Connect with us

Societate

Șapte țări din flota comună a NATO, la Marea Neagră? Dacă nu sunt, vor fi!

Published

on

Deși trăim la Constanța și ar trebui să știm ce se întâmplă prin județul nostru, dacă vorbim desptre apărare este aproape imposibil să facem acest lucru. Știm că pe mare sunt o mulțime de nave, știm că baza de la Kogălniceanu adăpostește și va adăposti militari din forțele NATO, dar nu avem prea multe detalii. Încet-încet, încercăm să obținem câteva informații, iar pentru asta folosim site-ul MApN. Potrivit acestuia, am aflat că în aceste zile, s-a desfășurat reuniunea miniştrilor apărării din statele membre ale NATO, care a pus un accent deosebit pe realizarea prezenței înaintate pe flancul estic. Ce înseamnă acest lucru? Că vor fi constituite grupuri de luptă în țările baltice și în Polonia, dar și o Brigadă Multinațională în România. În cadrul acestei întâlniri, ministrul Apărării, Mihnea Motoc, a vorbit și despre lansarea inițiativei de instruire intesnificată și a reconfirmat participarea României cu o companie la batalionul NATO ce urmează a fi dislocat în Polonia. De asemenea, va fi deschis un centru comun de exerciții și va crește prezența aeriană aliată pe segmental sudic al flancului estiv al NATO. A fost aprobată folosirea bazelor aeriene din România şi Bulgaria pentru misiuni de supraveghere aeriană a Mării Negre. Principalele contribuţii în acest domeniu au fost anunţate de Canada, Marea Britanie şi Polonia. În domeniul maritim, a fost agreată realizarea unei analize aprofundate a modalităţilor de dezvoltare a prezenţei navale la Marea Neagră, cu sprijinul direct al Autorităţilor Militare NATO, în pregătirea unei decizii finale pentru ministeriala apărării din februarie 2017. Sunt avute în vedere două componente cheie pentru postura de descurajare la Marea Neagră: cadrul întărit de pregătire şi elementul aliat de coordonare maritimă. Discuţiile şi deciziile adoptate de miniştrii apărării pe componentele aeriană şi maritimă ale prezenţei înaintate dovedesc că interesele de securitate ale României beneficiază în continuare de sprijinul aliat. Ca urmare a eforturilor politico-militare desfăşurate de către autorităţile române după Summit, în context bilateral şi în format aliat, un număr important de aliaţi, între care Canada, Germania, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Statele Unite ale Americii şi Turcia au reconfirmat sau anunţat noi contribuţii pentru realizarea prezenţei înaintate adaptate în domeniile terestru, aerian şi maritim. Reuniunea a consemnat o serie de progrese şi în celelalte domenii ale posturii aliate de descurajare şi apărare, prin adoptarea de decizii concrete pentru perfecţionarea pregătirii şi operativităţii forţelor de răspuns ulterior, realizarea evaluării funcţionale a structurii de comandă a NATO, apărarea cibernetică şi îmbunătăţirea procesului de planificare a apărării Alianței. Secretarul britanic pentru apărare a prezentat decizia autorităţilor britanice de dislocare, în România, a aeronavelor de luptă Typhoon din cadrul Forţelor Aeriene Regale, în cursul anului 2017, în vederea executării misiunilor de poliţie aeriană şi participării la activităţi de pregătire în comun cu Forţele Aeriene Române. La rândul său, oficialul Canadian, Harjit Singh Sajjan, a subliniat că autorităţile de la Ottawa abordează unitar întregul flanc estic aliat şi, ca urmare, participă la eforturile de consolidare a posturii de descurajare atât pe segmentul nordic, cât şi pe cel sudic. În context, a subliniat decizia recentă de a contribui cu personal de stat major la efortul de operaţionalizare a Brigăzii Multinaţionale de la Craiova, menţionând inclusiv intenţiile de continuare a dislocării detaşamentelor de aeronave de luptă F-18 şi a fregatelor canadiene pe teritoriul României şi în Marea Neagră.

Comentarii pe Facebook

Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta

Am devenit jurnalist în urmă cu foarte mulţi ani, pe la începutul lui 1992. Era dificil, pentru că lumea era avidă de informaţii, iar adunarea acestora presupunea foarte multă muncă. Redacţia ziarului Telegraf a constituit lansarea mea în presă, iar viaţa mea personală a devenit extrem de simplă: lucram de dimineaţa până în cursul nopţii. După vreo 6 ani, timp în care am început să fac şi televiziune, la TV Neptun, am decis să plec la subredacţia de Constanţa a ziarului Naţional. Acela a fost momentul în care am lucrat în paralel în presa scrisă şi în cea audio, la mai multe posturi de radio, începând cu Europa FM şi terminând cu Mix FM. A venit apoi perioada în care mi-am dorit mai mult şi am continuat să fac şi televiziune, la Antena 1, iar apoi la B1TV. Însă presa scrisă a rămas, mereu, marea mea pasiune. Am ajuns redactor şef adjunct la Observator de Constanţa, unde am rămas mai bine de 10 ani. Apoi am stabilit că ajunge cu genul acesta de muncă în care îţi neglizeji familia, că este cazul să fac altceva. Şi am devenit PR! După 5 ani, mi-am reamintit că doar presa mă satisface din toate punctele de vedere! Motiv pentru care ... iată-mă!