Connect with us

Exclusiv

Șefii Vămii din Portul Constanța s-au reinventat, după implicarea în dosarul ”Murfatlar”

Doru Iordache

Publicat

la data de

Portul Constanța rămâne una din principalele căi de intrare a mărfurilor pe teritoriul vamal românesc. Funcțiile din Vamă, Căpitănia și Poliția de Frontieră a Portului Constanța au fost întotdeauna de mare interes pentru angajații statului. La mare preț au rămas funcțiile din Vama Constanța. În ultimii ani au fost câteva dosare penale de răsunet care au vizat activitatea din Vama Port Constanța, Poliția de Frontieră și Căpitănia Portului. Cel mai răsunător este dosarul ”Murfatlar”. Direcţia Naţionale Anticorupţie a instrumentat aproximativ doi ani de zile activitatea economică a celebrei societăți producătoare de vinuri, iar în octombrie anul trecut au avut loc descinderi și rețineri. Ancheta continuă și în prezent. În dosarul „Murfatlar“ procurorii au stabilit un prejudiciu înregistrat în dauna bugetului de stat de aproximativ 600 de milioane de euro, generat de operațiuni fictive între societăți fantomă care aveau ca obiect de activitate producerea sau comerțul cu băuturi alcoolice. George Ivănescu, acţionar la Murfatlar SA, a fost arestat preventiv, alături de alte șase persoane. Așa cum au stabilit procurorii DNA, din grupul infracțional condus de Ivănescu au făcut parte și mulți angajați din cadrul fiscului și ai vămii Constanța.  În referatul emis de procurorii DNA prin care s-a propus arestarea preventivă pentru George Ivănescu se face referire şi la extinderea urmăririi penale pentru nouă lucrători vamali din Constanța. Este vorba despre inspectorul vamal Ţene Dragoş Cristian, inspectorul vamal Mocanu Ionel-Daniel, inspectorul vamal Baciu Aurelia, inspectorul vamal Neagu Ionel, inspectorul vamal Nezir Elmaz, şef birou autorizări în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale – DJAOV Constanţa Voicu Liviu, director executiv adjunct care a asigurat funcţia de director executiv al DJAOV, Ioan Alexandru Mateiciuc, director executiv al DJAOV Constanţa, Viorel Constantin Dima, director executiv al DJAOV Constanţa, Florentina Aioanei, director executiv al BVI, Nicolae Cristian Stăniguţ. Toți cei anterior menționați sunt acuzați de procurori de infracțiunea de abuz în serviciu.

Concesii pentru Murfatlar SA și societățile complice

Fapta pentru care sunt cercetați vameșii anterior menționați este legată de faptul că aceștia cunoșteau faptul că Murfatlar SA înregistra restanțe la plata accizelor dar nu au dispus suspendarea autorizaţiei de antrepozit fiscal deţinută de SC Murfatlar România SA și astfel s-au înregistrat prejudicii la bugetul de stat. În același referat întocmit de procurori se mai specifică: „Cauzele producerii acestui prejudiciu, identificate în speţă sunt: autorizarea antrepozitelor fiscale de producţie alcool şi băuturi alcoolice deţinute de societăţi (la Ploieşti, jud. Prahova, la Poşta Câlnău, jud. Buzău, şi la Murfatlar, jud. Constanţa), cu încălcarea dispoziţiilor legale, sustragerea de la plata taxei pe valoarea adăugată, a accizelor şi a altor obligaţii fiscale prin înregistrarea unor operaţiuni fictive, care au mărit taxa deductibilă, îngăduinţa funcţionarilor publici cu atribuţii de serviciu în materie care nu au îndeplinit actele la care erau obligaţi şi nu au dispus măsurile prevăzute de lege pentru a opri activitatea antrepozitelor, deşi societăţile au înregistrat lună de lună obligaţii fiscale restante, iar cuantumul acestora a crescut constant“.

Pe funcții în continuare

Cu alte cuvinte există suspiciuni întemeiate că lucrătorii vamali anterior menționați nu și-au făcut datoria și din această cauză au fost aduse prejudicii statului român. Toți vameșii care sunt cercetați în dosarul ”Murfatlar” își continuă activitatea în Vama Constanța, iar trei dintre aceștia sunt menținuți în funcții de conducere. Florentina Aioanei, fosta adjunctă a directorului Viorel Dima, a fost detașată la Vama Tulcea, după care a fost promovată pe funcția de director executiv. Viorel Constantin Dima, fost director executiv al DJAOV Constanţa, ocupă în prezent funcția de ajutor șef de tură în vama Port Constanța. Florentina Aioanei i-a oferit un loc călduț fostului său șef. Directorul executiv adjunct al DJAOV Ioan Alexandru Mateiciuc a fost detașat șase luni la Vama Mangalia Port și a revenit pe aceeași funcție. Acesta a mai fost implicat și în dosarul UCM Reșița care a avut ca obiect exportul fictiv de motoare, în care creierul era sirianul Saaid Baaklini. Este evident că nu există o sentință definitivă în cazul vameșilor implicați în dosarul ”Murfatlar” printre care și cei trei șefi, așă că prezumția de nevinovăție are încă efecte asupra statutului lor.  Dar influența celor trei șefi este încă mare în rândul angajaților Vămii Constanța. Ori acest climat inhibă pe mulți dintre vameși care și-ar dori altceva de la conducerea Vămii Constanța.

Fratele directorului Alexandru Mateiciuc, filmat când primea țigări la bordul unei nave

Miercuri, 5 octombrie 2016, procurorii DNA au făcut o serie de descinderi la domiciliile și locurile de muncă ale unor polițiști de frontieră, vameși și ofițeri de la Căpitănia Portului Constanța. Toți cei vizați efectuau controale la bordul navelor care soseau în Portul Constanța. Cei cercetați își făcuseră un obicei din a pretinde comandanților de navă țigări și alte bunuri pentru a nu-și intensifica controalele. Mai mult reprezentanții autorităților portuare nu se mulțumeau doar cu uzualele cadouri pe care le primeau oricum, ci impuneau cantități de țigări pe care apoi le împărțeau între ei. Remus Leţcanu, George Daniel Şapera, Adrian Dumitru Stoica, Gabriel Aurelian Bratu, Marian Chioibaş, Daniel Botea, Marcel Laurenţiu Mosoiu, Daniel Verişan, Sever Ali, Marinel Pătraşcu, Titi Dină, Eusebiu Cătălina, Constantin Ciprian Adochiţei, Cătălin Petrişor Caraman şi Mihai Marcel Alexoi au fost trimişi în judecată pentru luare de mită în acest dosar care se află pe rolul Tribunalului Constanța. Directorul executiv adjunct al DJAOV Alexandru Mateiciuc are un frate Bogdan care este inspector vamal la Vama Port Constanța. Acesta a fost filmat în momentul în care primea în timpul unui control la bordul unei nave un sac cu țigări. Filmulețul este atașat materialului.

În filmare se vede clar cum Bogdan Mateiciuc a luat sacul cu cartoanele de țigări de la secundul navei și apoi a făcut împărțeala cu colegii de control de la Poliția de frontieră și Căpitănia Portului Constanța chiar de față cu comandantul navei. Cu toate acestea Bogdan Mateiciuc nu se află printre cei cercetați. De altfel ancheta s-a oprit doar la ofițerii și vameșii de tură care colectau șpaga deși este cunoscut că cel puțin la vamă și Căpitănia portului o cotă ajungea și la șefi. Este curios cum au reușit acești funcționari ai statului cercetați să ajungă înapoi pe funcții cheie în Portul Constanța și să-și protejeze în continuare interesele.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Exclusiv

Primăria Constanța își dotează WC-urile: șervețele de mâini cu frunzulițe roz și dozatoare ”din inox inoxidabil”

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Primăria Municipiului Constanța a lansat procedura de achiziție publică pentru dotarea grupurilor sanitare de la sediul principal din Bulevardul Tomis, precum și a grupurilor sanitare de tip foișor din Parcul Arheologic (acelea care au costat 50.000 de euro bucata). Potrivit anunțului publicat pe site-ul autorității publice locale, aceasta intenționează să cumpere 23 de dozatoare de hârtie igienică din ”inox inoxidabil”, cu înveliș antiamprentă, 21 de dozatoare pentru săpun-spumă, tot din ”inox inoxidabil” cu înveliș antamprentă, 14 dozatoare pentru șervețele de mâini din același materia, 16 coșuri de gunoi de perete, 23 de coșuri de gunoi din inox (nu se specifică dacă tot ”inox inoxidabil”), 16 perii de WC, 5 uscătoare de mâini care suflă aerul cald la o viteză de 342 de kilometri pe oră, cu 5 ani garanție, și 188 de baterii alcaline.

De asemenea, la aceste dotări, Primăria adaugă și consumabile, după cum urmează: 656 de litri de săpun spumă, 1.312 bucăți de hârtie igienică, și 284 de seturi de șervețele de mâini. Și de această dată, specificațiile tehnice sunt foarte importante pentru primăria cea progresistă de la malul mării. Aflăm din anunțul publicat că hârtia igienică trebuie să aibă un aspect vizual ridicat, să fie albă și musai cu frunzițe albastre. De asemenea, șervețelele de mâini trebuie să fie moi, să lase o senzație de înaltă calitate, să fie făcute din hârtia cea mai absorbantă, pentru o uscare cât mai eficientă cu mai puține deșeuri. De asemenea, șervețelele trebuie să fie musai albe cu frunzulițe roz. O rolă desfășurată trebuie să conțină 34 centimetri de hârtie în lungime și 21,20 centimetri în lățime. În sfârșit, spuma trebuie să fie una moale și cremoasă, compatibilă cu toate tipurile de piele și preparată cu ingrediente care hidratează pielea.

Desigur, funcționarii din Primărie nu sunt îngeri. Merg la WC, și mersul lor ne costă. În anunțul publicat, autoritatea publică locală estimează valoarea achiziției la 95.187,86 de lei fără TVA. Cu TVA cu tot, confortul cu frunzulițe roz și inox din ăla care nu ruginește, neam :)))), ajunge la 113.273,55 de lei. Adică peste un miliard de lei vechi. Să mai spunem că, recent, Primăria a aprobat achiziția unor piese de mobilier de ultima fiță pentru viceprimarii Dumitru Babu și Costin Răsăuțeanu. Mitică și Costi vor primi birouri din sticlă neagră cu inserții de crom. De asemenea, biroul de comunicare al Primăriei, în cadrul căruia slujesc 4 persoane, va fi dotat cu 8 telefoane de ultimă generație. Deci două telefoane de căciulă. Să fie, să ajungă la toată lumea! La fel și hârtia igienică.

Mai jos puteți vedea anunțul publicat de Primăria Constanța:

Download (PDF, 83KB)

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Directorii Oil Terminal: 18.000 de lei pe lună. Salariații: concedii fără plată

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Adunarea Generală a Acționarilor Oil Terminat SA a adoptat ieri o hotărâre referitoare la fixarea limitelor pentru indemnizația lunară a directorilor cu contract de mandat. Aceștia urmează să încaseze indemnizații lunare în cuantum de 5-6 salarii medii brute pe societate. Marieta Stasi, director de dezvoltare în cadrul Oil Terminal, a precizat pentru Ordinea.Ro că 6 salarii medii brute pe societate înseamnă aproximativ 18.000 de lei.

Oil Terminal a raportat un profit de numai 17.000 de lei în primul semestru al acestui an. De asemenea, după acest rezultat dezastruos, compania controlată de stat a lansat un program de concedii fără plată impuse salariaților chemați să pună umărul și să suporte din buzunarele lor dezastrul financiar.

Oil Terminal este o companie strategică, având în vedere că are în operare cel mai mare terminal petrolier de la Marea Neagră. Acționar majoritar este statul român, care își administrează participația prin Ministerul Energiei. Ministru în funcție este cvasi-anonimul Anton Anton, de la ALDE. Director general la Oil Terminal este ceva mai cunoscutul Sorin Ciutureanu. Sub înțeleapta conducere a celor mai sus numiți, Oil Terminal a ajuns să producă profit, anul acesta, cât un butic. Rușinea în cauză tocmai a fost ștearsă prin salarii fabuloase pentru directorii cu mandat, după cum spuneam în deschiderea articolului.

Marieta Stasi, director de dezvoltare Oil Terminal:

”La nivel de societate s-au luat măsuri pentru reducerea cheltuielilor. Suntem în grafic, nu am avut tensiuni sociale sau alte probleme. Hotărârea AGA nu se referă la majorarea indemnizațiilor lunare ale directorilor cu mandat. Nu se majorează nimic, indemnizațiile rămân la fel. Este vorba doar de proceduri prevăzute de OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă. Noi am făcut recrutarea unor directori pe criteriile guvernanței corporative, iar acum am fost obligați să le stabilim limitele maxime ale indemnizațiilor. Dar nu sunt limite noi, sunt tot limitele vechi. Hotărârea se referă la dl. director general Sorin Ciutureanu și la doamna director financiar Adriana Frangu. Deci așa sunt pașii pe ordonanță, nu e vorba de altceva. Șase salarii brute pe societate înseamnă aproximativ 18.000 de lei”.

Download (PDF, 291KB)

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Buturuga mică răstoarnă carul mare. Cazul de insolvență al gigantului Van Oord, sucursala Constanța

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Compania olandeză Van Oord Dredging and Marine Contractors BV și-a deschis o sucursală în România, la Constanța, în anul 2013. Primul sediu administrativ al acesteia a fost stabilit într-un imobil deținut, în cote egale, de doi avocați influenți, foști judecători cu roluri cheie în sistemul local și național de justiție. Prin sucursală, grupul olandez a coordonat două lucrări monumentale. Vorbim aici de extinderea digului de larg al Portului Constanța și de extinderea plajelor turistice din Constanța și Eforie Nord, lucrări finanțate, generos, din fonduri europene.

Van Oord Sucursala Constanța, datorii de 222.717.990 de lei

De la înființare și până în prezent, Van Oord Sucursala Constanța a avut venituri impresionante, de peste un miliard de lei (cifra exactă: 1.038.374.458 de lei), dar profit… ioc. Pentru ultimul exercițiu contabil, respectiv al anului 2017, sucursala – slujită de numai 5 angajați – a declarat datorii totale, care provin din anii anteriori, de 222.717.990 de lei. Declarând cifre de comă, olandezii nu au plătit nimic la bugetul de stat al României. Cel mai probabil, profitul real a fost exportat în țara de origine, după o rețetă aplicată și de alte companii multinaționale care activează în țara noastră. Mai multe nereguli au fost descoperite de inspectorii antifraudă în contabilitatea Van Oord Sucursala Constanța, care a fost obligată să verse la bugetul statului român contribuții pe care, de altfel, firmele românești, bigote și retrograde – conform unor voci progresiste, le declară și chiar le  achită. Olandezii nu s-au conformat și au atacat la instanță decizia de impunere, pe care au reușit să o desființeze.

Olandezii au dat o țeapă de un milion de euro unei firme românești

Aspectele de mai sus s-au împachetat în tăcere. În schimb, de mai bine de doi ani Van Oord Sucursala Constanța se află într-un scandal imens, amplu mediatizat, inclusiv de publicația noastră, cu privire la țepuirea unui partener român. Vorbim aici de compania locală Comprest Util SRL, care a realizat digurile de mal în două din sectoarele de plajă din Constanța. Antreprenorul care deține compania locală, pe numele său Grigore Comănescu (foto), a declarat că olandezii au uitat să achite o fracție de aproximativ un milion de euro din ultima factură. Ca să fie clar: olandezii au plătit o parte din factură, însă după recepția finală a lucrării, văzându-se cu sacii în căruță, au uitat de diferența de aproape un milion de euro. La început au uitat, dar mai apoi au pretins, avocățește, că nu ei trebuiau să achite, ci  un partener de-al lor de consorțiu, alături de care câștigaseră licitația și executaseră lucrările.

O confuzie risipită de Tribunalul București

Din acest motiv, acțiunea inițiată de Comprest Util la începutul anului 2016, în vederea obținerii unei ordonanțe de plată împotriva Van Oord, a fost respinsă pe 15.03.2016. Judecătorii au reținut atunci că olandezii nu au calitate procesuală pasivă. Mai departe, firma românească s-a îndreptat împotriva partenerului de consorțiu al olandezilor. Vorbim aici de o firmă care se afla deja în insolvență, într-un dosar al Tribunalului București. Însă judecătorul sindic de la instanța bucureșteană a spus că datoria în litigiu nu aparținea partenerului de consorțiu.

Din acest motiv, Comprest Util a deschis alte două litigii împotriva olandezilor. În primul a cerut o nouă ordonanță de plată, iar în al doilea a cerut declanșarea insolvenței împotriva Van Oord – Sucursala Constanța.

Curtea de Apel Constanța bagă Van Oord Olanda în faliment

Confruntarea juridică a părților a fost teribilă. Pe 25 ianuarie 2017, judecătorul sindic de la Tribunalul Constanța a respins cererea Comprest Util privind declanșarea insolvenței împotriva Van Oord. Firma românească a declarat apel. Dar înainte să se judece apelul, în celălalt proces, de la Tribunalul Constanța, s-a dispus emiterea ordonanței de plată împotriva olandezilor, pe 31.01.2018. Această victorie a zguduit soarta procesului de insolvență. Astfel, pe 14.06.2018, Curtea de Apel Constanța a decis ca dosarul de judecată să fie returnat judecătorului sindic de la Tribunalul Constanța, cu misiunea de a deschide procedura de insolvență, atenție, împotriva Van Oord Olanda. După cum spuneam încă din titlu, buturuga mică răstoarnă carul mare!

Pentru unii mumă, pentru alții ciumă. Tribunalul anulează ordonanța de plată

Zdrobiți pe jumătate, olandezii s-au ridicat cu tehnici de manipulare mai rar întâlnite. Ei au reușit să blocheze executarea silită, iar mai apoi au obținut chiar anularea ordonanței de plată, pe calea contestației. În această procedură, Comprest Util s-a apărat, cerând Tribunalului să țină cont de hotărârea dată de instanța superioară, a Curții de Apel, în dosarul de insolvență. Cu alte cuvinte, românii au spus că dacă o instanță superioară a constatat starea de insolvență,  înseamnă că a stabilit calitatea Van Oord de datornic și caracterul cert, lichid și exigibil al creanței. Or aceste constatări ale unei instanțe superioare, nu pot fi cenzurate, schimbate sau anulate de o instanță inferioară – au spus juriștii Comprest.

În schimb, avocații tocmiți de olandezi au răspuns de genul: noi suntem Van Oord România, hotărârea de insolvență nu se referă la noi, ci se referă la Van Oord Olanda, care este o altă persoană.

Spusele lor au avut mare trecere la instanța de la Tribunal, care a trecut cu lejeritate peste cele stabilite la Curte. Ca să fie clară înclinarea balanței și diferența de tratament, trebuie să spunem că Tribunalul s-a pronunțat pe toate cererile olandezilor, însă nu s-a pronunțat deloc, a ignorat pur și simplu, excepția ridicată de compania românească. Un fel de: flit, bă, ura și la gară!

O manipulare machiavelică

După ce au anulat ordonanța de plată pledând că nu Sucursala a intrat în insolvență, ci firma-mamă din Olanda, avocații Van Oord au denunțat o eroare materială în hotărârea Curții de Apel. Astfel, ei au cerut să se înlocuiască Van Oord – Olanda cu Van Oord – Sucursala Constanța, susținând că aceasta din urmă ar avea calitatea și capacitatea de a răspunde pentru datoriile ei, în procedura insolvenței. Eroarea s-a rectificat, Van Oord Olanda a scăpat de insolvență. Pe aceeași eroare, sucursala scăpase de ordonanța de plată a milionului țepuit fără scrupule. Și scăpată a rămas. Ce bine, ce convenabil!

După rectificare, dosarul a fost trimis judecătorului-sindic de la Tribunal, cu misiunea de a începe procedura insolvenței împotriva Van Oord- Sucursala Constanța. Numai că avocații Sucursalei au venit cu textul vechi: noi suntem Van Oord România, o biată sucursală, nu putem răspunde, să răspundă Van Oord Olanda. Aceeași joacă și în alte două acțiuni îndreptate împotriva hotărârii Curții de Apel referitoare la insolvență: o revizuire, care încă se mai judecă, și o contestație în anulare, pierdută definitiv de Van Oord pe 8 octombrie 2018.

Nu-i așa că pare o tulburare gravă de percepție? Cum să te contrazici de la un proces la altul legat de percepția unei situații? Să abandonezi prima percepție, că ți-ai făcut o a doua percepție contrară, apoi să revii la prima, după care să te răzgândești și să o îmbrățișezi duplicitar pe a doua… Nu-i așa că pare o sminteală? Doar pare! În realitate, nu e nicio sminteală și nicio tulburare gravă de percepție. E lipsă de scrupule, machiavelism și reframing. Cu alte cuvinte: manipulare și vrăjeală frumos ambalată. Judecătorul sindic a stopat acest joc pe 9 octombrie 2018, când a respins excepția ridicată de olandezi. Van Oord – Sucursala Constanța a rămas în procesul de insolvență, urmând să se continue procedura prin care Comprest Util și alte firme țepuite să-și poată recupera banii.

Insolvența este utilă, măcar să știm dacă au țepuit și statul român

După cum spuneam în deschiderea articolului, sucursala are datorii. Și nu un datorii mărunte, ci peste 222 de milioane de lei.  Rămâne de văzut cum va decurge insolvența. Însă, în mod cert, Comprest Util va deține poziția de creditor principal și va avea acces la documentele contabile ale Van Oord – Sucursala Constanța. Nu credem că olandezilor le va conveni ca acest creditor, care după cum s-a văzut nu cedează la drepturile sale, să afle cum anume s-a produs gaura de peste 222 de milioane de lei. Asta în condițiile în care, participând la ambele lucrări de anvergură ale Van Oord în România, Comprest Util a realizat profit de 15-20%, primind lucrările cu doar 75% din valoarea plătită de beneficiari. În fond, aici este marea întrebare: cum o firmă românească a făcut profit, lucrând cu 75% din valoarea oferită de beneficiar, iar olandezii, cu 100%, au ieșit în pierdere? După cum spuneam, există suspiciunea că profitul real, pe care trebuiau să-l declare olandezii în țara noastră, a fost exportat spre țara lor de origine și astfel nu au plătit nimic la bugetul nostru de stat. Exemplul olandez este de-a dreptul șocant, întrucât este greu de admis că este normal să nu lași un leu, măcar în scârbă, statului român din încasări fabuloase, de peste un miliard de lei noi. Ca să vă faceți o impresie, această sumă înseamnă în lei vechi zece mii de miliarde. Păi care ar fi exemplul pe care ar trebui să-l ia firmele românești de aici? Să angajeze cheltuieli cu nemiluita ca să scoată banii afară din țară? Să-și țepuiască partenerii de afaceri? Opinăm că statul olandez, care se opune intrării României în Schengen pe motiv că suntem o țară coruptă și retrogradă, ar trebui să urmărească mai atent ce modele corecte ne vin aici, din Olanda.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: