Connect with us

Justitie

CSM discută marţi solicitarea ministrului Justiţiei privind revocarea şefei DNA

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Secţia pentru procurori a CSM discută marţi, de la ora 14:00, solicitarea ministrului Justiţiei privind revocarea şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi fiind invitată la şedinţă.

“În întâmpinarea interesului general suscitat de avizul consultativ solicitat Consiliului Superior al Magistraturii, Secţia pentru procurori informează opinia publică cu privire la faptul că urmează să ia în discuţie solicitarea Ministrului Justiţiei privind revocarea din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie în şedinţa stabilită pentru ziua de marţi, 27 februarie 2018, ora 14.00,  la sediul Consiliului”, anunţă CSM.

Procurorul – şef al DNA a fost invitată la şedinţă, potrivit agerpres.ro.

Ministrul Justiţiei a anunţat joi seară declanşarea procedurilor de revocare din funcţia de procuror şef al DNA a Laurei Codruţa Kovesi, prezentând un raport de 36 de pagini cu 20 de puncte care prezintă 20 de “categorii de acte şi fapte” din perioada februarie 2017 – februarie 2018, pe care Toader i le impută şefei DNA.

Revocarea procurorului general al României sau a procurorului şef al DNA se face de către preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, care se poate sesiza şi din oficiu.

Astfel, potrivit articolului 54 alineatul 1 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Preşedintele României poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere menţionate, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului.

”Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător”, prevede articolul 54 la alineatul 4.

Articolul 51 stabileşte că revocarea din funcţia de conducere se dispune pentru următoarele motive: a) în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile necesare pentru numirea în funcţia de conducere; b) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale; c) în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare.

La verificarea organizării eficiente a activităţii vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii: folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză, raportul resurse investite – rezultate obţinute, gestionarea informaţiilor, organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale şi repartizarea sarcinilor în cadrul parchetelor.

La verificarea comportamentului şi comunicării vor fi avute în vedere, în principal, comportamentul şi comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justiţiabilii, persoanele implicate în actul de justiţie, alte instituţii, mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul instanţei sau parchetului şi transparenţa actului de conducere.

La verificarea asumării responsabilităţii vor fi avute în vedere, în principal, îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege şi regulamente, implementarea strategiilor naţionale şi secvenţiale în domeniul justiţiei şi respectarea principiului distribuirii aleatorii sau, după caz, al repartizării pe criterii obiective a cauzelor.

La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute în vedere, în principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativă şi capacitatea de adaptare rapidă.

Citiți și:

Ministrul Justiţiei: Declanşez procedura de revocare din funcţie a procurorului şef DNA

Comments

comments

Justitie

Adina Florea și Andrei Bodean, constănțenii din competiția pentru șefia DNA

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Şase procurori şi-au depus candidatura pentru a ocupa funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a anunţat, vineri, Ministerul Justiţiei. Adina Florea şi Sorin Armeanu şi-au depus dosarele în ultima zi, cu câteva ore înainte de expirarea termenului limită.

„Candidaturile depuse până la data de 24 august 2018, ora 16,30, la Ministerul Justiţiei pentru selecţia procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire în funcţia vacantă de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt Paula – Nicoleta Tănase, Nicolae Lupulescu, Gabriela Scutea, Andrei Bodean, Adina Florea Şi Sorin Armeanu”, au anunţat, vineri, reprezentanţii Ministerului Justiţiei.

Ultimii doi candidaţi şi-au depus dosarele cu doar câteva ore înainte de expirarea termenului limită. Vineri, la ora 13.00, Tudorel Toader anunţa că există patru candidaţi.

Adina Florea este procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, iar Sorin Armeanu prim-procuror Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui.

Gabriela Scutea este fost procuror general adjunct al României şi fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei.

Procurorul Gabriela Scutea de la Parcheul Curţii de Apel Braşov a fost secretar de stat la Ministerul Justiţiei (ianuarie 2016), anterior fiind Înalt reprezentant al Ministerului Justiţiei pentru relaţia cu Comisia Europeană pe aspectele referitoare la îndeplinirea condiţionalităţilor stabilite în cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV) privind reforma sistemului judiciar şi lupta anticorupţie, potrivit news.ro.

În perioada  mai – august 2013 a fost consilier al procurorului general la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Între noiembrie 2006 – mai 2013 a fost adjunct al procurorului general Laura Codruţa Kovesi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, responsabil pentru activitatea Secţiei judiciare, activitatea de resurse umane şi documentare, ordonator principal de credite (delegat), implementarea programelor cu finanţare externă, precum şi audit . Anterior, a fost procuror la Braşov.

Andrei Bodean are 38 de ani şi este procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanţa.

El a instrumentat mai multe dosare vizându-l pe fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa Nicuşor Constantinescu. De altfel, dosarul în care Constantinescu a fost condamnat definitiv la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciul în cazul Centrului Militar Zonal a fost instrumentat de Andrei Bodean.

Paula Tănase are 47 de ani şi este procuror la Parchetul Curţii de Apel Galaţi, iar anterior, începând cu 2009, ea a lucrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi.

În perioada 2007-2009, Paula Tănase a fost procuror al Secţiei judiciar-penale din cadrul aceleiaşi instanţe, iar în perioada 2006 – 2007, procuror la Secţia Urmărire penală la aceeaşi instanţă. Ea a intrat în magistratură în 1996, ca procuror stagiar la Parchetu Judecătoriei Galaţi, după ce a absolvit Facultatea de Drept din Iaşi, cu media 9.46. Paula Tănase scria despre ea, în anul 2012, că deşi au existat perioade în care a instrumentat şi o mie de dosare pe an, avea ”stoc zero de la o săptămână la alta” şi nu a avut ”nicio restituire sau achitare în soluţiile de trimitere în judecată dispuse”.

Ea a candidat şi în 2012 pentru conducerea DNA.

Nicolae Lupulescu are gradul de general-maior şi este procuror la Secţia Parchetelor Militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. El a fost detaşat la Ministerul Apărării Naţionale, în martie 2016, pentru o perioadă de trei ani, prin Hotărârea CSM nr. 148/ 2016. Lupulescu a candidat, în martie 2015, pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT, alături de Ioana Albani, Daniel Horodniceanu, Giorgiana Hosu, Adrian Glugă şi Cătălin Borcoman.

În perioada 3-5 septembrie, candidaţii vor susţine interviul cu ministrul Justiţiei, iar în 6 septembrie ar urma să fie anunţate rezultatele selecţiei.

Propunerea/propunerile ministrului justiţiei va fi/vor fi înaintate Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori, în vederea obţinerii avizului acestei instituţii. Ulterior obţinerii avizului Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul Justiţiei înaintează propunerea preşedintelui, în vederea numirii în funcţia de conducere.

Ministrul Justiţiei, Todorel Toader, declara că aşteaptă de la candidaţii pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie un plan managerial care să conţină starea actuală a DNA, măsurile de îmbunătăţire a activităţii şi un grafic privind realizarea măsurilor.
”Un program managerial obligatoriu trebuie să cuprindă radiografia autorităţii DNA, obligatoriu trebuie să cuprindă măsurile şi graficul de realiare a respectivelor măsuri. Nu poţi face o chestiune descriptivă ce este DNA şi cât de bine a funcţionat el”, afirma Toader.

El susţineacă exact acest lucru le-a lipsit celor patru candidaţi care au susţinut interviul pentru acest post.

Cei patru candidaţi pentru postul de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie au fost Florentina Mirică, procurorul şef al Serviciului combatere a corupţiei în justiţie din DNA, procurorul şef adjunct al DNA Marius Iacob, procurorul şef al Secţiei judiciare penale din DNA Elena Grecu şi Cristian Lazăr, adjunctul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Prima selecţie pentru postul de procuror-şef al DNA a început în 9 iulie, imediat după anunţul privind semnarea decretului de către preşedintele Klaus Iohannis pentru revocarea din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi.

sursa: news.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Ministerul Justiţiei reia procedura de selecţie pentru funcţia de procuror-şef al DNA

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Ministerul Justiţiei reia astăzi procedura de selecţie pentru funcţia de procuror-şef al DNA, după ce, la prima selecţie, ministrul Tudorel Toader nu a acceptat niciunul din cei patru candidaţi.

Conform unui anunţ al Ministerului Justiţiei, în perioada 06.08 – 06.09. 2018, ministerul organizează selecţia procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire în funcţia vacantă de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Selecţia se desfăşoară în condiţiile prevăzute de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Candidaţii pot depune cereri de înscriere, pentru funcţia de conducere vacantă, până la data de 24 august (inclusiv), la Direcţia resurse umane din cadrul Ministerului Justiţiei. Cererile de participare la selecţie vor fi însoţite de: dovada îndeplinirii condiţiilor de vechime prevăzute de lege; declaraţiile prevăzute de art. 54 alin. (2) raportat la art. 48 alin. (10-11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care participă la selecţie, care se depune atât pe suport hârtie, cât şi în format electronic, pe suport specific (Proiectul se va încadra într-o limită de 30 pagini, iar anexele nu vor putea depăşi 10 pagini. Planul şi anexele vor fi redactate cu caractere de mărimea 12, font Times New Roman, spaţiere la 1,5 rânduri); un curriculum vitae al procurorului; minim 10 lucrări întocmite de procuror în compartimentele în care şi-a desfăşurat activitatea, în ultimii 5 ani; ultimul raport de evaluare a activităţii profesionale a procurorului participant la selecţie; orice alte înscrisuri relevante.

Lista procurorilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la selecţie şi programarea interviurilor se vor afişa la sediul Ministerului Justiţiei şi se vor publica pe pagina Internet a acestuia, la data de 29 august.

Procurorii participanţi la selecţie vor susţine, în perioada 3-5 septembrie, un interviu cu ministrul Justiţiei.

În 6 septembrie vor fi anunţate rezultatele selecţiei.

Propunerea/propunerile ministrului justiţiei va fi/vor fi înaintate Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori, în vederea obţinerii avizului acestei instituţii. Ulterior obţinerii avizului Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul justiţiei înaintează propunerea Preşedintelui României, în vederea numirii în funcţia de conducere, se mai precizează în anunţ.

Ministrul Justiţiei, Todorel Toader, a declarat, în urmă cu o săptămână, că aşteaptă de la candidaţii pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) un plan managerial care să conţină starea actuală a DNA, măsurile de îmbunătăţire a activităţii şi un grafic privind realizarea măsurilor. ”Nu poţi face o chestiune descriptivă ce este DNA şi cât de bine a funcţionat el”, a spus Toader.

Toader a precizat că aşteaptă să se înscrie cât mai mulţi candidaţi penru a ocupa funcţia de procuror-şef al DNA, iar aceştia ar trebui să aibă un plan managerial ”din care să rezulte starea actuală a DNA, din care să rezulte măsurile de îmbunătăţire a activităţii, din care să rezulte şi un grafic privind realizarea măsurilor de îmbunătăţire a activităţii”.

”Un program managerial obligatoriu trebuie să cuprindă radiografia autorităţii DNA, obligatoriu trebuie să cuprindă măsurile şi graficul de realiare a respectivelor măsuri. Nu poţi face o chestiune descriptivă ce este DNA şi cât de bine a funcţionat el”, a spus Toader.

Acesta a precizat că exact acest lucru le-a lipsit celor patru candidaţi care au susţinut până acum interviul pentru acest post.

Procedura de selecţie pentru postul de procuror-şef al DNA este reluată, în condiţiile în care ministrul Justiţiei a anunţat că niciunul dintre candidaţi nu întruneşte condiţiile necesare pentru a ocupa acest post.

Cei patru candidaţi pentru postul de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie au fost Florentina Mirică, procurorul şef al Serviciului combatere a corupţiei în justiţie din DNA, procurorul şef adjunct al DNA Marius Iacob, procurorul şef al Secţiei judiciare penale din DNA Elena Grecu şi Cristian Lazăr, adjunctul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

sursa: news.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Patru candidați pentru șefia Direcției Naționale Anticorupție. Cine vrea să-i ia locul lui Koveși

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Al patrulea candidat care și-a depus candidatura pentru şefia Direcției Naționale Anticorupție este procuroarea Elena Grecu. Aceasta lucrează din 2015 ca şefă a Biroului Juridic al DNA, structura centrală. Anterior, a fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa.

Facem precizarea că, până acum, în cursa pentru funcţia de procuror şef al DNA s-au înscris Florentina Mirică, şefa Serviciului combatere a corupţiei în justiţie din Direcţia Naţională Anticorupţie, Marius Iacob, procuror şef adjunct al DNA, şi Cristian Lazăr, procuror şef adjunct al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă ICCJ.

Citiți și:

Președintele Iohannis a semnat decretul de REVOCARE din funcție a șefei DNA

Luni este ultima zi pentru depunerea candidaturilor pentru postul de procuror-şef al DNA.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: