Connect with us

Justitie

CSM discută marţi solicitarea ministrului Justiţiei privind revocarea şefei DNA

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Secţia pentru procurori a CSM discută marţi, de la ora 14:00, solicitarea ministrului Justiţiei privind revocarea şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi fiind invitată la şedinţă.

“În întâmpinarea interesului general suscitat de avizul consultativ solicitat Consiliului Superior al Magistraturii, Secţia pentru procurori informează opinia publică cu privire la faptul că urmează să ia în discuţie solicitarea Ministrului Justiţiei privind revocarea din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie în şedinţa stabilită pentru ziua de marţi, 27 februarie 2018, ora 14.00,  la sediul Consiliului”, anunţă CSM.

Procurorul – şef al DNA a fost invitată la şedinţă, potrivit agerpres.ro.

Ministrul Justiţiei a anunţat joi seară declanşarea procedurilor de revocare din funcţia de procuror şef al DNA a Laurei Codruţa Kovesi, prezentând un raport de 36 de pagini cu 20 de puncte care prezintă 20 de “categorii de acte şi fapte” din perioada februarie 2017 – februarie 2018, pe care Toader i le impută şefei DNA.

Revocarea procurorului general al României sau a procurorului şef al DNA se face de către preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, care se poate sesiza şi din oficiu.

Astfel, potrivit articolului 54 alineatul 1 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Preşedintele României poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere menţionate, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului.

”Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător”, prevede articolul 54 la alineatul 4.

Articolul 51 stabileşte că revocarea din funcţia de conducere se dispune pentru următoarele motive: a) în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile necesare pentru numirea în funcţia de conducere; b) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale; c) în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare.

La verificarea organizării eficiente a activităţii vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii: folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză, raportul resurse investite – rezultate obţinute, gestionarea informaţiilor, organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale şi repartizarea sarcinilor în cadrul parchetelor.

La verificarea comportamentului şi comunicării vor fi avute în vedere, în principal, comportamentul şi comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justiţiabilii, persoanele implicate în actul de justiţie, alte instituţii, mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul instanţei sau parchetului şi transparenţa actului de conducere.

La verificarea asumării responsabilităţii vor fi avute în vedere, în principal, îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege şi regulamente, implementarea strategiilor naţionale şi secvenţiale în domeniul justiţiei şi respectarea principiului distribuirii aleatorii sau, după caz, al repartizării pe criterii obiective a cauzelor.

La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute în vedere, în principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativă şi capacitatea de adaptare rapidă.

Citiți și:

Ministrul Justiţiei: Declanşez procedura de revocare din funcţie a procurorului şef DNA

Comments

comments

Justitie

Fosta șefă DNA, Laura Codruța Kovesi, este urmărită penal

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, este oficial urmărită penal, ea afirmând vineri la ieșirea de la Parchetul General că a luat la cunoștință acuzațiile și că are calitatea de suspect în dosarul de luare de mită, abuz în serviciu și mărturie mincinoasă

„Mi s-a adus la cunoștință învinuirea. Am calitatea de suspect”, a spus Kovesi, la ieșirea din sediul Parchetului General.

 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Constănțeanca Adina Florea, notă maximă la interviul pentru Secția de investigare a magistraților

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Surpriză la CSM – Adina Florea a obținut punctaj maxim în urma interviului susținut, joi, pentru ocuparea postului de procuror cu funcție de execuţie din cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, anunță Antena3. De asemenea, s-au calificat Mihaiela Iorga Moraru, Marin Nicolae, Puiu Zarafina, Sorin Iașinovschi.

Secția specială pentru anchetarea magistraților este condusă de fostul adjunct al șefului Inspecției Judiciare, Gheorghe Stan. Adjunctul lui Stan la Secția pentru anchetarea magistraților este procurorul Adina Florea, propusă de trei ori la șefia DNA de către ministrul Justiției și respins de președintele Iohannis.

Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie şi-a început activitatea în 23 octombrie 2018, având competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai CSM. Secţia a preluat dosarele care îi vizează pe magistraţi aflate în lucru la DNA şi la alte unităţi de Parchet, precum şi dosarele soluţionate. În momentul în care a devenit operațională, Secția a primit peste 1.400 de dosare.

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Laura Codruţa Kovesi, urmărită penal pentru abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Fostă şefă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi anunţă, la Europa FM, că a fost citată la Secţia de investigare a infracţiunilor din Justiţie.

Procurorul susţine că are calitatea de suspect într-un dosar în care acuzaţiile sunt de abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă. Audierea fostei şefe a DNA urmează să aibă loc vineri, 15 februarie, la ora 13.00.

Laura Codruţa Kovesi remarcă faptul că această citaţie vine în momentul în care ea se pregăteşte să susţină interviul pentru funcţia de procuror-şef european.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: