Connect with us

Exclusiv

Scheletul din dulapul unui procuror care apără independența justiției

Publicat

la

Viorel Teliceanu, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, și-a spus zilele trecute, la Realitatea TV, opinia despre decizia Curții Constituționale a României cu privire la revocarea șefei DNA. Acesta și-a arătat îngrijorarea că decizia obligatorie a Curții ar crea premisele unei politizări profunde a Ministerului Public. ” Practic s-ar diminua prerogativele de independență pe care procurorii le au cel puțin în acest moment.” – a punctat Teliceanu (vezi aici).

În decembrie 2017, același procuror a participat la un miting pentru apărarea independenței justiției, în contextul promovării unui pachet legislativ de modificare a unor prevederi ale codurilor, penal și de procedură penală. ”Percheziții informatice nu se vor mai putea face. Mărturia mincinoasă va fi parțial dezincriminată. Deci putem să punem, aproape, lacăt pe unitățile de parchet” – declara Teliceanu, cu acea ocazie, reporterilor de la DIGI TV (vezi aici).

Fentă judiciară în favoarea unui politician corupt care susține Ordonanța 13

În ciuda acestor declarații, procurorul care militează pentru independența justiției a pronunțat în trecut o soluție, cel puțin bizară, prin care a favorizat un cunoscut politician constănțean. Vorbim aici de Nicolae Matei, fost primar al orașului Năvodari, fost pușcăriaș, suporter înflăcărat al Ordonanței 13 și critic acerb al magistraților ”care fac sex oral în parcare” și ”nu sunt întregi la minte” (cum a declarat într-o emisiune de poveste de la Litoral TV). Teliceanu a făcut o ”fentă” teribilă, pentru a-l scăpa de răspunderea penală pe coruptul Matei.

Dosarul cu fentă are în sine o istorie de-a dreptul remarcabilă. Plângerea penală a fost depusă, la Parchetul Judecătoriei Constanța, în toamna anului 2012, de societatea Somaco Construct SRL. Aceasta reclama faptul că primarul din Năvodari, Nicolae Matei, ajutat de mai mulți funcționari publici, a inventat o taxă fiscală, în cuantum de două milioane de euro, în baza susținerii false că societatea ar fi depozitat materiale de construcții pe un teren al localității.

Abuzuri grosolane

În realitate, societatea consolidase malul lăsat de izbeliște al lacului Siutghiol, în dreptul proprietății sale, complexul turistic de patru stele, Verona, pentru a se apăra de inundații. Așadar, vorbim de o construcție permanentă și nu de grămezi neconsolidate de materiale. Lucrarea a fost realizată în anul 2007. Cinci ani mai târziu, Primăria Năvodari și-a intabulat în proprietate terenul consolidat de Somaco Construct SRL.

În loc să se bucure de consolidarea malului, primarul momentului, Nicolae Matei, s-a apucat să caute nod în papură. În luna mai 2012, acesta a amendat societatea Somaco Construct SRL, cu 40.000 de lei pentru construcția neautorizată și a dispus aducerea terenului la situația inițială (de mlaștină). Investitorul a depus plângere contravențională, iar instanța de judecată a diminuat amenda la 1.000 de lei și a respins pretenția ca ternul să fie readus la starea inițială (de mlaștină).

În august 2012, pentru aceeași ”faptă”, Nicolae Matei a trimis firmei Somaco Construct SRL o decizie de impunere fiscală în valoare de două milioane de euro. De data aceasta, primarul a pretins că materialele au fost depozitate – ceea ce reprezenta un fals grosolan. Până în prezent, aceasta a rămas cea mai mare ”taxă fiscală” din lume, mai ales că, acumulând penalități și majorări de întârziere, datoria a ajuns între timp la peste cinci milioane de euro. Dar ”taxa fiscală” nu are niciun fundament legal, de vreme ce legea definește acest concept ca fiind suma datorată autorității locale pentru beneficiul unei prestații. În cazul de la Siutghiol, autoritatea nu a efectuat nicio prestație, iar societatea taxată nu a avut niciun beneficiu. Între părți nu a existat un contract, o cerere sau vreun alt document.

Patentul infracțional

Așa cum s-a arătat într-o ordonanță întocmită de Parchetul Curții de Apel Constanța, într-un dosar penal referitor la furtul terenurilor și clădirilor Taberei de Copii de la Năvodari, Nicolae Matei a mai inventat și alte taxe. Tot în anul 2012, acesta a fabricat o decizie de impunere societății Sind România, proprietara de drept a Taberei. Ulterior, administrația a trecut la executarea silită a unor bunuri din patrimoniul Sind România, în speță cabane turistice și un restaurant, care au fost vândute la prețuri de nimic. Bunurile în cauză au fost adjudecate de Dormarbib Group SRL, o firmă deținută și administrată de Isidor Gurgu, concubinul surorii lui Nicolae Matei. E limpede că invențiile fiscale erau în fapt instrumente de jaf.

ÎCCJ sucește procesul civil în baza opiniei imbecile a expertului-parte

În fața acestui abuz, Somaco a reacționat pe două planuri. În primul rând, a atacat la instanța de contencios decizia de impunere fiscală, iar pe de altă parte a depus o plângere penală la Parchetul Judecătoriei Constanța, pe 24 septembrie 2012, pentru abuz în serviciu, fals intelectual și uz de fals. Societatea a câștigat procesul de contencios fiscal pe fond, la Curtea de Apel Constanța, însă soluția a fost răsturnată în favoarea lui Matei, la Înalta Curte de Casație și Justiție, în anul 2015. În ciuda faptului că expertiza neutră și oficială efectuată în cauză atesta că nu s-au depozitat materiale de construcție pe teren, ÎCCJ a dat eficiență unui așa-zis ”Co-raport de expertiză”. Acesta era un înscris produs de expertul-parte angajat de Primăria Năvodari, pe numele său Vasile Moldovanu (foto), fost director al Regiei de Drumuri pe vremea lui Nicușor Constantinescu și actualmente consilier județean din partea PSD. Moldovanu a apreciat că piatra și nisipul au fost depozitate sub forma unei platforme de consolidare. Opinia în cauză este o noapte a minții, o fractură de logică și o dovadă, cum rar s-au mai văzut, de analfabetism funcțional. Așa cum în geometrie nu pot exista cercuri pătrate, nici în domeniul construcțiilor nu pot exista depozite sub forma unor platforme de consolidare. Depozitul și platforma sunt noțiuni total opuse. Astfel, depozitul este provizoriu, iar platforma este definitivă; depozitul este o grămadă neconsolidată, iar platforma de consolidare este, așa cum îi spune chiar numele, o structură consolidată. Afirmația că s-a depozitat temporar sub formă de platformă definitivă echivalează cu a spune că un lichid este rece sub formă caldă, că zăpada este albă sub formă neagră, că oaia e laie sub formă bălaie. Magistrații de la Înalta Curte au fost induși în eroare de această imbecilitate fără seamăn. În acest fel, așa-zisa taxă fiscală a fost menținută în ființă.

Clasări cu repetiție la Parchetul Judecătoriei, anulate de instanță

În timp ce dosarul civil la care ne-am referit mai sus era întors în favoarea lui Matei, dosarul penal bătea pasul pe loc, tot în folosul infractorului. Sistemul ticăloșit își încorda mușchii ca să-i facă dreptate celui nedrept. Așa se face că, în baza unei anchete sumare, procurorii de la Parchetul Judecătoriei au clasat cauza penală pe 28 iunie 2013, sub motivația că faptele nu sunt prevăzute de legea penală. Somaco Construct a atacat ordonanța de clasare, iar judecătorul de cameră preliminară a anulat-o prin sentința penală nr. 1333/11.11.2013, dispusă în dosarul de judecată nr. 22522/212/2013. Observând că nu există un contract între părți, instanța a apreciat că Primăria nu avea dreptul legal să impună taxa fiscală, având la îndemână doar acțiunile de amendare, respectiv de evacuare. Însă, după cum am relatat mai sus, Primăria deja amendase firma Somaco Construct, iar dubla amendă/impunere pentru aceeași faptă este interzisă de Constituție.

Dosarul s-a întors la Parchetul Judecătoriei, unde a zăcut până la următoarea ordonanță de clasare din 9 octombrie 2014. Somaco a depus plângere împotriva noii ordonanțe. Aceasta a fost admisă, iar dosarul s-a reîntors din nou în lucru.

DNA clasează un nou dosar penal, tot în baza opiniei imbecile a expertului-parte

Pe 15 iulie 2015, exasperat de conduita Parchetului Judecătoriei, administratorul societăți Somaco Construct a formulat o nouă plângere penală, de data aceasta la DNA Constanța. Persoanele reclamate erau frații Puiu și Ionel Hașotti (cel dintâi apărându-l public pe Matei la un miting antijustiție din octombrie 2012 și solicitând eliberarea acestuia din arestul preventiv, ceea ce s-a și întâmplat la scurt timp), procurorul de caz de la Parchetul Judecătoriei, Camelia Andrei, primarul Matei și cinci funcționari implicați în emiterea deciziei de impunere fiscală.

Noul dosar a fost repartizat procurorului Constantin Conortos. Acesta nu a audiat pe nimeni și nu a făcut o cercetare la fața locului. În schimb, pe 22 februarie 2016, a dispus începerea urmăririi penale in rem, adică pentru faptele reclamate. Și tot în aceeași zi, a emis o ordonanță de clasare a dosarului penal, invocând aspectul că  faptele au făcut obiectul controlului judecătoresc al instanței civile a ÎCCJ ”în dosarul civil fiind efectuată și o expertiză în acest sens”. Or, am arătat mai sus că în dosarul civil a fost efectuată o expertiză oficială care concluziona că nu s-au depozitat materiale de construcții pe terenul de la Siutghiol. Evident că procurorul de caz se referea la celălalt înscris fabricat de expertul-parte al lui Matei, fără a analiza cu ce drept a denumit Moldovanu opinia sa imbecilă ”Co-raport de expertiză”.

În sfârșit se constată faptele…

Tot în 2016, au început să se facă, în sfârșit, cercetări în dosarul penal de la Parchetul Judecătoriei Constanța. Pe 9 august, noul procuror de caz, Viorel Teliceanu, a făcut o cercetare la fața locului, pe malul lacului Siutghiol, și a ascultat expertul neutru care atestase că nu a existat niciodată o depozitare de materiale de construcții pe teren. De asemenea, procurorul a ascultat o funcționară din cadrul Primăriei, care a declarat că a întocmit calculul matematic al taxei fiscale fără a avea niciun document la dispoziție. Aceeași funcționară a declarat că a fost martoră la întocmirea expertizei din procesul civil, împrejurare în care a observat că pe teren nu se aflau depozitate materiale de construcții.

… dar dosarul se clasează din nou

Analizând aceste mijloace de probă, procurorul Viorel Teliceanu a constatat că pe terenurile de la Siutghiol nu au fost niciodată depozitate materiale de construcții. O concluzie logică și firească ar fi fost aceea ca procurorul să pună în mișcare acțiunea penală și să dispună urmărirea in personam împotriva lui Matei și a funcționarilor publici. Cu toate acestea, Teliceanu a făcut descoperirea subită că a mai existat un dosar penal la DNA cu același obiect (la care am făcut referire mai sus… deși nu era chiar același obiect, fiind vorba și de alte fapte reclamate împotriva altor persoane). Mai departe, a opinat că o persoană nu poate fi urmărită de două ori pentru aceeași faptă, în virtutea principiului de drept ”ne bis in idem”. Iar așa pe 7 noiembrie 2016, a clasat din nou dosarul penal. Însă niciodată Matei și ai lui nu au fost urmăriți penal, pentru faptele lor. Matei nu a fost ascultat, nici măcar o singură dată, în cei cinci ani de când dosarul se plimbă între parchete și instanță, dar ultimul procuror de caz vorbea deja de dublă urmărire. Ce glumă sinistră!

Ordonanta Teliceanu

Ca înaintea erei noastre: un act din 2017 exista în 2016

La finele anului 2017, Curtea de Conturi a României, sesizată de Comisia de Abuzuri a Senatului, a realizat un control amănunțit la Primăria din Năvodari. Analizând actele existente la această instituție cu privire la modul în care a fost emisă taxa fiscală de două milioane de euro, auditorii Curții de Conturi au descoperit o grozăvie fără egal. Astfel, s-a reliefat că terenul consolidat de Somaco Construct SRL, pe cheltuiala sa prin lucrarea de apărare împotriva inundațiilor, aparține de drept statului român. Acesta a fost intabulat ilegal de Orașul Năvodari, cu încălcarea flagrantă a procedurilor specifice. Cu raportul în mână, care atesta că Primăria a furat terenul statului în anul 2012, pentru a putea pretinde taxe retroactive de ocupare din 2010, Somaco Construct SRL a depus la Parchetul Judecătoriei Constanța, în atenția procurorului-șef Viorel Teliceanu, o cerere de redeschidere a dosarului penal. Teliceanu a trimis lucrarea unui procuror subordonat, care a scris o chestiune absolut halucinantă:

”In sustinerea cererii de redechidere a urmaririi penale, pententa S.C. Somaco Contruct S.R.L. a depus un raport de control intocmit la unitatea administrativ teritoriala oras Navodari, pentru perioada 2012-2016, raportul fiind emis la data de 20.09.2017, raport ce exista la data emiterii solutiei de clasare din data 07.11.2016. Se observa ca raportul de control intocmit de Curtea de Conturi si depus de petenta la cererea de redeschidere exista inca de la momentul pronunțarii solutiei de clasare.”

Așadar, un act din 2017 exista în 2016! După toate semnele, la Parchetul lui Teliceanu anii curg în sens invers, ca înainte de Hristos. Ordonanța dată de subordonatul lui Teliceanu a fost aprobată de acesta, semn că și-a însușit pe deplin cronologia dinaintea erei noastre. Cum altfel să înțelegem această motivație halucinantă, prin care se vădește intenția explicită a organului de a acoperi, chiar și cu prețul unui sofism de această manieră, fapte grele și făptuitori din clanul politic?

Însă argumentele contrafactuale și contrafăcute nu au rezistat controlului exercitat de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Constanța, care a anulat ordonanța și a dispus întoarcerea dosarului la procuror în vederea continuării urmăririi penale. Între timp, cercetările au fost preluate de Parchetul Curții de Apel Constanța. Și tot între timp, acest fin teoretician de fente juridice făcute în beneficiul unui politician a evoluat public în sensul unui apărător al independenței justiției în fața controlului politic. Dar iată ce schelet se ascunde în dulapul său!

Comments

comments

Exclusiv

Chițac vrea să revoce PUZ-ul Stațiunii Mamaia, după ce judecătorii au spus că este legal

Publicat

la data de

Scris de

La câteva zile după ce Asociația Constanța Altfel s-a făcut de râs pierzând definitiv procesul în care a cerut anularea Planului Urbanistic Zonal al stațiunii Mamaia, primarul Constanței, Vergil Chițac, s-a gândit să dea ONG-ui satisfacție cu de la sine putere. Edilul a inițiat un proiect de hotărâre locală, propunând pur și simplu revocarea PUZ-ului pe care instanța a refuzat să-l anuleze. Acest PUZ a fost adoptat prin hotărârea 121/2013 a Consiliului Local, care a intrat în circuitul civil de vreo 8 anișori și a produs o multitudine de efecte.  În consecință, HCL-ul nu poate fi revocat de inițiator după pofta inimii sale. Cel puțin așa spune legea pe care Chițac nu o înțelege, neavând niciun fel de pregătire în domeniul juridic – după cum preciza chiar city-managerul Constanței, avocata Felicia Ovanesian, în singurul interviu acordat de la preluarea funcției. Ovanesian, care are pregătirea necesară pentru a pricepe consecințele încălcării legii, n-a semnat niciun petic de hârtie din proiectul lui Chițac. Referatul de specialitate de la baza proiectului este semnat de arhitectul-șef Dan Petre Leu și de funcționara Cristina Stamat – supranumită ”chimista de urbanism” întrucât pregătirea ei de bază este în această știință. Și așa consilierii locali vor fi chemați să revoce o hotărâre, nu după recomandarea competentă și avizată a unui jurist, ci după capriciile unei chimiste, ale unui arhitect și ale unui fost profesor de nave, cu trese de amiral pe umăr.

Rana și doftorii ei

Stațiunea Mamaia este o rană reală pe trupul orașului. La începutul anilor 2000, terenurile libere au fost retrocedate de mafia lui Radu Mazăre și au încăput pe mâna unor afaceriști. Urmarea o știm cu toții: s-a construit în draci printre hotelurile vechi, pe spațiile verzi, pe malul lacului Siutghiol. Singura parte bună este aspectul unor clădiri moderne care mai spală ceva din fața comunistă a așezării. Însă lipsesc parcurile, spațiile verzi, locurile de parcare, pistele de biciclete, zonele de agrement… Iar aceste lipsuri generează frustrare.

O speranță că lucrurile s-ar putea îndrepta a apărut în anul 2019, atunci când Asociația Constanța Altfel a deschis un proces împotriva Consiliului Local Municipal, cerând anularea la grămadă a 19 hotărâri adoptate de acest for în perioada 2001-2017, printre care și HCL 121/2013. ONG-ul era condus atunci de Vergil Chițac și de Felicia Ovanesian, actualii conducători ai Primăriei Constanța. Cei doi s-au fălit cu inițiativa lor și le-au spus constănțenilor să aibă încredere că treaba se rezolvă. Le-au mai spus cetățenilor că vor face toate demersurile pentru recuperarea terenurilor retrocedate ilegal, dacă vor câștiga Primăria. Și au capitalizat electoral, până au ajuns la Primărie. Însă după ce s-au văzut cu sacii în căruță, n-au prea făcut nimic, în afara unor discuții sterile despre interzicerea vânzării de salam în stațiune.

Erori și permutări

În realitate, cererea de chemare în judecată a fost atât de prost făcută, încât asociația condusă de cei doi a cerut instanței să anuleze certificate de urbanism emise de primar, deși procesul era intentat Consiliului Local. Aceste aspecte reies chiar din minuta hotărârii Tribunalului Constanța, din 26 octombrie 2020, prin care acțiunea Altfel a fost respinsă pe fond. Atât de bună a fost compunerea celor doi guralivi! Pe de altă parte, trebuie să subliniem poziția duplicitară a Feliciei Ovanesian, care s-a bătut de fațadă în acest proces ca să-i pună cu botul pe înotătoare pe marii rechini imobiliari, deși în alte procese apărase rechini cu duiumul, unii din ei chiar beneficiari ai PUZ-ului stațiunii Mamaia.

După ce asociația s-a făcut de râs, Chițac și Ovanesian s-au retras din rândurile ei. Dar nu de rușine, ci pentru că și-au atins scopul de a ajunge la cârma orașului. În acest context, șefia asociației a fost preluată de un tovarăș al actualului primar, în vreme ce locul de membru golit prin plecarea sa a fost ocupat chiar de nora sa, pe atunci neoficială. Curată meritocrație! Rolul de avocat al ONG-ului a fost preluat de Cristina Toxin, asociata și datornica Feliciei Ovanesian. În această formulă plină de interese, asociația a continuat să se judece cu Consiliul Local și cu primarul – fost membru fondator. A fost și cazul procesului privind anularea PUZ-ului Stațiunii Mamaia și a celorlalte 18 hotărâri locale, care a fost dus mai departe… spre eșec.

Probleme juridice rezolvate de o chimistă, un arhitect și un fost militar 

În februarie 2021, după motivarea sentinței Tribunalului Constanța, ONG-ul a declarat recurs. Iar procesul s-a reluat la Curtea de Apel Constanța. Pe 18 octombrie 2021, adică mai zilele trecute, judecătorii de aici au respins calea de atac, trimițând definitiv asociația la plimbare.

După un week-end de frământări, primarul Constanței a decis să suplimenteze ordinea de zi a ședinței de Consiliu, care fusese deja convocată pentru 29 octombrie. Și așa s-a născut proiectul prin care Chițac s-a decis să creeze un avantaj asociației, propunând revocarea HCL 121/2013 pe care instanța de judecată tocmai refuzase să-l anuleze. Un fel de palmă pe obrazul justiției!

Culmea, referatul de specialitate întocmit de funcționarii Leu și Stamat citează articolul 1 aliniatul 6 din Legea 554/2001, care spune că actele administrative care au intrat în circuitul civil nu mai pot fi revocate de autoritatea emitentă, ci doar de instanța de judecată, pentru motive de nelegalitate și doar dacă aceasta este sesizată în termen de un an de la adoptare. În cazul de față, au trecut 8 ani de la adoptare. Practic instanța nu mai poate fi sesizată. Numai că arhitectul și chimista de la urbanism și-au pus semnătura pe interpretarea juridică de strictă specialitate, cu totul inedită și ieșită din comun, că ar fi aspecte în vechiul PUZ care nu au produs niciodată efecte. Cei doi dau de înțeles că ar fi justificată revocarea întregului HCL la 8 ani distanță, prin votul consilierilor locali, fără hotărâre judecătorească, ba chiar împotriva unei hotărâri judecătorești abia pronunțate de Curtea de Apel Constanța. Probabil că Leu și Stamat sunt mai competenți decât magistrații care au refuzat să anuleze PUZ-ul ca ilegal, stabilind ei doi, cu ultimă știință de carte, că totuși HCL-ul din 2013 ar fi ilegal pe alocuri și revocabil cu totul. Iar peste ei, fostul profesor de nave cu trese de amiral și-a pus și el semnătura, ca semn al competenței supreme. E și aici o lecție de drept, pe care cei mai bătrâni au transpus-o într-un dicton nemuritor: omul se leagă de semnătură ca boul de jug! În mod cert, situația trebuia analizată de specialiști în drept, nu de chimiști, arhitecție și militari de carieră. Tot specialiștii ar fi trebuit să sugereze eventuale remedii. 

Aici puteți citi proiectul de revocare a hotărârii din 2013. 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

PUG-ul comunei Cumpăna, atacat de Prefect. Ce se va întâmpla cu sute de case

Publicat

la data de

Scris de

Prefectul județului Constanța a atacat în contencios administrativ toate hotărârile cu privire la adoptarea și modificarea Planului Urbanistic General al comunei Cumpăna. Este vorba de șapte hotărâri ale Consiliului Local Cumpăna, din perioada 2002-2018, prin care a fost adoptat și apoi modificat succesiv PUG-ul localității. În baza acestor hotărâri locale, comuna învecinată cu municipiul Constanța s-a extins cu noi cartiere de locuințe individuale și colective. În fapt, prin aceste hotărâri, afacerile imobiliare au devenit extrem de înfloritoare, iar Cumpăna s-a transformat treptat într-un fel de cartier-dormitor al Constanței.

Extras din ultima hotărâre, atacată de Prefectură, privind actualizarea PUG-ului și Regulamentului local de urbanism al comunei Cumpăna

Decizia prefectului Silviu Coșa de a ataca în contencios-administrativ cele 7 HCL-uri a căzut ca un trăsnet peste administrația locală din Cumpăna. La sfârșitul săptămânii trecute, primărița localității, Mariana Gâju, a cerut aprobarea Consiliului Local în vederea angajării unei case de avocatură pentru gestionarea acestui litigiu. Ședința de Consiliu a fost transmisă pe Facebook. Urmărind-o, am putut afla că atât primarul, cât și secretarul general al comunei s-au opus cererii unor consilieri de a primi informații suplimentare despre cele 7 hotărâri din trecut și despre motivele de ilegalitate invocate de prefect. Primărița i-a convins din vorbe pe aleși că totul a fost legal, obținând votul majorității pentru angajarea unei case de avocatură, fără a lămuri nimic. Din acest motiv, criticile prefectului au rămas deocamdată necunoscute. Însă, în această privință, există cel puțin un indiciu extrem de interesant aruncat pe piață chiar de prefectul Silviu Coșa.  

Cartierul ILEGAL de pe buza Canalului

El a criticat-o pe Mariana Gâju, deși fără a o numi expres, într-o postare pe Facebook, la sfârșitul săptămânii trecute. Comentariul a fost publicat la scurt timp după ce Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, condus de prefectul Coșa, a adoptat o nouă hotărâre cu privire la malul de la Cumpăna al Canalului Dunăre – Marea Neagră, care a început să se prăbușească din anul 2019. Guvernul a cheltuit deja peste 7 milioane de euro pentru stoparea de urgență a alunecării de teren. Iar în luna august 2021, a fost semnat un nou contract, de încă 10,7 milioane de euro, pentru alte lucrări de consolidare a taluzului. Sumele de mai sus ar putea să fie suplimentate, având în vedere că o expertiză tehnică recentă a reliefat că situația malului surpat s-a agravat și mai tare în ultima perioadă, făcând necesară evacuarea altor familii din cartierul construit pe buza Canalului.

”Problema malului de la Cumpăna este o exemplificare perfectă a modului în care acțiunea în afara cadrului legal poate afecta grav oamenii. Edificarea a zeci de case în zona de siguranță a Canalului Dunăre – Marea Neagră, fără avizul administratorului Canalului, a adus familiile respective în situația în care trebuie să-și reconfigureze traiul. Cetățenii localității își doreau doar să își poată construi propriul cămin, în care să ducă o viață decentă alături de cei dragi. Goana după voturi a aleșilor locali i-a împins, însă, pe marginea prăpastiei. La propriu. Acum, alte instituții ale statului trebuie să intervină pentru a repara lipsa de responsabilitate anterioară.” – scria prefectul în postarea sa.

Acuzațiile lui Coșa sunt extrem de grave: că acel cartier a fost ridicat fără avizul administratorului Canalului, ceea ce este ilegal, și că administrația Gâju ar fi comis această ilegalitate în ”goana după voturi”, adică urmărind un folos electoral.

Imagine cu malul surpat de la Cumpăna. Casele au fost construite în zona de protecție a Canalului,  fără avizul Administrației Canalelor Navigabile.

Trebuie să mai spunem că, în cadrul ședinței de Consiliu de la Cumpăna, au fost voci care și-au arătat îngrijorarea cu privire la soarta sutelor de case construite în baza HCL-urilor considerate ilegale de către Prefectură. Primărița din Cumpăna nu a lămurit nici aceste aspecte, susținând că extinderea localității s-a făcut perfect legal. Trebuie să mai spunem că HCL-urile atacate de prefect se suspendă de drept de la aplicare pe perioada litigiului. Ca urmare, este de așteptat ca avântul imobiliar al localității Cumpăna să fie ponderat în perioada procesului. Astfel, Primăria nu va putea emite noi autorizații de construire în baza HCL-urilor atacate și suspendate de drept.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Felix Stroe, adevăratul urmaș al Mamei Omida, cere dizolvarea CL Agigea, pentru o ”neregulă” din 15 decembrie 2021

Publicat

la data de

Scris de

Președintele PSD Constanța se face de râs de dragul primarului inculpat din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu. Stroe a prezentat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, la care s-a așezat de-a dreapta lui Maricel, o cerere adresată Prefecturii în vederea organizării unui referendum pentru demiterea Consiliului Local Agigea. Conținutul documentului este o inepție juridică de toată jena. Însă cel mai grav este că Stroe nu s-a rușinat să semneze cererea, în condițiile în care aceasta taxează o așa-zisă abatere petrecută în data de 15 decembrie 2021. Ori nu a citit ce a semnat, ori nu s-a prins că mai sunt câteva luni până-n decembrie 2021.

Într-un fel, atitudinea lui Stroe față de subalternul său de partid este lăudabilă. Șeful PSD Constanța l-a apărat pe primarul din Agigea în toate împrejurările posibile. Când Maricel a fost trimis în judecată pentru nenorocirile abuzive prin care a jupânit terenurile de pe malul mării, de la Golful Pescarilor, Felix Stroe a ieșit în fața presei, declarând că inculpatul se bucură de prezumția constituțională de nevinovăție. Culmea, cu un an înainte de această întâmplare, Maricel dăduse cu Stroe de pământ, acuzându-l de tot felul de conspirații, pe grupul de Whatsapp al PSD Constanța. În aceeași discuție pe Whatsapp, Maricel amenința un alt coleg cu bătaia. Dar Stroe a trecut cu vederea și a iertat creștinește ieșirile derbedeului. E drept că, mai nou, când recalcitrantul din Agigea s-a apucat să înjure o parte a presei, inclusiv Ordinea.Ro, același Stroe s-a delimitat public. Dar s-a delimitat doar de înjurături, nu și de persoana propriu-zisă a prezumtivului nevinovat. Îngăduința fără limite a lui Stroe, ca a unui tătuț față de orice prostii ar face plodul său, l-a adus azi în postura, nu doar să se facă de râs, ci să-și asume răspunderea compunerii pe care a semnat-o și a falsului intelectual din care izvora. Că nu a scris Stroe niciun rând din acea compunere, el doar a semnat în mod util și spre folosul prezumtivului nevinovat de la Agigea.,

Întreaga cerere o puteți citi în format pdf AICI.

Se arată în cererea compusă de Maricel și semnată de Felix Stroe că 2322 de persoane cu drept de vot din Agigea au semnat inițiativa de organizare a unui referendum local pentru demiterea Consiliului Local Agigea. Până aici – totul legal. Sau aparent legal. Însă mai jos, compozitorul cererii se trădează asupra mijloacelor de convingere folosite pentru strângerea iscăliturilor. Se spune în cerere că locuitorii care au semnat au înțeles situația conflictuală de la nivelul CL Agigea și faptul că aleșii locali nu au adoptat nicio hotărâre pe durata a 3 ședințe la care au fost convocați. Se mai arată că semnatarii de pe liste ar cunoaște că sunt îndeplinite condițiile dizolvării Consiliului prevăzute la art. 143, alin. 1 litera b din Codul Administrativ, în sensul că nu s-a adoptat nicio hotărâre în 3 ședințe ordinare sau extraordinare ținute – ATENȚIE!!! – pe durata a patru luni calendaristice. Iar cele 3 ședințe sunt enumerate mai jos: 15.12.2021 (a se citi 2020), 17.12.2020 și 10.01.2021. Așadar, vorbim de două luni, nu de patru, respectiv decembrie și ianuarie 2021. În plus, vorbim doar de două ședințe convocate legal, pentru că între 15 decembrie 2020 și 17 decembrie 2020 nu era îndeplinit termenul de convocare, de minim 3 zile, cum prevede legea. Așadar, vorbim de două ședințe legal convocate, nu de trei. Mai la finalul cererii, se mai vorbește despre ”imposibilitatea practică de funcționare a Consiliului Local”, ceea ce reprezintă un alt fals intelectual.

În realitate, primarul avea obligația legală să convoace lunar Consiliul Local. Or pe Maricel l-a durut într-un loc abstract de lege. Pur și simplu, din luna ianuarie 2021, acesta a refuzat să-și facă datoria legală. Mai mult, o largă majoritate a aleșilor din CL Agigea a depus la Primărie o cerere de convocare a unei ședințe extraordinare pe 12 februarie 2021, însă Primăria lui Maricel nu s-a sinchisit nici să răspundă, nici să organizeze ședința. Și de atunci, tot așa, lună de lună, primarul a împărățit de unul singur, prefăcându-se că cei pe care nu-i primea în Primărie ar fi de vină că nu vor să voteze.

Întreaga documentație o puteți citi AICI în format PDF

Mobilul acestui abuz ordinar a fost acela că Maricel nu are majoritate în Consiliul Local. Și că n-a avut chef să recunoască hotărârile votate de consilieri, în noiembrie 2020, prin care aceștia și-au ales viceprimarul, în persoana lui Gabriel Ciobanu de la USR, și componența comisiilor de specialitate. O versiune a întâmplării de atunci, inclusiv cu înregistrări ambientale, puteți vedea în clipul de mai jos:

Vorbim de dovezi care au fost prezentate în spațiul public, fiind greu de crezut că situația nu era cunoscută și de Felix Stroe. Cu toate acestea, șeful PSD și-a pus semnătura olografă pe cererea care se bazează pe un motiv de dizolvare fals, mincinos și inventat cap-coadă. Or falsul este atât de vădit, că până și un copil se putea prinde la o simplă citire.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: