Connect with us

Exclusiv

Şefii ITM Constanţa, jupâni pe moşie. O inspectoare a fost dată afară de trei ori

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Situaţie de comă la ITM Constanţa, unde inspectorul-şef şi o angajată au chemat deopotrivă echipaje de poliţie în sprijinul lor, sunând la 112. Oficialul reclama că angajata a fost destituită din funcţie, dar nu vrea să părăsească de bunăvoie instituţia, în vreme ce angajata reclama ilegalitatea evacuării din birou, înainte de a i se comunica o decizie de încetare a raporturilor de muncă. Toate acestea se întâmplau, nu la un butic de cartier, ci tocmai la instituţia învestită prin lege să soluţioneze conflictele de muncă. Întâmplarea de ieri este doar ultimul episod dintr-un şir de scandaluri care a debutat în anul 2013, cu numeroase procese în materia dreptului muncii, plângeri penale, autodenunţuri cu îndrumare şi un rechizitoriu de trimitere în judecată. Protagoniştii: Eugen Bola, inspectorul-şef al ITM, şi angajata Florina Mărculescu, o femeie care a avut curajul să denunţe încălcarea legislaţiei muncii tocmai de către ITM, repetăm, instituţia care sancţionează aceste abateri la agenţii economici. Căci, vorba aceea, agenţii economici n-au voie să calce pe lângă lege, dar cei care o aplică şi-au stabilit cu de la sine putere dreptul de a o frecventa în mod facultativ, în ceea ce-i priveşte.

Dată afară în baza unei proceduri secrete

Între Florina Mărculescu şi şefii ei exista o stare tensionată mai veche. În anul 2013, instituţia a intrat într-un proces de restructurare de posturi. Compartimentul de control, în cadrul căreia funcţiona aceasta, urma să îşi reducă personalul de la 35 de inspectori, la 29. Deşi exista o procedură legală (art. 100 alin 3 din legea 188/din 1999), potrivit căreia toţi angajaţii urmau să susţină un concurs, în realitatea balcanică de la ITM, ştabii din conducere au întocmit o evaluare secretă. Dar şi-n această privinţă au încălcat încă o dată legislaţia (mai exact HG 611/2008), care îi obliga să facă evaluările în mod transparent, pe bază de interviuri. N-a fost niciun interviu, ci nişte hârţoage făcute pe un colţ de birou, exact aşa cum NU spunea hotărârea de guvern. În acest fel, pe baza unor criterii netransparente şi a unei proceduri secrete, Mărculescu a fost disponibilizată. În total au părăsit instituţia cinci persoane, iar nu şase, aşa cum venise ordinul de la inspectorul de stat. Femeia a contestat decizia în justiţie şi a obţinut, pe ordonanţă preşedinţială, reîncadrarea provizorie în funcţie. Era deja începutul anului 2014. Timp de patru luni, s-a căznit să pună în executarea hotărârea executorie de drept a justiţiei. Dacă era după ITM Constanţa, ar fi urmat să aştepte până la calendele greceşti. Dar după ce i-a făcut plângere penală inspectorului-şef de la ITM Constanţa, Eugen Bola, pentru neexecutarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, femeia a primit satisfacţie din partea inspectorului general de la Bucureşti, care a dispus reînfiinţarea postului ei.

Muraru s-a autodenunţat penal, la cererea lui Bola

La aproximativ o săptămână de la revenirea la muncă (în luna mai 2014), Mărculescu a aflat că o colegă, pe numele ei Gabriela Muraru, a scris un autodenunţ la solicitarea expresă a inspectorului-şef Eugen Bola, în care relata că a denaturat un act de control, iar colega ei, care ar fi cunoscut mai bine legea, ar fi fost complice, deoarece nu i-a atras atenţia. Desigur, Bola nu era organ de cercetare penală, ca să primească autodenunţuri. Dar l-a primit cu satisfacţie. Şi nu l-a valorificat deîndată trimiţându-l la Parchet, ci a organizat o cercetare disciplinară. Legea spunea că, fiind vorba de acte de natură penală, se suspendă procedura disciplinară împotriva persoanelor suspectate, cu trimiterea cazului la Parchet. Însă cine se mai împiedica de astfel de mofturi legale?

Muraru-Gabriela-autodenunt

Pe 31 august 2014, Florina Mărculescu a fost destituită din funcţie, pentru a doua oară, în vreme ce colega ei, făptuitoarea care se autodenunţase, a rămas în funcţie, bine-mersi, şi nici nu a fost citată la Parchet. De altfel, dosarul penal întocmit în cauză a rămas în completă nelucrare, chiar şi la momentul de faţă. Rămasă pentru a doua oară, într-un timp atât de scurt, fără post, Mărculescu s-a întors în sala de judecată. Iar justiţia a emis în favoarea ei o nouă hotărâre executorie de drept de reîncadrare provizorie în funcţie.

Un raport oficial care constată nereguli flagrante ale ştabilor de la ITM

În februarie 2015, Mărculescu a fost reîncadrată provizoriu, însă Bola a considerat oportun să o mute de la serviciul de control, la serviciul de evidenţă, închisă într-un birou. Inspectoarea le-a scris şefilor de la Minister despre noua nedreptate. Mai mult, a depus în procesele în care se judeca împotriva ITM-ului mai multe dovezi privind încălcarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a instituţiei cu privire la neaplicarea unor sancţiuni contravenţionale, neglijenţa în gestionarea documentelor cu regim special, fals intelectual cu privire la descrierea unor situaţii de fapt diferite faţă de cele constatate în teren, neglijenţă şi abuz în serviciu prin încălcarea obligaţiei de a păstra confidenţialitatea identităţii petiţionarului. Toate aceste nereguli erau confirmate chiar de un raport oficial de control, întocmit de Inspecţia Muncii de la Bucureşti, sub numărul  594/CCCI/28.08.2013. Împotriva şefilor vinovaţi de aceste abateri trebuia să se constituie o comisie disciplinară la nivelul ministerului, însă raportul s-a rătăcit într-un sertar şi aşa nimeni n-a mai răspuns de nimic. În timp ce comisia de disciplină de la Bucureşti şoma, ştabii de la Constanţa tocmai se reapucau de căutat mizerii la adresa acestei femei care rămăsese singură împotriva tuturor. Scormonind prin arhive, aceştia au găsit un raport de evaluare al Florinei Mărculescu, pe care inspectoarea scrisese cu mâna ei o dată la care i-ar fi fost comunicat documentul. Bucuroşi de această descoperire epocală, şefii i-au făcut o nouă plângere penală că şi-ar fi falsificat raportul de evaluare. Iar plângerea a ajuns în lucru la Parchetul Judecătoriei Constanţa. La un moment dat, Tribunalul Bucureşti (care judeca fondul litigiilor dintre Mărculescu şi ITM) a trimis la acelaşi dosar o sesizare de cercetare a suspiciunii că unul dintre ştabii de la Constanţa ar fi falsificat nişte documente în cadrul procedurii de disponibilizare. Parchetul constănţean a înclinat balaţa în favoarea ştabilor, care, fiind mai mulţi decât femeia care se luptă împotriva sistemului, au declarat pe mai multe voci acelaşi lucru, cuvântul lor fiind mai sonor decât cuvântul ei.

Camelia-Andrei-1

10 poliţişti au intervenit la cererea lui Bola şi a inspectoarei

Zilele trecute, Parchetul a finalizat cercetarea penală cu un rechizitoriu de trimitere în judecată a funcţionarei (nu şi a ştabului faţă de care făcuse sesizarea chiar preşedintele Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal a Tribunalului Bucureşti). Acum inspectoarea va trebui să se lupte să demonstreze nu doar că a fost destituită ilegal, ci mai ales că nu şi-a falsificat raportul de activitate, scriind pe el data la care i-a fost comunicat în realitate. În plus, decizia de trimitere în judecată a condus la o nouă suspendare a sa din funcţia de la ITM (a treia, deja). Florina Mărculescu spune că,pe 28 martie 2016, la închiderea programului de muncă, în biroul ei ar fi intrat un inspector de la personal, care i-ar fi adus la cunoştinţă că a fost (re)suspendată din funcţie. Femeia a cerut să primească decizia, în sensul de a-i fi comunicată oficial, prin poştă, la domiciliu sau avocat, având în vedere litigiul existent din 2013, în care se stabilise această regulă. În dimineaţa zilei de 29 martie 2016, femeia a revenit la serviciu. În scurt timp, în biroul ei s-a înfiinţat chiar inspectorul-şef Eugen Bola, care i-a cerut, pe un ton ridicat, să părăsească instituţia. La un moment dat, în birou au pătruns şi doi angajaţi, un şofer şi un funcţionar administrativ, cu misiunea de a schimba butucul yalei. După o ceartă ca-n cartier, femeia a sunat la 112, chemând poliţia în sprijinul ei. Concomitent şi conducerea instituţiei a apelat la 112. Aşa se face că la sediul ITM au sosit două echipaje  de poliţişti (aproximativ 10 persoane), iar la un moment dat chiar şeful Secţiei 3 Poliţiei.

Un circ grotesc

Bola-29-martie-2016În asistenţa oamenilor legii, Eugen Bola ar fi pretins că îi comunică verbal inspectoarei încetarea raporturilor de muncă, însă femeia a cerut să se consemneze acest fapt în scris, într-un proces-verbal (pe care nimeni n-a vrut să-l încheie). De asemenea, aceasta le-a explicat poliţiştilor că actele administrative nu pot fi puse în executare de ei, ci urmează o procedură legală, care presupune în primul rând comunicarea oficială, iar nu verbală. Nu în ultimul rând, Mărculescu a arătat că statutul ei este acela de funcţionar destituit, repus provizoriu în funcţie printr-o hotărâre judecătorească. O nouă suspendare (a treia, deja) din funcţia pe care o exercită provizoriu nu ar fi prevăzută de lege (care dispune suspendarea funcţionarilor publici la trimiterea în judecată, nu însă şi a celor destituiţi şi repuşi provizoriu în funcţie). În plus, femeia a mai arătat că noul demers de a fi îndepărtată din instituţie ar fi o încercare de zădărnicire a două hotărâri judecătoreşti consecutive de repunere provizorie în funcţie. Înţelegând că problema este mult mai delicată decât părea la prima vedere, poliţiştii au părăsit sediul ITM, iar funcţionara şi-a continuat activitatea până la închiderea programului. În dimineaţa zilei de 30 martie 2016, Florina Mărculescu s-a prezentat din nou la slujbă, a semnat condica de prezenţă, însă nu a mai putut pătrunde în birou întrucât, probabil în afara programului legal de funcţionare, cineva schimbase butucul yalei. În consecinţă, scandalul se va muta, din nou, pe holurile instanţelor de judecată.

Trebuie să mai reamintim că Eugen Bola, pe când era prefect al judeţului Constanţa, s-a comportat tot ca un jupân pe moşie, anulând după doi ani o decizie care îşi produsese efectele juridice şi economice, în scopul favorizării unor clienţi ai avocatului Ionel Haşotti, de a intra în posesia unei cariere de piatră retrocedate prin fraudă la lege. Acum, acelaşi Bola a ajuns să facă mizerii unei femei care nu vrea decât să-şi exercite profesia.

Comments

comments

Exclusiv

Fostul primar din Năvodari Nicolae Matei, condamnat la 9 ani de închisoare în dosarul retrocedărilor

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei, a fost condamnat, pe fond, la 9 ani de închisoare cu executare în dosarul retrocedărilor de terenuri din zona Mamaia Nord – Năvodari. Fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu de la Tribunalul Constanța, acuzată pentru luare de mită de la fostul primar în scopul pronunțării unor hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege, a fost la rândul ei condamnată la 7 ani de închisoare cu executare.

Victoria Căpățână, beneficiara unor soluții de retrocedare flauduloasă, a fost condamnată la 4 ani și 6 luni de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu.

Isidor Gurgu, cumnatul fără forme legale al fostului primar, acuzat de spălarea banilor proveniți din vânzarea unor terenuri provenite din retrocedările frauduloase va executa 4 ani de închisoare. De asemenea, Constantin Florin Ivdu, acuzat de aceleași fapte de spălare a banilor, a primit 3 ani cu executare. În sfârșit, inculpatul Alexandru Manu, fost președinte al clubului de fotbal Săgeata Năvodari, club prin care au fost derulate, potrivit procurorilor, operațiuni de finanțare ilegală, a fost achitat de instanța de judecată.

Hotărârea a fost pronunțată pe fond de Curtea de Apel București, instanță competentă având în vedere calitatea de magistrat a inculpatei Corina Eugenia Jianu.  Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în zece zile de la comunicare.

Dosarul retrocedărilor a fost instrumentat de actualul procuror șef al DNA Constanța, Andrei Bodean. În esență, DNA a probat că Nicolae Matei a oferit un teren de 500 mp în zona Taberei de Copii Năvodari către fiica judecătoarei Corina Eugenia Jianu, pentru ca aceasta să aprobe retrocedarea unor terenuri către persoane care aveau convenții de a înstrăina terenurile obținute către rude și interpuși ai fostului primar. În toate cazurile de retrocedare analizate în rechizitoriu, persoanele care au depus cereri în procedura Legii 18/1991 a fondului funciar aveau dreptul real să primească terenuri agricole în extravilanul orașului Năvodari, la limita cu localitatea Lumina, respectiv cu localitatea Sibioara. Cererile moștenitorilor au fost respinse de Comisia Locală Năvodasri pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra pământului, pe motiv că localitatea nu dispune de terenuri agricole libere. În consecință, moștenitorii s-au adresat instanței de judecată. Procurorul Andrei Bodean a arătat că petenții din aceste dosare de fond funciar au fraudat sistemul de distribuire aleatorie a cauzelor de judecată, depunând cereri multiple de chemare în judecată, cu același conținut. Când una din aceste cereri clonate era repartizată de sistemul electroic la completul consud de Corina Eugenia Jianu, petenții depuneau cereri de renunțare la judecată în celelalte dosare identice, alegându-și astfel judecătoarea. Mai departe, judecătoarea șpăguită de Matei obliga Orașul Năvodari să le pună în posesie pe aceste persoane cu terenuri situate pe malul mării, în zona turistică a localității, care aveau valori de sute de ori mai mari.

În cazul retrocedării Căpățână, Jianu a admis să i se restituie acesteia, în locul suprafeței agricole la care avea dreptul, un teren intravilan situat pe malul mării, pe care chiar condamnata Căpățână l-a indicat instanței. Practic, aceasta nu și-a ales doar judecătoarea, ci și terenul pe care pusese ochii, fără a avea niciun drept asupra respectivului amplasament.

În dosarul penal instrumentat de Andrei Bodean mai sunt analiate vânzări de terenruri provenite din aceste fapte ilegale, dar și un schimb de terenuri încheiat de Orașul Năvodari, la inițiativa lui Nicolae Matei, cu cumnatul acestuia fără forme legale, Isidor Gurgu. De asemenea, dosarul include elemente referitoare la finanțarea clubului de fotbal Săgeata Năvodari.

Trebuie să mai spunem că instanța a dispus confiscări de terenuri și sume de bani de la inculpați.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Puiu Hașotti rămâne cu eticheta de ”MAFIOT”. Istoria unui proces de calomnie

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Politicianul constănțean Puiu Hașotti, fost deputat, senator și ministru, a pierdut un proces în care a solicitat reparații morale exagerate de la un om de afaceri, pretinzând că acesta l-ar fi numit ”MAFIOT”. Decizia nu este definitivă, putând fi atacată în recurs.

Un miting împotriva Mafiei

Totul a început de la un miting de protest organizat în noiembrie 2015 de angajații societății Somaco Construct SRL. Aceștia au cerut ca Justiția să-și facă treaba și să ancheteze fapte de corupție săvârșite împotriva societății de primarul de atunci din Năvodari, Nicolae Matei, și de către avocatul Ionel Hașotti. Conturile bancare ale societății erau blocate la cererea Primăriei Năvodari, pentru o taxă fiscală de două milioane de euro inventată pe baza unor falsuri vădite. De asemenea, exploatația minieră a societății din localitatea Sibioara fusese retrocedată ilegal pe baza unor minciuni debitate de avocatul Ionel Hașotti. Practic, Somaco Construct se afla într-o situație dificilă generată de acte de corupție. Băncile nu-i acordau credite, nu se putea prezenta la licitații având poprire pe conturi, iar la un moment dat executorul judecătoresc a retras din cont sume care erau destinate pentru plata salariilor și care nu puteau, potrivit legii, să facă obiectul executării silite. În tot acest timp, făptuitorii erau protejați la cel mai înalt nivel.

Acesta este contextul în care sindicatul societății a decis ieșirea în stradă, împreună cu proprietarul afacerii, antreprenorul Grigore Comănescu. În cadrul acțiunii de protest, mai multe mașini utilitare (în principal cife de beton) au ”defilat” cu bannere inscripționate cu sloganuri precum ”DNA – asta este treaba ta” sau ”Stop abuzurilor din administrație”. De asemenea, la miting a fost adus un coșciug și o cruce inscripționate cu mesajul ”La Constanța, dreptatea a murit”.

Imagine de la mitingul Somaco Construct din anul 2015

Presa locală constănțeană a acordat atenție acțiunii inedite de protest, iar Grigore Comănescu a făcut declarații, în care a explicat cele două cazuri de corupție. El a spus că este victima unui grup mafiot care urmărește destructurarea și falimentarea firmelor sale. Întrebat cine sunt mafioții implicați, acesta i-a numit pe Nicolae Matei (fostul primar din Năvodari) și pe avocatul Ionel Hașotti, despre care a menționat expres că este fratele senatorului Puiu Hașotti. 

Procesul

La scurt timp, Puiu Hașotti a deschis un proces în răspundere civilă delictuală împotriva lui Grigore Comănescu. El a motivat că este o persoană diferită de fratele său, nefiind implicat în activitățile acestuia și nici acesta în activitățile sale. De asemenea, a susținut că nu are cu Nicolae Matei decât o colaborare politică. Hașotti a pretins că a fost numit mafiot și încă pe nedrept, acest fapt cauzându-i suferințe psihice. La urmă a solicitat daune de jumătate de milion de lei de la omul de afaceri.

Încă de la bun început, procesul a fost strămutat la Tribunalul Tulcea, unde Puiu Hașotti a avut câștig de cauză. Omul de afaceri Grigore Comănescu a declarat apel, care la rândul său a fost strămutat de la Curtea de Apel Constanța la Curtea de Apel Galați, motivat de bănuiala legitimă că reclamantul, prin fratele său, ar fi putut să influențeze obiectivitatea instanței locale. Curtea din Galați a admis apelul lui Grigore Comănescu, însă Puiu Hașotti a declarat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Magistrații de aici au decis să trimită cauza înapoi, spre rejudecare, la Curtea de Apel Galați, pentru corectarea unor probleme din apel. La sfârșitul săptămânii trecute, Curtea a rejudecat și a admis (pentru a doua oară) apelul lui Grigore Comănescu.

”Hașotti = Mafia imobiliară”

Strategia juridică a celui care a câștigat procesul a fost una remarcabilă. Avocații omului de afaceri au demonstrat în instanță că Puiu Hașotti nu putea avea suferințe psihice dacă ar fi fost numit mafiot. Ei au arătat că același Hașotti a fost numit mafiot, cu ani înainte, de un coleg parlamentar pe care nici măcar nu l-a dat în judecată, în ciuda faptului că declarația acestuia a fost preluată, la vremea ei, de toată presa din România. Apoi, au probat că același Puiu Hașotti a fost contestat vehement în anul 2012, pe vremea când era ministru al Culturii, de către sindicaliștii din industria cinematografică de stat. Protestatarii au pichetat ministerul timp de o lună de zile, cu pancarte pe care scria: ”Hașotti = Mafia imobiliară”. Liderii lor au declanșat chiar și forma extremă de protest a grevei foamei.

Imagine de la unul din mitingurile organizate de sindicaliștii de la România Film în anul 2012, pentru a cere demisia lui Puiu Hașotti. Sursa: gandul.info

Sindicaliștii l-au acuzat pe Puiu Hașotti că punea la cale înstrăinarea activelor de stat prin manevre dubioase în favoarea unor afaceriști constănțeni, care – ca o coincidență – erau reprezentați în diverse procese chiar de către fratele său, avocatul Ionel Hașotti. Or cuvântul mafiot nu i-a produs suferințe psihice în anul 2012.

Un miting anti-justiție și alte legături de familie

De asemenea, avocații lui Grigore Comănescu au arătat că legăturile lui Puiu Hașotti cu fostul primar penal din Năvodari nu s-au limitat la o simplă colaborare politică, așa cum susținuse acesta. Astfel, în anul 2012, ministrul Hașotti a participat la un miting anti-justiție de la Năvodari, în care a cerut răspicat eliberarea lui Nicolae Matei, care tocmai fusese arestat preventiv pentru fapte de corupție. Asta era grija lui Hașotti, să-l scoată pe corupt din pușcărie.

Și legăturile nu se opresc aici. Nicolae Matei a mai fost arestat preventiv și în anul 2014 în dosarul retrocedărilor frauduloase a terenurilor din Mamaia Nord și Tabăra de Copii. Procurorii DNA au susținut atunci că fostul primar a mituit o judecătoare de la Tribunalul Constanța, pe numele ei Corina Eugenia Jianu, aceasta pronunțând la schimb hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege în favoarea unor interpuși ai lui Matei. Unul dintre beneficiarii fraudei era reprezentat juridic, așa cum se afirma în actele procurorilor, tocmai de către nepotul lui Puiu Hașotti, avocatul Tudor Hașotti.

În sfârșit, judecătoarea implicată în această fraudă s-a pronunțat și în dosarul retrocedării ilegale a carierei de piatră de la Sibioara. Vorbim aici de cea mai valoroasă carieră de granit din Dobrogea, care fusese cumpărată de Grigore Comănescu, în anul 2005, în baza unui credit bancar de 4 milioane de euro. Deși legea interzice expres retrocedarea carierelor în exploatare, așa cum era și cariera Sibioara, avocatul Ionel Hașotti a mințit că pe teren nu se află nicio carieră, obținând o decizie de retrocedare în favoarea clienților săi.

Oricine în locul lui Grigore Comănescu, analizând aceste legături și coincidențe, putea să considere că are un suport factual suficient să creadă că se află în fața unei lucrături de tip mafiot. Desigur, și instanța de apel din procesul de răspundere civilă delictuală a apreciat în mod similar, dându-i de două ori la rând dreptate lui Grigore Comănescu.

Desființarea taxei fiscale de două milioane de euro

Pe parcursul acestui proces de răspundere civilă delictuală, taxa uriașă de două milioane de euro impusă societății Somaco Construct SRL de către fostul primar Nicolae Matei, prietenul lui Puiu Hașotti, a fost desființată de Justiție. Magistrații au stabilit că taxa a fost rezultatul infracțiunii de fals intelectual. Practic, Matei a pretins în fals că Somaco Construct SRL ar fi depozitat materiale de construcții pe un teren al localității, în vecinătatea lacului Siutghiol și a complexului de vile Verona de patru stele, proprietatea societății. În realitate, societatea realizase o lucrare hidrotehnică de protejare a malului, cu acordul Apelor Române, lucrările fiind cuprinse și în autorizația de construire emisă de Primăria Năvodari. Terenul era al statului, însă Primăria Năvodari l-a inventariat fraudulos în domeniul ei privat, ca să poată pretinde cele două milioane de euro de la Somaco Construct, pentru așa-zisa depozitare. Nicolae Matei nu a fost condamnat în această speță, faptele sale fiind prescrise.

Legea lacului Siutghiol, declarată neconstituțională

În perioada de controale care au condus la desființarea taxei fiscale, autoritățile au descoperit că Orașul Năvodari, la inițiativa lui Matei, a inventariat hectare întregi de teren din lac și de pe malul lacului în proprietatea privată a localității. Ca urmare, din 2018 există un proces pe rolul Tribunalului Constanța în care statul român revendică aceste terenuri furate pe vremea lui Matei. Somaco Construct SRL este intervenientă în proces, în favoarea statului. Un rezultat absolut remarcabil al procesului a fost sesizarea Curții Constituționale a României cu privire la neconstituționalitatea Legii 42/2010, la umbra căreia s-a produs acest jaf al terenurilor de stat. Practic, prin această lege, lacul a fost luat din administrarea Apelor Române și trecut în administrarea primăriilor din Constanța, Ovidiu și Năvodari. CCR a găsit sesizarea întemeiată și a declarat legea neconstituțională în ansamblu său.

Casa Hașotti intervine în Războiul Lacului

Procesul de la Constanța ar trebui să continue în linie dreaptă, până când statul își va recupera terenurile furate de gașca fostului primar Matei. Însă, în acest punct, se încearcă tergiversarea procesului de o firmă reprezentată tocmai de avocatul Tudor Hașotti, fiul lui Ionel și nepotul lui Puiu Hașotti. Prin poziția exprimată, acesta a încercat să aducă servicii fostului primar Nicolae Matei, care are toate motivele din lume ca procesul să nu se soluționeze în favoarea statului român, ca nu cumva să ajungă să răspundă.

De asemenea, același Tudor Hașotti a încercat să influențeze prin mijloace legale și decizia CCR, depunând un memoriu amicus curiae, de care, însă, judecătorii constituționali nu au ținut cont.

Epilog

Revenind la Puiu Hașotti, trebuie să mai spunem că acesta s-a retras din politică în anul 2016, atunci când problemele sale de imagine i-au determinat pe colegii de partid să-l scoată din prima linie. Din acel moment, politicianul s-a dat la fund, numele său revenind în actualitate abia cu această soluție pronunțată în dosarul prin care a încercat să obțină jumătate de milion de lei pentru că ar fi fost numit mafiot. Cel mai probabil, Puiu Hașotti va declara recurs. Însă în această cale de atac se analizează doar chestiuni de legalitate a hotărârii din apel. Șansele sale de a scăpa de eticheta de mafiot, prin acest proces, rămân extrem de mici.

Omul de afaceri Grigore Comănescu și-a petrecut ani de zile în instanțele de judecată, în confruntarea cu gruparea Hașotti-Matei

Pentru Grigore Comănescu lupta cu cei pe care i-a numit mafioți n-a fost deloc ușoară. Vorbim de o confruntare juridică dusă pe mai multe fronturi, atât pentru apărarea proprietății asupra carierei Sibioara, cât și pentru anularea taxei fiscale prin care aceștia au încercat practic să-l exproprieze de munca sa de o viață. Reamintim că societatea Somaco a avut conturile bancare blocate și nu a putut participa la licitații. Din acest motiv, tot grupul de firme coordonat de Grigore Comănescu a avut accesul restricționat sau condiționat sever la credite pentru dezvoltare. 

În tot acest timp, antreprenorul târât în această poveste uluitoare, în loc să fie lăsat să-și vadă de afacerile lui și de soarta celor 500 de salariați, a trebuit să meargă personal la zeci de procese, de la Judecătorie până la Înalta Curte de Casație și chiar la Curtea Constituțională a României, la audieri la parchete de toate gradele, de la Parchetul Judecătoriei până la Parchetul General și DNA Central, să se adreseze tuturor instituțiilor statului, de la Comisia de Abuzuri a Senatului, până la Curtea de Conturi și corpurile de control ale ministerelor de resort.  Dacă nu s-ar fi opus și n-ar fi luptat pentru drepturile sale, afacerea sa ar fi fost devorată de acești rechini. Aceasta este România reală.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Ultima diversiune a primarului Maricel. I-a făcut plângere penală viceprimarului ales, ca să nu-l lase în Primărie

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Primarul PSD-ist din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, apelează la o diversiune penibilă pentru a bloca numirea lui Gabriel Ciobanu (USR) în funcția de viceprimar al acestei comunei. Maricel a pregătit deja o poveste ridicolă, cu suspiciuni demne de anii 50, pe care a ventilat-o în două publicații locale. În realitate, inculpatul de la Agigea ar fi capabil de orice grozăvie și orice invenție, pentru a împiedica lucrul de care se teme cel mai mult, anume acela de a împărți puterea executivă cu principalul său contracandidat de la alegerile locale. În trecut, același Maricel și-a ”executat” politic și alți adversari, refuzând să-i valideze în funcțiile pe care aceștia le câștigaseră, de consilieri locali. De altfel, Consiliul Local Agigea a funcționat în ultimele două legislaturi cu mai puțini consilieri decât prevede legea, situația fiind de fiecare dată generată prin abuz de Cîrjaliu. Și tot de fiecare dată, Cîrjaliu a scăpat basma curată, fiind de notorietate protecția de care se bucură din partea unui procuror de la Parchetul Curții de Apel Constanța.

Pe Cîrjaliu îl înfurie până la demență ideea că Ciobanu ar putea ajunge în Primărie. În primăvara acestui an, în momentul în care USR-istul și-a anunțat intenția de a candida pentru funcția de primar, Maricel Cîrjaliu a lăsat de înțeles că vrea să-i dărăme locuința. Primarul a făcut sesizări la toate instituțiile statului să controleze modul în care familia Ciobanu a construit o casă ca oricare alta. Și în același timp, s-a îngrijit ca această mizerie să ajungă în presă. În precampanie, același Maricel și-a trimis Poliția Locală să aplice două amenzi contracandidatului său, legat de afișele lipite pe o mașină și pe ferestrele organizației de partid. El a continuat acest comportament stalinist chiar și după ce Direcția Națională Anticorupție l-a trimis în judecată pentru că a furat terenurile de stat din Golful Pescarilor, atribuind un lot unei rubedenii  a fratelui său. 

Maricel a câștigat cu greu Primăria, abia obținând 31 de voturi în plus față de contracandidatul său. O vreme destul de lungă, re-alesul s-a închis în Primărie împreună cu gașca sa, împărțind funcții publice către persoanele apropiate. Observând direcția pe care a apucat-o primarul, consilierii non-PSD s-au întâlnit, au dialogat, iar la un moment dat au decis să convoace o ședință extraordinară a Consiliului Local, pentru alegerea președintelui de ședință, a comisiilor de specialitate și a viceprimarului. Aflând de această situație, Maricel a convocat la rândul său Consiliul Local, în ședință ordinară, cu o zi mai devreme. Ședința a avut loc ieri, iar despre tensiunea din cadrul acesteiua am relatat AICI. încă de la bun început, Maricel i-a amenințat pe consilierii locali că le va face plângere penală, dacă vor mai îndrăzni să convoace ședințe de urgență fără să depună și documentația aferentă. În opinia noastră, singurul scop real al primarului a fost acela de a-i timora pe consilierii locali.

Președinte de ședință a fost ales Marius Niță, de la Partidul Ecologist Român. De asemenea, viceprimar a fost ales Gabriel Ciobanu, dar nu cu zece voturi, așa cum era de așteptat ca urmare a dialogului consilierilor non-PSD, ci cu 8 voturi. Se pare că doi dintre cei care au participat la dialogul pentru formarea majorității, care este un dialog uzual și perfect legal, au ales să se vândă, cel puțin plastic vorbind, către jupânul Maricel. Ca urmare, candidatul PSD pentru funcția de viceprimar a obținut 7 voturi. Este vorba de Dan Chiru, un personaj care s-a evidențiat ca redactor-șef al unei fițuici în care i se aduceau osanale primarului – inculpat și pe deasupra și cetățean de onoare prin impostură. De curând, soția acestui Chiru a câștigat un concurs organizat de Primărie pentru a ocupa funcția de director al creșei din Agigea. 

Tensiunea ședinței a fost maximă la momentul votului pentru viceprimar. În fapt, unul dintre consilierii locali a greșit scrisul pe buletinul de vot și a cerut ca buletinul să fie anulat. De asemenea, a solicitat și a primit un nou buletin de vot, pe care l-a completat și l-a introdus în urnă. Procedura e perfect legală. La fel se întâmplă și la alegerile generale: orice alegător care greșește in cabina de vot poate merge la președintele secției să ceară să i se anuleze buletinul cu greșeală; acesta primește un buletin nou; se consideră vot exprimat doar cel exercitat pe buletinul care ajunge în urnă. O astfel de greșeală, care este omenească, nu te poate priva de dreptul de a-ți exercita votul. La ședința de la Agigea, în mod cert, în urna de votare au ajuns 14 voturi exprimate de consilierii prezenți, în vreme ce un al 15-lea vot a fost exercitat electonic de către un consilier PSD care a participat în această modalitate din motive medicale. În total sunt 15 consilieri aleși, fiind exprimate 15 voturi. 

Cu toate acestea, Maricel a început să urle – potrivit surselor noastre – că un vot se anulează. Atenție, vorbim de voturi secrete, care erau într-o urnă. Or nimeni nu poate pretinde că ar putea identifica un vot secret, după vărsarea urnei, ca fiind exprimat de o persoană anume. Cu toate acestea, astăzi Maricel a răspândit în presă o informație, din care reiese că la Agigea a fost anulat un vot exprimat pentru Gabriel Ciobanu. 

”Viceprimarul nu a mai fost ales, au fost 7 voturi pentru Ciobanu, 7 pentru Chiru și două buletine anulate.” – a scris o publicație locală care transmite de regulă punctele de vedere ale primarului Cîrjaliu. Același Cîrjaliu a relatat citat de presă că a depus plângere penală la Parchet împotriva lui Ciobanu, după ce secretarul general al localității ar fi constatat că pe 5 buletine de vot apăreau semnele grafice de plus și minus. 

După cum spuneam, acest om ar fi în stare să facă orice ca să nu-l primească în Primărie pe Gabriel Ciobanu. Cel mai probabil, Maricel Cîrjaliu se va alege la rândul său cu o plângere penală pentru fapta sa de a instiga la anularea ilegală a unui vot și la blocarea abuzivă a activității administrației publice locale. 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: