Exclusiv
Șef nou la ACROPO: o româncă stabilită de 21 de ani în Franța, angajată la o companie care a lucrat pentru Gazprom în Marea Neagră
O româncă stabilită de 21 de ani în Franța a fost numită la concederea Autorității Competente de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră (ACROPO). Este vorba de Gabriela Dan Unterseh, absolventă a Facultății de Geologie din București, a unui masterat și a unui doctorat în Franța. Ea a fost susținută de Alianța USR-PLUS. Noua șefă ACROPO a lucrat în ultimii 14 ani pentru Fugro, una din cele mai mari companii din lume specializată în achiziția de geo-date. Compania nu este străină de România, de Marea Neagră și de gigantul Gazprom din Federația Rusă.
Legăturile Fugro cu România, Marea Neagră și… Gazprom
Fugro este o multinațională cu sediul central în Olanda, care activează din anul 1962. În momentul de față, compania are peste 9.000 de angajați și derulează operațiuni specifice obiectului său de activitate în 65 de țări. Peste 20% din acțiunile Fugro sunt deținute de grupul olandez Boskalis, care este implicat în proiectul gigantic de combatere a eroziunii costiere pe litoralul românesc al Mării Negre.
Nici Fugro în sine nu este străină de România. Compania a construit, începând cu anul 2014, o parte din navele pe care le operează pentru prospecțiuni geologice și hidrologice la Galați, în șantierul naval privatizat de compania olandeză Damen (mai multe detalii puteți citi AICI). Echipamentele de punte ale navelor construite de Fugro în România au fost produse la Baia Mare, de Romica, o companie cu acționariat din Marea Britanie (mai multe detalii AICI). Tot în România, Fugro a efectuat teste de specialitate pentru parcul eolian de la Casimcea, județul Tulcea.
În anul 2020, Fugro a semnat un contract cu Banca Mondială pentru realizarea hărților de hazard și risc la inundații pentru România, precum și a unui plan de management pentru gestionarea acestor riscuri la nivel național (mai multe informații AICI și AICI). Vorbim de un studiu complex despre cele mai importante bazine hidrografice din România, aflate în administrarea Apelor Române. Banca Mondială a acordat acest contract în urma unui acord de asistență financiară încheiat cu Guvernul României încă din anul 2016, în vederea implementării Directivei Europene 60/2007 privind evaluarea și gestionarea riscului de inundații. Scopul studiului este acela de a fi identificate zonele care necesită lucrări hidrotehnice speciale, oarecum asemănătoare cu cele care se execută în momentul de față pentru protecția litoralului românesc al Mării Negre împotriva eroziunii costiere.
În sfârșit, Fugro nu este străină nici de Marea Neagră. Compania a derulat operațiuni în Marea Neagră, pentru o subsidiară a companiei energetice rusești Gazprom. În acest sens, Fugro s-a ocupat, în anul 2015, de inspecția gazoductului Blue Strem, prin care rușii livrează gaze în Turcia, prin conducte submarine. Relațiile Fugro cu Rusia sunt mai vechi, compania olandeză având un birou deschis la Moscova încă din anul 1992.
AICI puteți accesa pagina Fugro cu privire la biroul deschis la Moscova. Iar AICI puteți citi în extenso articolul despre contractul cu Gazprom.
BRUA și interesele rusești
Trebuie să spunem că rușii au reușit să construiască un al doilea gazoduct pe sub Marea Neagră, Turkish Strem, prin care livrează gaze naturale în Turcia (în partea europeană). Noul gazoduct le va permite rușilor să pompeze gaze în țările balcanice, dar și în Italia. Serbia, care nu este un stat aliniat politicilor europene, va primi de asemenea gaze rusești. Între Rusia și Turcia exista deja un gazoduct submarin, dat în folosință în anul 2003, în speță Blue Stream.
În tot acest timp, gazoductul BRUA, cu o importanță strategică pentru România și pentru exploatarea de gaze din perimetrele offsohore de la Marea Neagră supravegheate de ACROPO, înaintează relativ lent. În anul 2020, premierul de atunci, Ludovic Orban, declara că BRUA și Turkish Stream vor fi în final interconectate.
Creșterea dependenței europene de gazele rusești nu a fost până acum privită cu ochi buni de Statele Unite ale Americii. În 2019, SUA a prevăzut sancțiuni dure pentru companiile europene implicate, alături de Gazprom, în construcția gazoductului Nord Stream 2, care face legătura, pe sub Marea Baltică, între Rusia și Germania. Vorbim de o investiție gigantică, în valoare de 11 miliarde de dolari, susținută în proporție de 50% de Gazprom, și în altă proporție similară de 5 companii energetice din Germania, Franța, Olanda, Marea Britanie și Austria, toate aceste țări urmând să beneficieze de gazul pompat de ruși. Americanii au criticat dur acest proiect, pe motiv că ar crește influența Federației Ruse, nu doar în plan economic, ci și politic. Printre sancțiunile impuse în 2019 s-au numărat interdicții de acces pe teritoriul SUA și înghețarea averii din SUA a tuturor persoanelor fizice implicate în sprijinirea proiectului. Din 2019 și până în prezent, lucrările la Nord Stream au fost suspendate. Însă după schimbarea administrației de la Casa Albă, Germania a dat semnalul deblocării proiectului.
Interesele Franței
Nu lipsite de importanță în această dispută geostrategică au fost punctele de vedere exprimate de președintele Franței, Emmanuel Macron. Acesta a declarat, în anul 2019, că NATO este în moarte clinică. Un an mai târziu, Macron a efectuat un turneu în țările Baltice, de felul lor rusofobe, pentru a le convinge liderii de necesitatea unei deschideri mai mari a Uniunii Europene față de Federația Rusă.
Partidul lui Macron și Alianța USR PLUS fac parte din aceeași familie politică europeană (progresistă, social-liberală). Grupul Renew Europe este condus de liderul PLUS, Dacian Cioloș, absolvent de studii superioare în Franța, fost comisar european cu sprijinul Franței și prieten apropiat al acestui stat. Din această perspectivă, nu poate fi întâmplătoare alegerea româncei stabilite în Franța în urmă cu 21 de ani, pentru a conduce ACROPO.
ACROPO este autoritatea română care supraveghează operațiunile offshore de la Marea Neagră. Potrivit informațiilor guvernamentale, anul acesta ar putea fi extrași primii metri cubi de gaze din Marea Neagră, din perimetrul exploatat de compania Black Sea Oil&Gas. Descărcarea gazelor se face în zona de litoral dintre localitățile Corbu de Sus și Vadu. Un alt punct de descărcare a gazelor din Marea Neagră va fi la Tuzla. Din cele două puncte, gazele vor fi pompate prin conducte subterane la sistemul de interconectare cu BRUA din localitatea giurgiuveană Podișor.
Rolul atribuit Gabrielei Dan Unterseh este unul deosebit de important, în condițiile în care ACROPO are atribuția de a iniția și aviza proiecte de acte normative în domeniul său de competență și de a emite reglementări proprii și comune cu alte autorități competente, potrivit legii. În trecut, marile companii petroliere au criticat legislația offshore care prevedea avantaje mai mari pentru statul român de pe urma exploatării gazelor din Marea Neagră.
