Connect with us

Justitie

Raportul lui Tudorel Toader a blocat site-ul Ministerului Justiției. Pentru ce a cerut revocarea șefei DNA

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader a propus, joi, revocarea procurorului şef al DNA Codruţa Kovesi, după ce a prezentat un raport privind activitatea managerială de la DNA care s-a bazat pe 20 de categorii şi fapte.

Ministrul Justiției a anunțat în timpul prezentării că intreg documentul va fi pus la dispoziția tuturor cetățenilor imediat după întâlnirea cu presă de la sediul ministerului. Așa s-a și întâmplat, iar accesările mult prea numeroase au blocat pagina de internet a Ministerului Justiției. Este blocat și la această oră!

Totuși, jurnaliștii de la Mediafax au intrat în posesia documentului și îl prezintă. Printre acuzaţiile pe care ministrul Justiției i le aduce șefei DNA se află: comportament excesiv de autoritar, discreţionar al procurorului şef al DNA, implicarea în anchetele altor procurori, prioritizarea dosarelor în funcţie de impactul mediatic.

Acestea sunt cele 20 de puncte enumerate de Tudorel Toader, reţinute în perioada februarie 2017-februarie, în raportul privind activitatea DNA 2018, pentru carea cerut revocarea şefei DNA.

1. Cele trei decizii ale Curţii Constituţionale în care, în două dintre ele, s-a constatat un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public-DNA, pe de o parte, şi alte autorităţi ale statului, Guvern şi Parlament, pe de altă parte. „Într-un singur an au fost înregitrate trei conflicte juridice de natură constituţională în cadrul cărora DNA a fost chemată în faţa instanţei de contencios consituţional. Trei conflicte în care CCR a sancţionat comportamentul lipsit de loialitate din partea procurorului şef al DNA”, a spus Toader, comentând că în 16 ani, pe rolul Curţii au fost 39 de astfel de dosare, ultimele trei fiind doar în ultimul an.

2. Ancheta în cazul OUG 13. Ministrul Justiţiei a susţinut că în cazul anchetei declanşate de DNA după adoptarea OUG 13 Direcţia şi-a arogat o competenţă pe care nu o are, respectiv de a aprecia oportunitatea emiterii unui act normativ, fapt, de altfel, remarcat şi de Curtea Constituţională.

„CCR a reţinut că Ministerul Public s-a considerat competent să verifice oportunitatea OUG. Acest lucru echivalează cu o încălcare gravă a principiului separaţiilor puterilor în stat. Ministerul Public, prin DNA, şi-a arogat competenţa de a efectua o ancheta penală într-un domeniu ce excedează cadrului legal. Declanşarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justiţiei, ridicarea de acte, a determinat o stare de tensiune, de presiune psihică. Sub imperiul unei temeri declanşate de activitatea penală, Guvernul este blocat în activitatea de legiutor. Prin conduita sa, DNA şi-a arogat o competenţă pe care nu o are”, a spus Toader.

3. Refuzul lui Kovesi de a se prezenta la comisia parlamentară de anchetă. Ministrul Justiţiei a susţinut că, în lumina deciziei CCR în acest caz, „s-a produs un blocaj în activitatea comisiei de anchetă”, iar şefa DNA nu a respectat „acel comportament necesar loial” între instituţiile statului.

4. Ancheta DNA în cazul hotărârilor de Guvern în cazul Belina. Tudorel Toader a reluat teza potrivit căreia oportunitatea emiterii unui act normativ nu este în sfera de competenţă a DNA. „Văzând din partea cealaltă, îţi pui întrebarea cum cu jumătate de an în urmă CCR statuează, iar, ulterior, sub considerentul că e vorba de HG nu OUG, au fost verificare aceleaşi aspecte”, a comentat el.

5. DNA s-a erijat în evaluator în aspecte care nu au legătură cu sfera penalului, a spus ministrul Justiţiei făcând referire la un comunicat al Direcţiei în care se imputa că nu au fost respectate normele  de tehnică legislativă. „Încălcarea normelor de tehnică legislativă nu constituie infracţiune”, a comentat el.

6. Explicaţia comunicatelor DNA ca fiind simple opinii. Minsitrul justiţiei a criticat faptul că, ulterior comunicatulului mai sus amintit, DNA a susţinut că formularile folosite „au reprezentat simple opinii”. „Nu poţi să exprimi simple opinii când te referi la libertate, demnitatea unei persoane. Apreciem că e inadmisibilă o astfel de abordare prin care sunt afectate valori şi drepturi fundamentale ale unei persoane fizice”, a spus el.

7. Împiedicarea aflării adevărului şi lămuririi unor aspecte de interes public, prin refuzul de a se prezenta la audierile comisiilor parlamentare de anchetă.

8. Comportament excesiv de autoritar şi discreţionar. Ministrul Justiţiei a amintit de controlul pe care Inspecţia Judiciară l-a efectuat la DNA, precizând că în raport se consemnează dificultăţi întâmpinate de inspectori, precum şi indicii privind săvârşirea abaterii disciplinare, inclusiv prin obstrucţionarea activităţii inspectorilor de către Kovesi.

9. Implicarea în achetele altor procurori. Tudorel Toader a reluat o declaraţie publică a şefei DNA care a admis că a supravegheat personal ancheta în cazul OUG 13. „Se observă o implicare în realizarea anchetelor altui procuror, ceea ce legea interzice şi e contrară limitelor de competente. Trecerea timpului nu a condus la o îndreptare a acestui comportament, ci la o acutizare, cum o relevă iesirile în spaţiul public”, a comentat el.

10. Prioritizarea dosarelor cu impact mediatic. „Dosarele nu se rezolvă după rezonanţa publică pe care o au, nu după calitatea persoanei anchetate, ci în ordinea cronologică a înscrierii sesizării”, a afirmat Toader.

11. Contestarea actelor şi autorităţii Curţii Constituţionale. Ministrul Justiţiei a susţinut că Laura Codruţa Kovesi„ a învinovăţit CCR, punând pe seama deciziilor pretinsa imposibilitate a DNA de urmărire a unor fapte şi recuperarea unor prejudicii”. „Procurorul şef a contestat însăşi Constituţia ţării”, a mai spus el.

12. Interviurile pentru BBC şi Euronews. „Procurorul şef declara pentru BBC că se teme de desfiinţarea DNA. Într-un alt interviu acordat la Euronews s-a lansat într-o critică dură a proiectelor de lege aflate în dezbatere parlamentară, acuzând că politicienii lovesc împotriva efortului de a combate corupţia. Potrivit Constitutiei, tuturor legilor în vigoare, procurorul işi exercită competenţele legale, interpreteaza, aplică legea, dar opera de legiferare este a legiuitorului”, a argumentat Ministrul Justiţiei.

13. Afectarea imaginii României. „Au fost exprimate critici vehemente cu privire la propuneri de modificare legislativă, propuneri care s-au dovedit a fi constituţionale. Afirmaţiile sunt fără precedent, au afectat iremediabil imaginea României. Sunt de natură să creeze o imagine falsă asupra României şi a statului de drept”, a spus ministrul Justiţiei.

14. Dezinformarea forurilor europene. Tudorel Toader a afirmat că luările de poziţie de la nivelul conducerii DNA au creat o falsă imagine la nivelul Parlamentului European, inducându-se ideea că situaţia România este similară Poloniei.  „La nivelul Parlamentului European, prin dezinformare, s-a generat o dezbatere şi la nouă întrevederi am explicat de nouă ori că România nu are nicio legătură cu ce se întâmplă în Polonia”, a spus Toader.

15. Încercarea de a obţine condamnări cu orice preţ. Ministrul Justiţiei a făcut referire la înregistrările în care şefa DNA ar fi cerut să se ajungă până la premier, folosind termenul „decapare”. „Această încercare de „decapare”, cuvântul cheie la care vreau să mă refer, este absolut contrară oricărui stat de drept. La mijloc este destinul unui om egal cu toţi ceilalţi. Cauzele nu trebuie rezolvate după funcţie”, a comentat el.

16. Creşterea numărului de achitări, sporirea cheltuielilor şi raportări eronate. „Se raportează numărul de inculpaţi trimişi în judecată în 2016 şi se raportează numărul de achitări din 2016, concluzionându-se că a scăzut rata achitărilor. Cei trimisi în judecată în 2016 nu se regăsesc printre cei achitaţi în 2016, pentru că nu ar fi avut timp ca să se parcurgă. Şi dacă pui raportul de achitări pe anul în curs ai un calcul la o bază alta decât cea factuală”, a spus el. În privinţa cheltuielilor, Toader a spus că un dosar la DNA „costă” aproape 40.000 de lei, spre deosebire de Parchet unde este 2.000 şu DIICOT -6.000.

17.Neimplicarea procurorului şef în identificarea şi eliminarea comportamentelor abuzive presupuse a fi comise de procurori. „Spaţiul public este plin de presupuse abuzuri ale procurorului Negulescu. El a fost lăudat, în loc să se ia măsuri”, a dat ca exemplu Toader.

18. Falsificarea transcrierilor unor convorbiri telefonice. Ministrul Justiţiei a susţinut că în multe cazuri instanţele au trimis înapoi dosarele pentru inadvertenţe între înregistrarea audio şi şi stenogramele depuse. „În multe hotărâri judecătoreşti în care instanţa a statuat diferenţe între ce se aude şi ce se vede”, a spus el.

19. Tergiversarea soluţionării unor cauze. Ministrul Justiţiei a dat exemplul dosarului Microsoft.

20. Lipsa de reacţie în verificarea activităţii profesionale şi conduitei unor procurori: DNA Ploieşti. „Nu spun că e adevărat, dar când toată opinia publică, când procurori se reclamă între ei, obligaţia e nu să-i lauzi”, a mai spus Toader.

Citește și:

Ministrul Justiţiei: Declanşez procedura de revocare din funcţie a procurorului şef DNA

Comments

comments

Justitie

Preşedintele Klaus Iohannis a RESPINS numirea Adinei Florea la șefia DNA

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Preşedintele Klaus Iohannis a respins miercuri numirea Adinei Florea la conducerea DNA. De asemenea, şeful statului a respins alte patru numiri pentru funcţii de conducere în Parchetul ICCJ şi la DIICOT. În toate cele cinci cazuri, preşedintele a considerat că nu sunt întrunite condiţiile de legalitate.

“În conformitate cu dispoziţiile art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi, având în vedere considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 358/2018, Preşedintele României respinge propunerile înaintate de către ministrul justiţiei, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile de legalitate necesar a fi întrunite, în mod obiectiv, de către procuror, pentru a fi numit într-o funcţie de conducere, respectiv cea prevăzută de art. 54 alin. (2) prin raportare la art. 48 alin. (10) şi (12) din Legea nr. 303/2004”, explică Preşedinţia.

Propunerile respinse au fost înaintate în octombrie de ministrul Justiţiei, domnul Tudorel Toader.

Propuneri de numire a unor procurori în funcții de conducere.

În luna octombrie a.c., ministrul justiției, domnul Tudorel Toader, a transmis Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, următoarele propuneri de numire a unor procurori în funcții de conducere:
– doamna Adina Florea, pentru funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție;
– doamna Florena-Esther Sterschi, pentru funcția de procuror șef al Secției de resurse umane și documentare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
– doamna Elena Giorgiana Hosu, pentru funcția de procuror-șef adjunct al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism;
– doamna Iuliana Nedelcu, pentru funcția de procuror-șef adjunct al Secției Judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
– doamna Antonia-Eleonora Constantin, pentru funcția de procuror-șef al Secției Judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Mutarea surpriză făcută de procurorul constănțean Adina Florea

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Propusă la șefia DNA de ministrul justiției Tudorel Toader, dar avizată negativ de CSM, Adina Florea a candidat și pentru un post de procuror de execuție în cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Vineri, 19 octombrie 2018, Florea a fost audiată de CSM și a fost declarată admisă. „Candidatura mea la DNA rămâne, sunt în cursul unei proceduri. Cred în această candidatură, am depus-o pentru că am crezut că pot aduce un plus la DNA astfel încât structura să-şi ducă la îndeplinire obiectivele pe care le are. Candidatura la DNA nu are legătură cu această candidatură, de procuror de execuţie. Îmi doresc să instrumentez dosare, aşa cum fac şi acum, prin urmare nu cred că pot fi confundate cele două candidaturi”, a declarat Adina Florea la ieșirea de la CSM, citată de cotidianul Adevărul. Florea a precizat că dacă va fi numită la conducerea DNA de către președintele României va ocupa această funcție.

Înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este una din cele mai importante modificări aduse Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Modificările aduse legii au fost promulgate de președintele României pe 20 iulie 2018. Pe lângă înființarea unei structuri specializate pe investigarea infracțiunilor magistraților, forma promulgată de președinte introduce și alte elemente de noutate:

  • Justiția se înfăptuiește de către judecători în numele legii. Reglementarea anterioară includea și procurorii în înfăptuirea justiției.
  • Configurarea sălii de judecată trebuie să reflecte principiul egalității de arme în ceea ce privește așezarea judecătorului, procurorilor și avocaților. Pe vechea reglementare, procurorii aveau rezervate pupitre speciale, în timp ce avocații nu.
  • Hotărârile judecătorești trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunțării. În cazurile complexe, termenul poate fi prorogat cu încă două perioade similare de 30 de zile. Pe vechea reglementare nu exista un termen fixat pentru redactare. Din acest motiv, existau situații în care redactarea și comunicarea hotărârilor dura chiar și un an de zile.
  • Sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată se auditează extern, la fiecare 2 ani, cu implicarea societății civile, iar raportul devine public. Reglementarea anterioară nu prevedea publicarea rezultatelor auditului și nici implicarea societății civile.
  • Lucrătorii, informatorii sau colaboratorii, chiar acoperiți, ai serviciilor de informații nu mai pot fi ofițeri sau agenți de poliție judiciară. În varianta anterioară, legea nu cuprindea astfel de reglementări.

În sfârșit, trebuie să mai spunem că în justiția de la Constanța există grave probleme în privința motivării întârziate și făcute în bătaie de joc a unor hotărâri judecătorești, dar și la repartizarea aleatorie a cauzelor către completurile de judecată. Deși aceste fapte par simple scăpări, uneori ascund în spate raporturi de corupție. Amintim în acest sens povestea foarte cunoscută a proceselor de retrocedare a terenurilor de pe malul mării, de la Năvodari. În speța respectivă, sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor a fost fraudat printr-o șmecherie. Astfel, persoanele care inițiaseră procesele de revendicare au depus acțiunile lor în mai multe exemplare identice. După ce una din acțiunile clonate ajungea la judecătoarea Corina Eugenia Jianu, celelalte dosare identice erau închise pe baza litispedenței sau prin cereri de renunțare la judecată. În acest fel, ”justițiabilii” își alegeau singuri completul de judecată. Procurorul DNA Andrei Bodean, cel care a instrumentat dosarul retrocedărilor de la Năvodari, a descoperit că situația nu se datora unei simple scăpări, ci unor fapte de corupție în care era implicată judecătoarea Jianu, aceasta fiind mituită cu un teren de fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei. Primul dosar penal al lui Nicolae Matei a fost deschis chiar de Adina Florea, care i-a pus averea sub sechestru, ulterior declinând cauza la DNA, întrucât prejudiciul depășea valoarea de un milion de euro.

În mod cert, se impune ceva curățenie în justiția de la malul mării, căci prea multe sunt situațiile în care mori cu dreptatea în mână.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Sorin Blejnar, fostul șef al ANAF, 6 ani de ÎNCHISOARE CU EXECUTARE pentru trafic de influență

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Fostul șef ANAF, Sorin Blejnar, a fost condamnat la 6 ani de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, a decis, joi, Tribunalul București. Potrivit documentelor, decizia magistraților nu este definitivă și poate fi contestată. De asemenea, magistrații au decis confiscarea sumei de 12.513.894 lei de la Blejnar şi menţinerea sechestrului pe averea acestuia până la concurenţa acestei sume.

Sorin Blejnar a fost trimis în judecată de DNA Ploieşti în decembrie 2016, fiind acuzat că, în cursul anului 2011, în contextul iniţierii unor proceduri de achiziţii publice la nivelul ANAF, a acceptat din partea unui om de afaceri promisiunea unui procentaj de 20% din valoarea unor contracte ce urmau a fi încheiate la nivelul instituţiei publice respective.

“Banii respectivi urmau să îi fie remişi inculpatului în schimbul exercitării influenţei sale asupra unui subaltern, pentru ca acesta să gestioneze procedurile de atribuire a contractelor respective astfel încât aceste contracte să fie obţinute de firma omului de afaceri. În aceste circumstanţe, în perioada noiembrie 2011 – ianuarie 2012, inculpatul Blejnar Sorin şi celălalt funcţionar implicat în acest demers au primit suma totală de 13.172.520 lei, prin intermediul unei firme cu comportament tip ‘fantomă’ controlate de aceştia, cu care societatea omului de afaceri a încheiat mai multe contracte fictive”, arată DNA.

Procurorii spun că, din această sumă de bani, lui Blejnar i-a revenit efectiv suma de 12.513.894 lei.

sursa: agerpres.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: