Connect with us

Exclusiv

Firma unui constănțean ”împușcă” 10 milioane de euro de la Consiliul Județean

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

O firmă din București, dar controlată oficial de un constănțean, a câștigat o licitație deschisă organizată de Consiliul Județean Constanța. Și nu este vorba de o licitație oarecare, ci de una cu o valoare de aproape zece milioane de euro. Potrivit anunțului publicat azi pe SEAP, Consiliul Județean Constanța a încheiat contractul nr. 18559/06.07.2017 cu SC Secvision Business Solutions SRL București, în calitate de lider al unei asocieri, în vederea proiectării și construirii unei stații de sortare a deșeurilor reciclabile și a unei stații de tratare mecano-biologice în orașul Ovidiu. Valoarea contractului este de 41.243.543,44 de lei, plus TVA.

O licitație sub trei mandate: Nicușor, Cristinel, Horică

Proiectul este finanțat din fonduri europene prin Programul Operațional Sectorial de Mediu 2007-2013, fiind inițiat pe vremea lui Nicușor Constantinescu. Acesta prevede elemente de proiectare și de construire a unei instalații de sortare a deșeurilor solide cu o capacitate de 21.452 de tone pe an și a unei instalații de tratare mecano-biologice pentru o cantitate de 119.202 tone de deșeuri pe an. Licitația publică pentru atribuirea acestor lucrări a fost lansată pe 8 octombrie 2015. Cinci firme, respectiv asocieri de firme, s-au înscris la licitație. În februarie 2016, când conducerea internară a Consiliului Județean era asigurată de Cristinel Dragomir, instituția a închis procedura de licitație, pe considerentul că toate cele cinci oferte erau inadmisibile. Secvision Business Solutions SRL, în calitate de lider al unei asocieri care mai includea și firmele Hidroconstrucția SA și Argif Proiect SRL, a depus o contestație la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor. Acest demers a fost susținut, prin cerere de intervenție accesorie, și de firma COMSA S.A.U. din Spania, Barcelona. Pe 15 martie 2016, CNSC a admis contestația Secvision și a obligat CJC să reevalueze oferta. În consecință, procedura a fost reluată, iar după mai bine de un an (nu știm de ce-a durat atât), actuala conducere a CJC a declarat admisibilă oferta Secvision.

Un constănțean și un teleormănean

Deși are sediul social în București, Secvision Business Solutions SRL este controlată de constănțeanul Enis-Nuri Arif, de 37 de ani, care deține 70% din părțile sociale. Acesta este asociat în firmă cu Traian-Nicolae Petrache, născut în Roșiorii de Vede, județul Teleorman, în anul 1977. O privire atentă în istoricul firmei, așa cum este acesta disponibil pe Vrăjitoul.eu, atestă o evoluție cel puțin interesantă. Aflăm așa că Secvision a fost fondată în anul 2009 de Arif și Petrache, care dețineau ab initio cote egale, fifty-fifty. Firma avea ca obiect principal de activitate consultanța în tehnologia informației. Aici e timpul să spunem că Enis-Nuri Arif, constănțeanul nostru, este absolvent al facultății de automatică a Politehnicii București. În noiembrie 2011, Petrache s-a retras din firmă, după ce a cesionat părțile sale sociale către Anca Teodora Bota, o doamnă născută în Baia Mare, dar care locuia în București, chiar în apartamentul lui Petrache. Până în 2016, societatea a funcționat cu acționarii Arif și Bota. Și a funcționat bine, de vreme ce, în 2013, Secvision a ”împușcat” un contract de 5,59 milioane de lei plus TVA la Compania de Apă din Târgoviște, pentru a implementa, prin fonduri europene gestionate tot de Ministerul Mediului, un sistem de supervizare informatică la rețeaua de apă. În 2016, la scurt timp după finalizarea investiției de mediu de la Târgoviște, doamna din casa lui Petrache a părăsit firma, cesionând 30% din părțile sociale către acesta și 20% către Arif. Așa, firma a continuat să funcționeze cu fondatorii inițiali, chiar dacă distribuția beneficiilor s-a modificat. Desigur, aceste permutări ar putea fi rodul unei pure întâmplări.

Arif (stânga), la momentul semnării contractului de la Târgoviște. Sursa foto: targovistenews.ro

Petrache a fost angajatul șmecherilor care au desenat Planul Național de Gestionare a Deșeurilor

Totuși, nu chiar lipsită de importanță este o altă informație pe care ne-o livrează tot Vrăjitorul.eu. Astfel, în decursul anului 2010, Traiană-Nicolae Petrache a fost numit director general la Complex IT Solutions SRL, din inițiativa asociaților acestei firme, numiții Mihai Cozariuc și Radu-Dan Păunescu. În 2012, Petrache a devenit chiar asociat unic al firmei Complex IT Solutions SRL, după ce patronii săi au decis să-i cesioneze părțile sociale. Mai departe există o sumedenie de evidențe publice, potrivit cărora foștii patroni ai lui Petrache, respectiv Cozariuc și Păunescu, au fost deopotrivă angajați ai Ministerului Mediului. Ieșiți din sistem, aceștia au început să dezvolte firme clientelare care au lucrat cu Ministerul Mediului. Și nu este aprecierea noastră, ci o constatare a DNA, într-un dosar penal din anul 2012, în care a fost arestat preventiv fostul președinte al Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Liviu Mihai Rusu, și fostul secretar de stat Ioan Andreica. Numele lui Cozariuc și Păunescu apar în dosar, aceștia încercând să obțină, într-un mod clientelar, contracte de lucrări în legătură cu Sistemul de Management al Deșeurilor. O altă firmă a celor doi a executat lucrări finanțate din fonduri europene gestionate de Ministerul Mediului, la Cluj și la… Târgoviște.

Dar și mai interesant este faptul că o firmă în care cuplul Cozariuc-Păunescu are interese răspunde chiar de Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, câștigând o licitație în acest sens în anul 2016, pe vremea tehnocraților. Desigur, vorbim de Planul după care se fac și investițiile din Județul Constanța.

Comments

comments

Exclusiv

Primăria Constanța își dotează WC-urile: șervețele de mâini cu frunzulițe roz și dozatoare ”din inox inoxidabil”

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Primăria Municipiului Constanța a lansat procedura de achiziție publică pentru dotarea grupurilor sanitare de la sediul principal din Bulevardul Tomis, precum și a grupurilor sanitare de tip foișor din Parcul Arheologic (acelea care au costat 50.000 de euro bucata). Potrivit anunțului publicat pe site-ul autorității publice locale, aceasta intenționează să cumpere 23 de dozatoare de hârtie igienică din ”inox inoxidabil”, cu înveliș antiamprentă, 21 de dozatoare pentru săpun-spumă, tot din ”inox inoxidabil” cu înveliș antamprentă, 14 dozatoare pentru șervețele de mâini din același materia, 16 coșuri de gunoi de perete, 23 de coșuri de gunoi din inox (nu se specifică dacă tot ”inox inoxidabil”), 16 perii de WC, 5 uscătoare de mâini care suflă aerul cald la o viteză de 342 de kilometri pe oră, cu 5 ani garanție, și 188 de baterii alcaline.

De asemenea, la aceste dotări, Primăria adaugă și consumabile, după cum urmează: 656 de litri de săpun spumă, 1.312 bucăți de hârtie igienică, și 284 de seturi de șervețele de mâini. Și de această dată, specificațiile tehnice sunt foarte importante pentru primăria cea progresistă de la malul mării. Aflăm din anunțul publicat că hârtia igienică trebuie să aibă un aspect vizual ridicat, să fie albă și musai cu frunzițe albastre. De asemenea, șervețelele de mâini trebuie să fie moi, să lase o senzație de înaltă calitate, să fie făcute din hârtia cea mai absorbantă, pentru o uscare cât mai eficientă cu mai puține deșeuri. De asemenea, șervețelele trebuie să fie musai albe cu frunzulițe roz. O rolă desfășurată trebuie să conțină 34 centimetri de hârtie în lungime și 21,20 centimetri în lățime. În sfârșit, spuma trebuie să fie una moale și cremoasă, compatibilă cu toate tipurile de piele și preparată cu ingrediente care hidratează pielea.

Desigur, funcționarii din Primărie nu sunt îngeri. Merg la WC, și mersul lor ne costă. În anunțul publicat, autoritatea publică locală estimează valoarea achiziției la 95.187,86 de lei fără TVA. Cu TVA cu tot, confortul cu frunzulițe roz și inox din ăla care nu ruginește, neam :)))), ajunge la 113.273,55 de lei. Adică peste un miliard de lei vechi. Să mai spunem că, recent, Primăria a aprobat achiziția unor piese de mobilier de ultima fiță pentru viceprimarii Dumitru Babu și Costin Răsăuțeanu. Mitică și Costi vor primi birouri din sticlă neagră cu inserții de crom. De asemenea, biroul de comunicare al Primăriei, în cadrul căruia slujesc 4 persoane, va fi dotat cu 8 telefoane de ultimă generație. Deci două telefoane de căciulă. Să fie, să ajungă la toată lumea! La fel și hârtia igienică.

Mai jos puteți vedea anunțul publicat de Primăria Constanța:

Download (PDF, 83KB)

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Directorii Oil Terminal: 18.000 de lei pe lună. Salariații: concedii fără plată

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Adunarea Generală a Acționarilor Oil Terminat SA a adoptat ieri o hotărâre referitoare la fixarea limitelor pentru indemnizația lunară a directorilor cu contract de mandat. Aceștia urmează să încaseze indemnizații lunare în cuantum de 5-6 salarii medii brute pe societate. Marieta Stasi, director de dezvoltare în cadrul Oil Terminal, a precizat pentru Ordinea.Ro că 6 salarii medii brute pe societate înseamnă aproximativ 18.000 de lei.

Oil Terminal a raportat un profit de numai 17.000 de lei în primul semestru al acestui an. De asemenea, după acest rezultat dezastruos, compania controlată de stat a lansat un program de concedii fără plată impuse salariaților chemați să pună umărul și să suporte din buzunarele lor dezastrul financiar.

Oil Terminal este o companie strategică, având în vedere că are în operare cel mai mare terminal petrolier de la Marea Neagră. Acționar majoritar este statul român, care își administrează participația prin Ministerul Energiei. Ministru în funcție este cvasi-anonimul Anton Anton, de la ALDE. Director general la Oil Terminal este ceva mai cunoscutul Sorin Ciutureanu. Sub înțeleapta conducere a celor mai sus numiți, Oil Terminal a ajuns să producă profit, anul acesta, cât un butic. Rușinea în cauză tocmai a fost ștearsă prin salarii fabuloase pentru directorii cu mandat, după cum spuneam în deschiderea articolului.

Marieta Stasi, director de dezvoltare Oil Terminal:

”La nivel de societate s-au luat măsuri pentru reducerea cheltuielilor. Suntem în grafic, nu am avut tensiuni sociale sau alte probleme. Hotărârea AGA nu se referă la majorarea indemnizațiilor lunare ale directorilor cu mandat. Nu se majorează nimic, indemnizațiile rămân la fel. Este vorba doar de proceduri prevăzute de OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă. Noi am făcut recrutarea unor directori pe criteriile guvernanței corporative, iar acum am fost obligați să le stabilim limitele maxime ale indemnizațiilor. Dar nu sunt limite noi, sunt tot limitele vechi. Hotărârea se referă la dl. director general Sorin Ciutureanu și la doamna director financiar Adriana Frangu. Deci așa sunt pașii pe ordonanță, nu e vorba de altceva. Șase salarii brute pe societate înseamnă aproximativ 18.000 de lei”.

Download (PDF, 291KB)

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Buturuga mică răstoarnă carul mare. Cazul de insolvență al gigantului Van Oord, sucursala Constanța

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Compania olandeză Van Oord Dredging and Marine Contractors BV și-a deschis o sucursală în România, la Constanța, în anul 2013. Primul sediu administrativ al acesteia a fost stabilit într-un imobil deținut, în cote egale, de doi avocați influenți, foști judecători cu roluri cheie în sistemul local și național de justiție. Prin sucursală, grupul olandez a coordonat două lucrări monumentale. Vorbim aici de extinderea digului de larg al Portului Constanța și de extinderea plajelor turistice din Constanța și Eforie Nord, lucrări finanțate, generos, din fonduri europene.

Van Oord Sucursala Constanța, datorii de 222.717.990 de lei

De la înființare și până în prezent, Van Oord Sucursala Constanța a avut venituri impresionante, de peste un miliard de lei (cifra exactă: 1.038.374.458 de lei), dar profit… ioc. Pentru ultimul exercițiu contabil, respectiv al anului 2017, sucursala – slujită de numai 5 angajați – a declarat datorii totale, care provin din anii anteriori, de 222.717.990 de lei. Declarând cifre de comă, olandezii nu au plătit nimic la bugetul de stat al României. Cel mai probabil, profitul real a fost exportat în țara de origine, după o rețetă aplicată și de alte companii multinaționale care activează în țara noastră. Mai multe nereguli au fost descoperite de inspectorii antifraudă în contabilitatea Van Oord Sucursala Constanța, care a fost obligată să verse la bugetul statului român contribuții pe care, de altfel, firmele românești, bigote și retrograde – conform unor voci progresiste, le declară și chiar le  achită. Olandezii nu s-au conformat și au atacat la instanță decizia de impunere, pe care au reușit să o desființeze.

Olandezii au dat o țeapă de un milion de euro unei firme românești

Aspectele de mai sus s-au împachetat în tăcere. În schimb, de mai bine de doi ani Van Oord Sucursala Constanța se află într-un scandal imens, amplu mediatizat, inclusiv de publicația noastră, cu privire la țepuirea unui partener român. Vorbim aici de compania locală Comprest Util SRL, care a realizat digurile de mal în două din sectoarele de plajă din Constanța. Antreprenorul care deține compania locală, pe numele său Grigore Comănescu (foto), a declarat că olandezii au uitat să achite o fracție de aproximativ un milion de euro din ultima factură. Ca să fie clar: olandezii au plătit o parte din factură, însă după recepția finală a lucrării, văzându-se cu sacii în căruță, au uitat de diferența de aproape un milion de euro. La început au uitat, dar mai apoi au pretins, avocățește, că nu ei trebuiau să achite, ci  un partener de-al lor de consorțiu, alături de care câștigaseră licitația și executaseră lucrările.

O confuzie risipită de Tribunalul București

Din acest motiv, acțiunea inițiată de Comprest Util la începutul anului 2016, în vederea obținerii unei ordonanțe de plată împotriva Van Oord, a fost respinsă pe 15.03.2016. Judecătorii au reținut atunci că olandezii nu au calitate procesuală pasivă. Mai departe, firma românească s-a îndreptat împotriva partenerului de consorțiu al olandezilor. Vorbim aici de o firmă care se afla deja în insolvență, într-un dosar al Tribunalului București. Însă judecătorul sindic de la instanța bucureșteană a spus că datoria în litigiu nu aparținea partenerului de consorțiu.

Din acest motiv, Comprest Util a deschis alte două litigii împotriva olandezilor. În primul a cerut o nouă ordonanță de plată, iar în al doilea a cerut declanșarea insolvenței împotriva Van Oord – Sucursala Constanța.

Curtea de Apel Constanța bagă Van Oord Olanda în faliment

Confruntarea juridică a părților a fost teribilă. Pe 25 ianuarie 2017, judecătorul sindic de la Tribunalul Constanța a respins cererea Comprest Util privind declanșarea insolvenței împotriva Van Oord. Firma românească a declarat apel. Dar înainte să se judece apelul, în celălalt proces, de la Tribunalul Constanța, s-a dispus emiterea ordonanței de plată împotriva olandezilor, pe 31.01.2018. Această victorie a zguduit soarta procesului de insolvență. Astfel, pe 14.06.2018, Curtea de Apel Constanța a decis ca dosarul de judecată să fie returnat judecătorului sindic de la Tribunalul Constanța, cu misiunea de a deschide procedura de insolvență, atenție, împotriva Van Oord Olanda. După cum spuneam încă din titlu, buturuga mică răstoarnă carul mare!

Pentru unii mumă, pentru alții ciumă. Tribunalul anulează ordonanța de plată

Zdrobiți pe jumătate, olandezii s-au ridicat cu tehnici de manipulare mai rar întâlnite. Ei au reușit să blocheze executarea silită, iar mai apoi au obținut chiar anularea ordonanței de plată, pe calea contestației. În această procedură, Comprest Util s-a apărat, cerând Tribunalului să țină cont de hotărârea dată de instanța superioară, a Curții de Apel, în dosarul de insolvență. Cu alte cuvinte, românii au spus că dacă o instanță superioară a constatat starea de insolvență,  înseamnă că a stabilit calitatea Van Oord de datornic și caracterul cert, lichid și exigibil al creanței. Or aceste constatări ale unei instanțe superioare, nu pot fi cenzurate, schimbate sau anulate de o instanță inferioară – au spus juriștii Comprest.

În schimb, avocații tocmiți de olandezi au răspuns de genul: noi suntem Van Oord România, hotărârea de insolvență nu se referă la noi, ci se referă la Van Oord Olanda, care este o altă persoană.

Spusele lor au avut mare trecere la instanța de la Tribunal, care a trecut cu lejeritate peste cele stabilite la Curte. Ca să fie clară înclinarea balanței și diferența de tratament, trebuie să spunem că Tribunalul s-a pronunțat pe toate cererile olandezilor, însă nu s-a pronunțat deloc, a ignorat pur și simplu, excepția ridicată de compania românească. Un fel de: flit, bă, ura și la gară!

O manipulare machiavelică

După ce au anulat ordonanța de plată pledând că nu Sucursala a intrat în insolvență, ci firma-mamă din Olanda, avocații Van Oord au denunțat o eroare materială în hotărârea Curții de Apel. Astfel, ei au cerut să se înlocuiască Van Oord – Olanda cu Van Oord – Sucursala Constanța, susținând că aceasta din urmă ar avea calitatea și capacitatea de a răspunde pentru datoriile ei, în procedura insolvenței. Eroarea s-a rectificat, Van Oord Olanda a scăpat de insolvență. Pe aceeași eroare, sucursala scăpase de ordonanța de plată a milionului țepuit fără scrupule. Și scăpată a rămas. Ce bine, ce convenabil!

După rectificare, dosarul a fost trimis judecătorului-sindic de la Tribunal, cu misiunea de a începe procedura insolvenței împotriva Van Oord- Sucursala Constanța. Numai că avocații Sucursalei au venit cu textul vechi: noi suntem Van Oord România, o biată sucursală, nu putem răspunde, să răspundă Van Oord Olanda. Aceeași joacă și în alte două acțiuni îndreptate împotriva hotărârii Curții de Apel referitoare la insolvență: o revizuire, care încă se mai judecă, și o contestație în anulare, pierdută definitiv de Van Oord pe 8 octombrie 2018.

Nu-i așa că pare o tulburare gravă de percepție? Cum să te contrazici de la un proces la altul legat de percepția unei situații? Să abandonezi prima percepție, că ți-ai făcut o a doua percepție contrară, apoi să revii la prima, după care să te răzgândești și să o îmbrățișezi duplicitar pe a doua… Nu-i așa că pare o sminteală? Doar pare! În realitate, nu e nicio sminteală și nicio tulburare gravă de percepție. E lipsă de scrupule, machiavelism și reframing. Cu alte cuvinte: manipulare și vrăjeală frumos ambalată. Judecătorul sindic a stopat acest joc pe 9 octombrie 2018, când a respins excepția ridicată de olandezi. Van Oord – Sucursala Constanța a rămas în procesul de insolvență, urmând să se continue procedura prin care Comprest Util și alte firme țepuite să-și poată recupera banii.

Insolvența este utilă, măcar să știm dacă au țepuit și statul român

După cum spuneam în deschiderea articolului, sucursala are datorii. Și nu un datorii mărunte, ci peste 222 de milioane de lei.  Rămâne de văzut cum va decurge insolvența. Însă, în mod cert, Comprest Util va deține poziția de creditor principal și va avea acces la documentele contabile ale Van Oord – Sucursala Constanța. Nu credem că olandezilor le va conveni ca acest creditor, care după cum s-a văzut nu cedează la drepturile sale, să afle cum anume s-a produs gaura de peste 222 de milioane de lei. Asta în condițiile în care, participând la ambele lucrări de anvergură ale Van Oord în România, Comprest Util a realizat profit de 15-20%, primind lucrările cu doar 75% din valoarea plătită de beneficiari. În fond, aici este marea întrebare: cum o firmă românească a făcut profit, lucrând cu 75% din valoarea oferită de beneficiar, iar olandezii, cu 100%, au ieșit în pierdere? După cum spuneam, există suspiciunea că profitul real, pe care trebuiau să-l declare olandezii în țara noastră, a fost exportat spre țara lor de origine și astfel nu au plătit nimic la bugetul nostru de stat. Exemplul olandez este de-a dreptul șocant, întrucât este greu de admis că este normal să nu lași un leu, măcar în scârbă, statului român din încasări fabuloase, de peste un miliard de lei noi. Ca să vă faceți o impresie, această sumă înseamnă în lei vechi zece mii de miliarde. Păi care ar fi exemplul pe care ar trebui să-l ia firmele românești de aici? Să angajeze cheltuieli cu nemiluita ca să scoată banii afară din țară? Să-și țepuiască partenerii de afaceri? Opinăm că statul olandez, care se opune intrării României în Schengen pe motiv că suntem o țară coruptă și retrogradă, ar trebui să urmărească mai atent ce modele corecte ne vin aici, din Olanda.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: