite de lege: existenţa titlului de preluare a terenului de către stat, acte de proprietate ulterioare anului 1945 sau declaraţia martorilor pe cele patru laturi ale terenului. Însă Jianu nu a autorizat restituirea terenului pe vechiul amplasament, considerând că acesta are destinaţie specială şi este oprit prin lege de la restituire.

Ulterior, „moştenitoarele” au declarat recurs la Tribunalul Constanţa, cerând restituirea terenului pe vechiul amplasament, pe considerentul că în parcela în care se afla cariera se mai retrocedaseră şi alte bucăţi de teren – fără a preciza că se retrocedaseră doar terenuri eminamente agricole. Această susţinere crea aparenţa că terenul solicitat este unul agricol şi nu o carieră de piatră în exploatare, oprită de la retrocedare prin articolul 4 aliniatul 1 din Legea 1/2000. La dezbaterea cauzei, care a avut loc pe 25 septembrie 2008, avocatul Ionel Haşotti a susţinut în faţa instanţei că „deşi terenul are o destinaţie specială nu are nici un fel de oprelişte la restituire. Nu există dovadă că există o exploatare de carieră de piatră.”. Primăria Lumina, care era parte în proces şi era condusă de un primar subordonat politic lui Puiu Haşotti, fratele avocatului, nu l-a contrazis, deşi se afla în posesia dovezilor de exploatare a carierei de piatră de către Somaco Construct SRL.  Instanţa nu a simţit nevoia să verifice situaţia şi nu a cerut date de la Agenţia Naţională a Resurselor Minerale sau de la Oficiul de Cadastru referitor la statutul terenului. În consecinţă, în baza alegaţiei avocatului şi a omisiunii Primăriei Lumina de a prezenta dovezile a autorizat (prin Decizia Civilă 925/2008) restituirea terenului, care din punct de vedere legal nu putea fi restituit.

În anul 2009, când a aflat de existenţa hotărârii de retrocedare care încălca flagrant articolul 4 alin. 1 din Legea 1/2000, Somaco Construct SRL a deschis un proces de fond funciar împotriva „moştenitoarelor” şi a comisiilor de fond funciar de la Primăria Lumina şi Prefectura Constanţa. Societatea a cerut instanţei să constate dreptul de proprietate şi de folosinţă, al societăţii, asupra unei părţi din terenul retrocedat ilegal, parte care constituia exploatarea de carieră. Un expert judiciar desemnat de instanţa de judecată a constatat că suprafaţa hotărâtă spre retrocedare în anul 2008 se suprapunea peste 5,5792 de hectare din perimetrul minier, aflate parţial în proprietate şi parţial în folosinţa legală a SC Somaco Construct SRL. În consecinţă, cererea companiei miniere a fost admisă prin Sentinţa Civilă nr. 17.528/12.07.2010. Mai mult, hotărârea a devenit irevocabilă prin Decizia Civilă nr. 1127/30.09.2011 a Tribunalului Constanţa.

Ionel Haşotti a atacat hotărârea irevocabilă pe calea extraordinară a contestaţiei în anulare, iar Grefa Tribunalului Constanţa, cu o promtitudine mai rar întâlnită, a stabilit un termen foarte scurt şi a emis citaţie către Somaco Construct SRL. Ulterior, însă, fişa sintetică a litigiului a dispărut de pe portalul instanţelor de judecată. În schimb, avocatul Haşotti s-a adresat Curţii de Apel Constanţa cu o cerere de recurs împotriva hotărârii irevocabile, care fusese dată deja în recurs. Era un fel de recurs la recurs, interzis ca atare de art. 299 raportat la prevederile articolului 377 din Codul de Procedură Civilă, precum şi de Decizia nr. 14/16 martie 2009 a Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În ciuda faptului că acţiunea era inadmisibilă, Curtea de Apel Constanţa a admis-o şi a revocat hotărârea irevocabilă (Decizia Civilă 181/C/05 martie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 24738/212/2009).

În acest fel, s-a instituit un nou ciclu procesual. Judecătorii distribuiţi în cauză au respins acţiunea Somaco Construct SRL şi au admis o cerere reconvenţională formulată de Ionel Haşotti, prin care societatea minieră era obligată să dezafecteze şi să ridice de pe terenul retrocedat construcţiile (care nici nu existau, dar nu a mai verificat nimeni acest aspect), agregatele şi echipamentele industriale sub sancţiunea plăţii de daune cominatorii de 50 de lei pe zi de întârziere (daune care, ulterior, au fost majorate la 500 de lei/zi de întârziere). Totodată, Somaco Construct SRL a fost obligată să sisteze orice operaţiune de exploatare a terenului, sub sancţiunea plăţii altor daune cominatorii, de aceeaşi valoare.  Sistarea operaţiunilor miniere s-a dispus prin încălcarea Legii Minelor, care prevedea limitativ cazurile în care se putea dispune o astfel de măsură. Retrocedarea terenurilor miniere, care în sine era interzisă de art. 4 alin. 1 din Legea 1/2000, nu era prevăzută drept cauză de sistare a operaţiunilor miniere în Legea Minelor.

De-a lungul timpului, Primăria Lumina şi Prefectura Constanţa au deschis trei procese pentru revizuirea hotărârii ilegale de retrocedare din anul 2008. La baza acestor demersuri au stat invocarea licenţei miniere a companiei Somaco Construct SRL sau numeroase înscrisuri emanate de la Arhivele Naţionale. Documentele de arhivă atestau că Nicolae Tudorancea a încheiat un contract provizoriu de vânzare-cumpărare a terenului său în anul 1938. De asemenea, atestau că, în 1946, soţia supravieţuitoare şi doi dintre cei şapte copii ai săi au figurat pe lista ţăranilor săraci, cu proprietăţi agricole ZERO, propuşi la împroprietărire, pentru a-şi putea duce traiul. Maria Tudorancea a fost împroprietărită efectiv la reforma agrară cu un hectar de teren, în vreme ce fiii ei, Dumitru şi Aurel, au fost trecuţi în listele ţăranilor admişi la împroprietărire cu câte cinci hectare de teren.  Toate cele trei cereri de revizuire au fost respinse din considerente procedurale (instanţa a apreciat că actele de arhivă trebuiau prezentate la momentul procesului iniţial, ca să poată fi luate în considerare).

În ciuda soluţiilor obţinute în instanţele de judecată, clientele avocatului Haşotti nu au intrat în posesia terenului până în anul 2016. Principalul impediment l-a constituit constatarea specialiştilor de la OCPI Constanţa că terenul hotărât spre retrocedare se suprapunea parţial peste mai multe proprietăţi private, inclusiv peste proprietatea Somaco Construct SRL. În anul 2011, Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra pământului a emis, sub semnătura prefectului de atunci, Claudiu Palaz, o hotărâre prin care a respins punerea în posesie a „moştenitoarelor”. Doi ani mai târziu, când la cârma Prefecturii se afla Eugen Bola, cunoscut colaborator politic al senatorului Puiu Haşotti, hotărârea a fost revocată de acesta. Însă, din punct de vedere legal, un act administrativ, odată intrat în circuitul civil, nu mai poate fi revocat de emitentul său. Deşi Somaco Construct SRL a deschis un proces cerând anularea hotărârii ilegale a lui Bola, instanţele de judecată au respins această cerere. Prefectul în funcţie la momentul acelui proces, Radu Volcinski, a susţinut în notele scrise depuse la instanţă că intenţionează să găsească o modalitate prin care să fie respectate prevederile articolului 4 aliniatul 1 din Legea 1/2000, care, reamintim, interzice retrocedarea terenurilor ocupate de exploataţiile miniere active. După ce a câştigat procesul, Volcinski a uitat de declaraţia sa de intenţie, negăsind până la finele mandatului său o variantă de respectare a legii.

Profitând de blocajul administrativ în privinţa procedurilor de punere în posesie asupra terenului minier, avocatul Ionel Haşotti a deschis un proces împotriva Primăriei Lumina şi a Prefecturii Constanţa, cerând contravaloarea lipsei de folosinţă a terenului retrocedat prin fraudă la lege pentru întreaga perioadă în care nu s-a putut face punerea în posesie a „moştenitorilor”. Pentru a dezlega fondul cauzei, Judecătoria Constanţa a cerut unui expert minier de la Petroşani să calculeze valoarea de piaţă a redevenţei miniere pentru suprafaţa retrocedată. Deşi expertul minier a specificat în raportul său că redevenţa, indiferent de valoarea ei de piaţă, nu se cuvine unor persoane fizice, ci doar statului român, Judecătoria Constanţa a acordat daune de 500.000 de euro către clienţii avocatului Ionel Haşotti, raportat la ce nu li se cuvenea acestora. Suma în cauză trebuie achitată în solidar de Primăria Lumina şi Prefectura Judeţului Constanţa.

Printr-un demers distinct, acelaşi avocat a solicitat daune cominatorii de la Somaco Construct SRL, la începutul acestui an, pe motiv că nu ar fi dus la îndeplinire hotărârea judecătorească prin care societatea a fost obligată la evacuarea echipamentelor, demolarea clădirilor şi sistarea activităţilor extractive de pe terenul retrocedat prin fraudă la lege. Reprezentanţii societăţii susţin, însă, că au îndeplinit toate obligaţiile stabilite în sarcina lor, mai ales că unele erau oricum lipsite de obiect (în speţă, demolarea clădirilor care nu au existat niciodată). Ei au cerut înscrierea în fals a proceselor-verbale de executare silită întocmite în lipsa lor de un executor judecătoresc angajat de „moştenitori”, precum şi a titlului executoriu în sine. De data aceasta, cererea Somaco Construct SRL a fost admisă de Judecătoria Constanţa. Scandalizat de soluţie, avocatul Ionel Haşotti a formulat cerere de recuzare a judecătoarei Alina Jurubiţă învestită cu soluţionarea cauzei, pe considerentul unei atitudini duşmănoase pe care ar fi manifestat-o faţă de persoana sa, de-a lungul timpului. Înainte de a se pronunţa o soluţie faţă de cererea de recuzare, Ionel Haşotti a depus şi o cerere de strămutare a dosarului de judecată. Procesul a fost strămutat la Judecătoria Babadag.

În urmă cu aproximativ o săptămână, compania minieră a fost anunţată că „moştenitorii” reprezentaţi convenţional de Ionel Haşotti au fost puşi în posesia terenului retrocedat în favoarea lor în urmă cu opt ani. De data aceasta, OCPI Constanţa a dat undă verde procedurilor, după ce ani de zile susţinuse că nu se poate face punerea în posesie deoarece amplasamentul stabilit pentru retrocedare se suprapune peste mai multe proprietăţi private, cu titluri perfect valabile. Aşa cum este de aşteptat, soluţia administrativă va conduce la o nouă suită de procese extrem de tensionate, mai ales că şi drumurile de exploatare folosite de compania minieră au fost trecute în posesia clienţilor lui Haşotti. De asemenea, autorităţile administrative nu au ţinut cont de somaţia de a scădea cinci hectare din suprafaţa retrocedată, pentru care s-a făcut dovada cu acte de arhivă că au fost retrocedate deja către alţi moştenitori ai lui Nicolae Tudorancea (bătrânul a avut şapte copii şi numeroşi nepoţi şi strănepoţi care au obţinut deja terenuri în compensare la Sibioara, Mihail Kogălniceanu şi Săcele).

Între timp, şi procurorii cercetează abuzurile reclamate de Somaco Construct SRL. O parte din dosarele penale s-au închis, pe considerentul prescrierii răspunderii penale. Însă procurorii anticorupţie au ridicat de la Tribunalul Constanţa, în prima parte a acestui an, dosarul de judecată în care a fost revocată, în recurs, hotărârea irevocabilă constitutivă de drepturi pentru Somaco Construct SRL. Reamintim că instanţa Curţii de Apel Constanţa a încălcat articolele 299 şi 377 din Codul de Procedură Civilă, precum şi Decizia nr. 14/2009 a Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la instigarea avocatului Ionel Haşotti de a nu ţine cont de această soluţie, pe considerentul că ar fi singulară. Decizia ÎCCJ nu era singulară, dar cu certitudine era, şi încă este, obligatorie în toate instanţele de judecată din România.

 

Comments

comments

Exclusiv

Teodosie are ALERGIE și la executarea hotărârilor judecătorești

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Arhiepiscopia Tomisului își bate joc de o hotărâre judecătorească, prin care a fost obligată să achite daune morale de 15.000 de lei unui preot pe care l-a terfelit printr-un comunicat de presă, abject și mincinos, din anul 2016. Prin abuz de încredere, instituția ecleziastică l-a determinat pe preotul calomniat să nu înceapă proceduri de executare silită, achitându-i un avans de 3.000 de lei și angajându-se să plătească diferența de până la 15.000 de lei în rate săptămânale. Ori totul a fost o mare minciună, ca multe altele, ori Teodosie n-a mai avut timp să se onoreze, fiind prea ocupat cu negarea pe ocolite a pandemiei de COVID – 19 și cu defăimarea, pe după cireș, a vaccinării, față de care se declară alergic. Se poate spune că Teodosie a avut alergie și față de hotărârea instanței, ca dovadă că nu s-a mai sinchisit de ea, refuzând să-și îndeplinească obligația. Dezgustat de această atitudine a golanului cu ciomag arhiepiscopesc, victima calomniei și a abuzului de încredere face un apel la preoți și enoriași să-l ajute pe Teodosie să-și achite datoria.

Povestea victimei

Victima lui Teodosie se numește Traian Chircu. Acesta a fost preot militar la Mangalia, localitate unde a ctitorit un lăcaș de cult cu multă trudă personală și împrumuturi financiare. La finalizarea ctitoriei, în anul 2008, preotul militar a organizat o procesiune religioasă cu Brâul Maicii Domnului, o importantă relicvă cultică adusă la Mangalia cu acordul Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului. La procesiune a participat și președintele de atunci al țării, Traian Băsescu. În urma acțiunii, preotul Chircu a fost distins de Patriarhul Daniel cu Sfânta Cruce Patriarhală, considerată cea mai înaltă distincție a BOR. 

Preotul militar Traian Chircu, Mangalia, 2008. El a urmat cursuri ale Academiei Militare și a avut gradul de Locotenent Colonel. De-a lungul carierei, a participat în delegații internaționale. Un preot militar depinde din punct de vedere ecleziastic de eparhia din care face parte.

În 2009, în baza unei înțelegeri obscure între Teodosie și primarul de atunci al Mangaliei, PSD-istul Claudiu Tusac, edificiul Capelei Militare de la Mangalia a fost trecut în patrimoniul Arhiepiscopiei Tomisului. De îndată, Teodosie a numit un paroh civil, iar pe Chircu l-a trimis în judecata Consistoriului Eparhial (instanța de judecată bisericească), pe baza unui referat odios întocmit de un inspector trimis să verifice situația financiară a capelei. Pe inspector îl chemă Neculai Poalelungi, iar presa a scris despre acesta că a snopit în bătaie un alt preot, ca să îl constrângă să renunțe la parohie. De asemenea, presa a relatat că Poalelungi a fost implicat în acuzarea mai multor preoți, în vederea caterisirii acestora și a vacantării locurilor ocupate, pentru ca Teodosie să poată face alte numiri interesate.

Deși gestiunea lui Chircu nu putea fi verificată decât pe linie militară, inspectorul lui Teodosie a mâzgălit un raport cu date false, în care l-a scos pe preotul militar vinovat de delapidare. Mai departe, Consistoriul Arhiepiscopal, care era condus de un preot implicat într-un dosar penal pentru conducerea autoturismului în stare de ebrietate, și-a exercitat menirea așa-zis morală și l-a exclus pe Chircu din preoție. Ba mai mult, Arhiepiscopia Tomisului a formulat o plângere penală împotriva preotului militar, dându-l pe mâna Parchetului. Vorbim aici de un procedeu pe care Teodosie l-a aplicat și altor preoți, nu doar lui Chircu.

În cele din urmă, Traian Chircu a primit achitare în privința denunțului penal mincinos al lui Teodosie. De asemenea, recursul pe care l-a formulat împotriva deciziei de caterisire a fost aprobat de Consistoriul Mitropolitan și de patriarhul Daniel. Ca urmare, el a obținut reîncadrarea în funcția de preot militar, dar nu pe raza Arhiepiscopiei Tomisului, ci tocmai la Cluj.

Povestea calomniei

În 2016, în timp ce slujea în cadrul unei capele militare din Mitropolia Clujului, Chircu s-a pomenit pus pe o listă a rușinii de arhiepiscopul de la Constanța, Teodosie. Vorbim de o listă publicată de Arhiepiscopia Tomisului cu preoții caterisiți, instituția bisericească atrăgând atenția că o parte din aceștia ar înșela conștiința religioasă a credincioșilor, oficiind în continuare slujbe religioase. Printre cei acuzați de această faptă se afla și un preot care nu mai putea oficia slujbe decât pe lumea cealaltă, pentru că era decedat. Pe listă figura, desigur, și preotul militar Traian Chircu, deși acesta nu era caterisit și slujea la Cluj, fiind perfect în regulă din punct de vedere legal și canonic. Calomniile lui Teodosie au fost preluate de toată presa, incluzând aici și cele mai cunoscute posturi de televiziune din România.

Daunele morale

Revoltat de această nouă mizerie, Traian Chircu a deschis un proces pentru a obține răspunderea civilă delictuală a celor vinovați. Pe 7 decembrie 2018, Curtea de Apel Constanța i-a dat câștig de cauză și a obligat Arhiepiscopia Tomisului să-i plătească daune morale de 15.000 de lei. Decizia civilă a devenit definitivă (după recursul de la ÎCCJ, care a fost anulat ca netimbat) pe 17 septembrie 2020.

Ulterior acestei date, Chircu a convenit cu preotul Ilie Petre, consilierul juridic și economic al lui Teodosie, să nu demareze proceduri de executare silită împotriva Arhiepiscopiei Tomisului. Consilierul lui Teodosie, vorbind în numele ierarhului, s-a angajat să achite suma stabilită, în rate. Dar după ce a plătit o primă rată de 3.000 de lei, Teodosie n-a mai trimis niciun ban.  

Deși are deschisă calea executării silite împotriva lui Teodosie, înainte de a recurge la aceasta Traian Chircu a adresat un apel către preoții și credincioșii constănțeni de a-l ajuta pe Teodosie să-și achite obligațiile stabilite de instanță.

Mai jos puteți citi integral scrisoarea preotului Traian Chircu:

Apel  Umanitar pentru Arhiepiscopia Tomisului

Și eventual pentru cine se crede că o mai reprezită din punct de vedere canonic și juridic

De notorietate națională și de peste 3 decenii fiind  îndreptată prigoana împotriva clerului dobrogean fără metehne, în special excluderea din funcții parohiale și misionare fiind comandată de ierarh prin înscenarea de fraude financiare, nici subsemnatul n-am scăpat de urgia, de mașinațiile murdare ale ierarhului care a distrus și distruge în continuare viețile și familiile multor preoți și credincioși nevinovați.

N-a fost suficient că mi-a înscenat fraude financiare că să-mi poată lua cu japca biserica militară ctitorită în Mangalia, să o transfere în biserică civilă de parohie, sub incidența canonului  30 apostolic, art. 136 din Constituția României, Legii 213/1998 și art. 291 și 297 din legea penală în vigoare, distrugându-mi cu o răutate diabolică viața, cariera și preoția, timp de 12 ani fiind nevoit să suport procese canonice, penale și civile ca să-mi dovedesc nevinovăția, să-mi recuperez identitatea socio-profesională confiscată ilegal, necanonic, abuziv și discriminatoriu:

Cu sentința canonică definitivă și irevocabilă a Patriarhiei Române, nr. 1/31.01. 2013 am fost achitat de o caterisire comandată și semnată de ierarhul batjocoritor al Arhiepiscopiei Tomisului.

Cu sentința penală definitivă și irevocabilă nr. 79/14.05.2014, am fost de asemeni achitat ca nevinovat și nedreptățit de același ierarh.

Cu decizia definitivă și irevocabilă nr. 9/16.01.2017 a Curții de Apel Constanța am fost repus în toate drepturile clericale, prin  transfer nevoit la cerere și despăgubit pentru nenorocirile cauzate de același ierah.

Disperat că a pierdut absolut  toate procesele cu mine, ierarhul Eparhiei tomitane nu s-a lăsat de scamatorii,  declanșând în luna iunie 2016 o campanie națională de discreditare la adresa mea, cum că tot n-aș mai fi preot al BOR, ci în continuare caterisitul lui. Pentru această abjectă campanie națională cu scopul de a duce în eroare mass-media și opinia publică în general, a fost pedepsit el și Eparhia lui prin obligarea să-mi plătească daune morale de 15.000 lei și 150 lei cheltuieli de judecată, prin decizia Curții de Apel Constanța nr. 210/2018,  rămasă definitivă prin decizia ICCJ nr.1713/2020.

Fiindu-mi mai degrabă silă de răutatea ierarhului de la Tomis, dar și milă de Arhiepiscopia devastată de nelegiuirile lui, deși prin recursul la ICCJ aș fi putut să obțin majorarea daunelor morale menționate, am refuzat să timbrez pentru a rămâne valabilă doar obligația judiciară impusă de Curtea de Apel Constanța, aceea de a fi despăgubit de Arhiepiscopia Tomisului și ierarhul ei cu 15.000 lei daune morale și 150 lei cheltuieli de judecată.

Preotul militar Traian Chircu, sursa foto: Facebook

Pentru a-mi recupera daunele morale stabilite de instanță, fără a mai apela la executare silită împotriva Arhiepiscopiei Tomisului, am propus ierarhului care răspunde de această instituție să-mi  achite datoria judiciară în cauză, scutindu-l de costurile suplimentare specifice unei executări silite. Prin consilierul său, Pr. Ilie Petre însă, ierarhul viclean mi-a aruncat doar o momeală de 3000 lei, mințindu-mă că-mi achită diferența în tranșe săptămânale de câte 5000 lei, foarte probabil amăgindu-se că astfel a scăpat de executare silită și evident mai adăugându-și la palmaresul lui penal încă 2 infracțiuni, nerespectarea  unei decizii judecătorești și abuzul de încredere.

Urmare situației create, nu-mi rămâne decât să apelaz la principiul evanghelic reparatoriu (Mt. XVIII, 15-16) încercând să ajut ierarhul, consilierul lui de minciuni comandate și Arhiepiscopia Tomisului printr-o atenționare frățească, prin mai mulți martori, mai apoi și în definitiv prin deferire publică, lansând un apel umanitar prin care preoții și credincioșii lor susținători să-i ajute  să se achite de o obligație judiciară în contul: RO50BTRLRONCRT0282448401 deschis la Banca Transilvania.

De asemeni, rog ca același ierarh și Arhiepiscopia Tomisului, după ce au fost pedepsiți judiciar și obligați să-mi plătească daune morale, să precizeze prin intermediul mass-mediei și printr-un comunicat de presă, dacă mai susțin în continuare că n-aș mai fi preot canonic  în Biserica Ortodoxă Română, ci tot caterisitul lor.

Să precizeze Arhiepiscopia Tomisului și al ei ierarh dacă-și mobilizează acum susținătorii să participe la apelul umanitar, pentru a se scăpa de executare silită, pe care mă tot abțin să o declanșez, până când  tot după principiul evanghelic din versetul 17 al capitolului I din Evanghelia de la  Matei, mă va îndreptăți să-i socotesc vameși și păgâni pentru sfidarea legii, a justiției statului, ordinii și disciplinei canonice, a forurilor superioare Bisericești, pentru disprețul mizerabil și răutatea afișate împotriva mea.

Numele actualului ierarh al Arhiepiscopiei Tomisului la care am făcut referire l-am și uitat dintr-un consideret cât se poate de legitim: Prin rugăciunea Tatăl nostru ne rugăm să fim izbăviți de CEL RĂU și VICLEAN.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Primăria Cernavodă, în recurs. Un tun ”sportiv” de 11 milioane de lei și plimbări prin străinătate

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Pe rolul Curții de Apel Constanța a fost înregistrat recursul promovat de autoritățile locale din Cernavodă (primar și UAT), în dosarul în care acestea contestă un raport devastator al Curții de Conturi din anul 2019. Primarul și Orașul Cernavodă, deopotrivă reclamanți în cauză, au pierdut procesul pe fond, la Tribunalul Constanța, pe 22 septembrie 2020. La acel moment, a fost respinsă ca neîntemeiată solicitarea lor de anulare a Deciziei 33 din 02 octombrie 2019 a Curții de Conturi a României – Camera de Conturi Constanța. Între timp, sentința Tribunalului a fost motivată și comunicată părților. Reclamanții au declarat recurs, iar dosarul a fost înregistrat la sfârșitul săptămânii trecute pe rolul Curții de Apel Constanța, fără a se stabili deocamdată primul termen de judecată. Calea de atac este foarte importantă pentru buzunarele unor persoane responsabile din Primăria Cernavodă. Dacă soluția de fond nu va fi răsturnată în recurs, acestea vor trebui să achite din buzunarele lor deplasările pe care le-au făcut în străinătate, ca delegați ai Orașului Cernavodă. Totodată, Primăria ar fi obligată să recupereze un prejudiciu de peste 11 milioane de lei, cauzat prin finanțarea ilegală a unui ONG sportiv din localitate.

Haiducie la câinii fără stăpân

După cum am arătat mai sus, Decizia Curții de Conturi atacată în instanță de primarul și UAT Cernavodă datează din octombrie 2019. Auditul efectuat atunci a scos la iveală abateri, dar și încălcări grave ale legii.

În primul rând, auditorii Curții de Conturi au analizat un contract din anul 2017, încheiat de Primăria Cernavodă cu o firmă din Ovidiu, pentru capturarea câinilor fără stăpân de pe străzile orașului. Totul s-a făcut haiducește: fără înființarea legală a serviciului public de gestionare a animalelor fără stăpân, fără un studiu cu privire la populația canină de pe străzi, dar mai ales fără nicio aprobare din partea Consiliului Local pentru delegarea acestui serviciu public. Firma din Ovidiu a primit prin încredințare directă contractul în valoare de 107.100 de lei cu TVA inclus, oferta ei fiind accesată de pe SICAP, pe baza unui referat întocmit de funcționari.

Un amărât de cort și o instigare la fals

În al doilea rând, auditorii Curții de Conturi au constat abaterea de la lege cu privire la achiziția unui cort de evenimente, în luna mai 2019. În acest caz, funcționarii de la Primăria Cernavodă au realizat că achiziția este ilegală, au anulat-o și au încercat să-și șteargă urmele. Nu vorbim de un cort scump. Însă acesta valora peste 2.500 de lei, motiv pentru care cumpărarea sa trebuia să fie aprobată în lista de achiziții anexă la HCL 74/18.04.2019. De asemenea, potrivit legii, bunul trebuia înregistrat, după achiziție, în inventarul mijloacelor fixe.

Concerte organizate de Primăria Cernavodă în anul 2019. Sursa foto: Facebook

După ce Primăria a cumpărat cortul prin SICAP și l-a primit fizic prin serviciul de curierat, o funcționară a realizat că nu poate înregistra produsul în inventarul mijloacelor fixe, deoarece nu figura în lista de achiziții aprobată de Consiliul Local. Aceasta a trimis un e-mail firmei furnizoare, prin care a solicitat stornarea facturii întocmite la livrarea bunului și înlocuirea acesteia cu două sau trei facturi noi, în care elementele defalcate ale cortului (foaia de cort, cadrul metalic și accesoriile) să fie înscrise ca produse distincte și de sine stătătoare. Societatea furnizoare nu a dat curs instigării la fals, refuzând să intre în această combinație. Ca urmare, Primăria a returnat coletul. Însă funcționarii instituției au ascuns actele de intrare și de retur, pe care nu le-au mai înregistrat deloc în contabilitatea publică.

Faptele descrise mai sus au fost considerate abateri către auditorii Curții de Conturi și au primit termene de remediere în luna mai 2020. Însă, controlul a scos la iveală și două prejudicii, care pot conduce la răspunderea civilă a făptașilor.

Au mutat banii de sport din buget, direct în contul unui ONG

Vorbim în primul rând de plăți ilegale ale Primăriei Cernavodă în valoare de 11.730.774 de lei, efectuate în perioada 2016 – 2019 pentru finanțarea activităților Asociației Axiopolis Sport Cernavodă. Asociația menționată era deținută de persoanele fizice Dumitru Chivu și Daniel Amăriuți și de UAT Oraș Cernavodă. Prezența Primăriei cu o pondere minoritară (de 33,33%) în controlul acestei asociații nu schimba însă calitatea ONG-ului de persoană juridică de drept privat, așa cum se arăta în statutul său aprobat de instanță și cum bine au constatat chiar auditorii Curții de Conturi. Prin urmare, Primăria trebuia să trateze acest ONG în rând cu toți privații: să-i permită accesul la finanțări nerambursabile pe baza regulamentului aprobat și să-i finanțeze doar proiectele sportive selectate în proceduri competitive organizate în baza Legii 350/2005 și a ordinelor ministeriale pe atunci în vigoare. Trei ani la rând, ordonatorul de credite nu a organizat nicio licitație de proiecte sportive, ci a mutat pur și simplu banii din bugetul votat pentru sport în conturile acestei asociații de drept privat. Nefiind vorba de finanțări acordate pentru proiecte anume, asociația privată a cheltuit banii după cum a crezut de cuviință. Fostul baron roșu al județului Constanța, Nicușor Constantinescu, face ani grei de pușcărie pentru o faptă similară. În cazul de la Cernavodă, Curtea de Conturi a obligat Primăria să recupereze aceste sume plătite ilegal, până la data de 29 mai 2020, insistând ca demersurile să fie efectuate în termenul legal de prescripție.

S-au plimbat în străinătate pe banii orașului

În sfârșit, Curtea a mai constatat că în perioada 2016 – 2019 au fost efectuate deplasări externe pe banii Primăriei de către funcționari și aleși locali.

Deplasări 2019, sursa: Facebook

Potrivit legii, la întoarcerea din aceste ”misiuni externe”, primarul, viceprimarul și consilierii locali trebuiau să întocmească și să prezinte Consiliului Local rapoarte ale deplasării externe. Numai că, timp de 3 ani, aceștia au uitat să întocmească o banală dare de seamă, în care să justifice că banii comunității au fost cheltuiți pe misiuni externe reale, iar nu pe concedii mascate. Legea mai spune că aleșii care nu depun rapoartele de deplasare în străinătate în termen de 30 de zile de la finalizarea vizitei trebuie să achite întreaga distracție din buzunarele proprii. În acest caz, cheltuiala din buget se consideră prejudiciu. Curtea de Conturi a obligat Primăria să recupereze banii de la primar, viceprimar și consilierii care s-au plimbat pe afară uitând apoi să depună dările de seamă.

Prescripția bate la ușă

Banii plătiți ilegal la ONG-ul sportiv și cei tocați în vizite externe trebuiau recuperați de ordonatorul de credite până pe 29 mai 2020, potrivit Deciziei Curții de Conturi. Primarul localității, Liviu Negoiță, nu s-a apucat să recupereze prejudiciile, preferând să conteste decizia Curții de Conturi în justiție. Până la finalizarea procesului, este posibil ca dreptul de recuperare să se prescrie pentru o parte din sumele plătite ilegal.

Aici puteți citi decizia Curții de Conturi din 2019. 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Achiziții publice. Firma unui fost consilier PSD, contract reînnoit cu Administrația Canalelor Navigabile

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Firma unui fost consilier local PSD-ist a primit un contract, în valoare de aproximativ 86.000 de euro plus TVA, de la CN Administrația Canalelor Navigabile, o companie de stat condusă, chiar și în actualul climat liberal, de un fost PSD-ist. Practic, ACN a prelungit o relație lucrativă care dura de ani de zile. Beneficiarul contractului este asociat în alte firme cu Mirela Matichescu, membru PSD, ex-administrator public al Județului Constanța, dar și cu fiul senatorului Felix Stroe, președintele PSD Constanța.

ACN SA a raportat, pe 5 ianuarie 2021, în SICAP, atribuirea unui contract pentru închirierea de autoturisme particulare cu șofer. Procedura de achiziție s-a desfășurat la finele anului trecut, în formă simplificată. Trei firme s-au arătat interesate, depunând oferte pentru prestarea serviciului. În cele din urmă, ACN SA a ales oferta cea mai bună, depusă de vechiul partener contractual, Dorada Transporting SRL Constanța. Potrivit anunțului de atribuire urcat în SICAP, părțile au semnat un contract de presări servicii în 30 decembrie 2020, valabil pentru tot anul 2021, la valoarea de 417.432 de lei plus TVA. Contractul este necesar pentru transportul personalului ACN.

Dorada Tranporting SRL a prestat și anul trecut același serviciu, la valoarea de 500.832.36 de lei plus TVA (vezi AICI). De asemenea, în ianuarie 2018, Dorada Transporting SRL a obținut licențe de traseu Constanța – Agigea (sediul ACN SA) și Constanța Ovidiu (punctul de lucru al ACN), de la Consiliul Județean Constanța, justificând solicitarea pe baza unui contract încheiat cu firma de stat (vezi AICI). Așadar, relația lucrativă durează de câțiva ani.

Dorada Transporting SRL este un nume cunoscut pe piața de transporturi de persoane. Societatea a operat în anii trecuți liniile de microbuze 310 și 312 din municipiul Constanța. Potrivit Confidas.Ro, Dorada Transporting SRL este deținută de Marius Felician Gherasim (cu 95,45% din părțile sociale) și Ionel Gherasim (cu 4,55% din părțile sociale). În 2019, firma celor doi a derulat afaceri în valoare de 1.132.218 lei, cu un profit net de 17.807 lei, la un număr mediu de 12 salariați. Potrivit presei locale constănțene, în anii trecuți printre asociații Dorada Transporting SRL s-a aflat și Traian Moga, fratele fostului senator și ministru PSD, Nicolae Moga.

Marius Felician Gherasim, diagrama afacerilor – Confidas.Ro

Confidas.Ro arată că Marius Felician Gherasim este asociat în 7 societăți comerciale active: Dorada Transporting SRL, Airtours SRL, Geomar Black Sea SRL, Geomar Properties SRL, Radmar Energy SRL, Radramo Power SRL și Sea Sharks SRL. De asemenea, el a mai fost asociat în firma Pinguin Construct SA, alături de Traian Moga (fratele fostului senator PSD Nicolae Moga) și de alte persoane. Societatea din urmă a fost radiată din Registrul Comerțului în anul 2009.

În Airtours SRL, Gherasim deține 50% din părțile sociale, fiind partener cu George Răzvan Micu (25%) și Mirela Matichescu (25%). Firma se ocupă de baruri și alte activități de servire a băuturilor, domeniu în care rulează aproximativ 1,5 – două milioane de lei pe an. Răzvan Micu este cunoscut drept partener de afaceri al fostului ministru PSD-ist al Finanțelor, Orlando Teodorovici. Al treilea asociat al afacerii cu băuturi, Mirela Matichescu, a ocupat funcția de administrator public al Județului Constanța, în mandatul fostului președinte PSD-ist Horia Țuțuianu.

2016, sursa Facebook. O fotografie de partid în care apar Mirela Matichescu (asociata lui Gherasim) și Daniel Georgescu, directorul ACN SA. 

În Sea Sharks SRL, Marius Felician Gherasim deține 25% din părțile sociale. Tot câte 25 de procente din această afacere dețin și Alin Buta, Mihail Viorel Onțeluș și Cosmin Stroe. Ultimul este chiar fiul senatorului Felix Stroe, președintele PSD Constanța. Sea Sharks se ocupă de pescuitul maritim, iar în anul 2019 a raportat Ministerului de Finanțe o cifră de afaceri de 763.066 de lei, cu un profit net de 441.814 lei, la un număr mediu de 2 angajați.

Legăturile de afaceri ale lui Gherasim cu personaje de primă mână din PSD nu sunt deloc întâmplătoare. În mandatul 2008-2012, Marius Felician Gherasim a fost consilier local la Năvodari, fiind ales pe listele PSD. El a făcut parte din echipa fostului primar PSD-ist de la Năvodari, Nicolae Matei.

ACN SA este condusă de Daniel Georgescu din luna iulie 2012, când a fost numit politic în funcție, la recomandarea PSD Constanța, organizație din care făcea parte. Georgescu era consilier local municipal PSD, dar și administrator al unei firme de producție publicitară care derula contracte cu autoritatea locală. Vorbim de o situație de incompatibilitate, care a și fost constatată la vremea ei de ANI.

Contractul actual de management al lui Daniel Georgescu cu ACN a fost încheiat în anul 2019, în urma unui concurs de recrutare organizat în condițiile guvernanței corporative. În declarația de interese depusă pe 15 iunie 2020, acesta a menționat că deține funcția politică de vicepreședinte al organizației PSD Constanța. Însă în luna octombrie 2020, Georgescu și-a anunțat demisia din PSD. El a declarat atunci că nu are de gând să se înscrie în alt partid politic.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: