Connect with us

Exclusiv

Stop joc. S-a terminat cu monopolul din pilotaj și remorcaj. Urmările unei amenzi record, de 5 milioane de euro

Doru Iordache

Publicat

la data de

Anul trecut, la începutul lunii septembrie, Consiliul Concurenței a dat publicității un comunicat de presă prin care anunța că șapte companii din Portul Constanța au primit o amendă record de 22.317.212 de lei, aproximativ cinci milioane de euro. Informația a fost preluată de presa locală și centrală. Societățile comerciale amendate sunt actorii principali de pe piața serviciilor de pilotaj şi remorcaj de manevră a navelor maritime în porturile maritime românești, Constanța Sud Agigea, Mangalia și Midia. Mai exact au fost amendate societățile: Canal Sea Services SRL, Black Sea Pilots SRL, Maritime Pilot SRL, Black Sea Services SRL, Compania de Remorcare Maritimă Coremar SA, Logistic Remo Services SRL, dar și Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, societatea care reglementează și administrează aceste servicii.

Sancțiunea usturătoare a devoalat de fapt voința unui grup de interese de a controla activitatea de pilotaj și cea de remorcaj maritim de manevră. De fapt situația diferă în cazul celor două activități. Activitatea de pilotaj maritim înseamnă manevra navelor sub comanda unui pilot din rada porturilor până la acostarea acestora la dană. Pilotul care efectuează această manevră trebuie să aibă brevetul de comandant de cursă lungă și, în urma unui examen, mai poate obține și brevetul de pilot.

Monopol sub bagheta echipei Valeriu Ionescu – Decebal Șerban

Doar înțelegerea dintre persoanele care controlează firmele de pilotaj și remorcaj maritim de manevră a navelor nu ar fi fost de ajuns pentru a se ajunge la o astfel de înțelegere comercială de monopol. Un aport consistent l-a avut și fosta conducere a Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA, din care făceau parte Valeriu Ionescu, director general, și Decebal Șerban, director general adjunct. În ceea ce privește pilotajul de manevră, monopolul s-a creat ca urmare a condițiilor impuse de fostul director Valeriu Ionescu prin caietul de sarcini întocmit la momentul licitației. Condiția era ca societatea care se califică pentru această activitate să dețină minim 17 remorchere, ori în Portul Constanța nu exista nicio companie care să dețină o asemenea flotă. Această condiție a creat premisele pentru crearea monopolului prin asocierea într-o singură companie a tuturor armatorilor care dețineau remorchere.

Banii se împărțeau egal

În raportul Consiliului Concurenței se stipulează următoarele:

”În ceea ce privește serviciile de remorcaj maritim, criteriile de acces stabilite în aceleași condiții ca și cele de mai sus, vizau un număr de minim 17 remorchere, într-o anume structură: 5 remorchere de 40 tone forță la cârlig, 5 remorchere de 20 tone forță la cârlig, 4 remorchere de 10 tone forță la cârlig şi 3 remorchere de 5 tone forță la cârlig.”.

Ca urmare a condițiilor impuse a luat ființă compania Logistic Remo Service SRL prin asocierea Black Sea Services SRL, Canal Sea Services SRL şi a Companiei de Remorcare Maritimă Coremar SA. În aceste condiții CN APMC a încheiat contractul cu Logistic Remo Services SRL. Pe parcursul contractului remorcherele lucrau cu rândul, iar banii erau încasați și se împărțeau în mod egal, pentru că fiecare dintre cele trei societăți dețineau câte 33,34 % din acțiunile Logistic Remo Services.

Contractul a rămas în viață, până la judecarea contestației

În plus în contract mai apărea o clauză care a fost amintită și în raportul Consiliului Concurenței:

„Printr-o altă înțelegere, cele trei companii s-au asigurat că sunt singurele care vor furniza servicii de remorcaj. Prin înțelegerea încheiată, Canal Sea Services, Black Sea Services şi Coremar s-au asigurat că niciuna dintre ele nu va ieși din asociere, în caz contrar,  compania care ar fi optat pentru această acțiune era obligată să plătească despăgubiri de 10.000.000 de euro către celelalte două”.

Acest contract a fost amendat de Consiliul Concurenței, dar a rămas în vigoare pentru că Logistic Remo Services și societățile din componența sa au atacat decizia în instanță.

APMC sparge monopolul

Pe 1 august 2017, contractul care a reglementat remorcajul de manevră expiră și CN APMC SA nu mai este dispusă să-l prelungească în forma sa actuală. Conducerea Portului urmează să spargă monopolul deoarece inspectorii Consiliului Concurenței pot aplica noi sancțiuni companiei, dacă vechiul contract se reînnoiește. În aceste condiții a fost întocmit un alt tip de contract cu societățile care dețin remorchere de manevră. Așa că se va reveni la sistemul concurențial pe piața de pilotaj maritim de manevră din porturile românești. Activitatea va fi coordonată de CN APMC și manevrele vor fi obținute în funcție de dotarea și prețul stabilit de armatorii care dețin remorchere în Porturile românești. De asemenea proprietarii șantierelor navale vor fi liberi să-și aleagă compania de remorcaj cu care să lucreze în funcție de ofertele disponibile. Fostele companii care creaseră monopolul se vor afla acum în competiție.

Pilotajul ar putea fi reglementat printr-un ordin de ministru

În cazul pilotajului maritim situația stă puțin altfel. Orice navă care intră într-unul din porturile maritime românești are obligația să aibă un pilot la bord care să conducă manevra împreună cu remorcherele angajate în operațiune. În raportul Consiliului Concurenței se stipulează urmatoarele:

”În cazul serviciilor de pilotaj maritim, prin contractul-cadru, aprobat prin hotărâre a consiliului de administraţie al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa SA,  au fost stabilite o serie de criterii de a căror îndeplinire cumulativă depindea intrarea pe piață şi anume, minim 21 de piloţi maritimi, respectiv minim 3 pilotine aflate în proprietatea operatorului, în leasing sau închiriate pe perioada de valabilitate a contractului. (…) În urma stabilirii noilor reguli de intrare pe piaţă, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa a încheiat contracte pentru efectuarea serviciilor de pilotaj maritim cu trei operatori şi anume, Black Sea Pilots SRL, Canal Sea Services SRL şi Maritime Pilot SRL. (…) Înțelegerile pentru activitatea de pilotaj s-au făcut între Canal Sea Services, Black Sea Pilots şi Maritime Pilot. Aceştia s-ar fi înţeles între ei să excludă orice formă de concurenţă, atât din partea altor companii, cât şi între ei.”

Într-un comunicat de presă Consiliul Concurenței arată că:

„Practic, s-au înţeles să-şi coordoneze activitatea (n.r. companiile de pilotaj) prin intermediul unui pilot-şef şi să folosească în comun pilotinele. Mai mult, există o clauză de penalizare care prevedea ca operatorul care iese din înțelegere să plătească 5 milioane de euro.”

”Ca și în cazul pilotajului această coordonare a jucătorilor pe piața pilotajului s-a concretizat ulterior în îndeplinirea numărului de piloţi şi de pilotine, stabilit prin Caietul de Sarcini întocmit de Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa. Cererea de servicii de pilotaj nu a suferit oscilații semnificative, menţinându-se relativ constantă. Oferta, în schimb, s-a diminuat considerabil, cel puțin din punct de vedere al numărului de prestatori de servicii, din zece operatori rămânând doar trei. Din punct de vedere al veniturilor realizate din această activitate, dacă cele trei întreprinderi deţineau în iulie 2012 cca. 85% din piaţă, din august 2012 şi până în august 2013, acestea au preluat întreaga piaţă, putând vorbi astfel despre un oligopol perfect, facilitat de Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, prin clauzele impuse prin contractul-cadru;” se arată în Raportul Consiliului Concurenței.

În plus, pe nouă aprilie 2015, CN APMC SA a încheiat un alt contract similar cu Black Waters SRL. Astfel Black Waters este singura societate care mai are după data de 1 august contract valabil încă doi ani și ar rămâne singurul operator pe piața pilotajului. Până la 1 august 2017, piloții celor patru firme lucrau prin rotație câte trei zile. Companiile câștigau la fel. Pe data de 6 martie2017, nava Caledonia s-a pus pe uscat în timp ce executa manevra de ieșire din portul Constanța. Pilotul responsabil de manevră era de la compania Black Waters SRL. Cu toate că era unul bine cotat, acesta a ales un curs mai puțin sau deloc uzitat… și a eșuat nava. Câteva zile mai târziu, Caledonia a fost dezeșuată și și-a continuat voiajul. Vizavi de situația contractelor ce privesc pilotajului maritim purtătorul de cuvânt al CNAPMC SA, Monica Velicu, ne-a declarat:

”Compania are discuții la nivelul Ministerului Transporturilor ca activitatea de pilotaj din porturile maritime românești să se facă în acord cu deciziile Consiliului Concurenței și reglementările din domeniu. Urmează ca decizia să fie comunicată tuturor celor interesați”.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Exclusiv

Primăria Constanța își dotează WC-urile: șervețele de mâini cu frunzulițe roz și dozatoare ”din inox inoxidabil”

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Primăria Municipiului Constanța a lansat procedura de achiziție publică pentru dotarea grupurilor sanitare de la sediul principal din Bulevardul Tomis, precum și a grupurilor sanitare de tip foișor din Parcul Arheologic (acelea care au costat 50.000 de euro bucata). Potrivit anunțului publicat pe site-ul autorității publice locale, aceasta intenționează să cumpere 23 de dozatoare de hârtie igienică din ”inox inoxidabil”, cu înveliș antiamprentă, 21 de dozatoare pentru săpun-spumă, tot din ”inox inoxidabil” cu înveliș antamprentă, 14 dozatoare pentru șervețele de mâini din același materia, 16 coșuri de gunoi de perete, 23 de coșuri de gunoi din inox (nu se specifică dacă tot ”inox inoxidabil”), 16 perii de WC, 5 uscătoare de mâini care suflă aerul cald la o viteză de 342 de kilometri pe oră, cu 5 ani garanție, și 188 de baterii alcaline.

De asemenea, la aceste dotări, Primăria adaugă și consumabile, după cum urmează: 656 de litri de săpun spumă, 1.312 bucăți de hârtie igienică, și 284 de seturi de șervețele de mâini. Și de această dată, specificațiile tehnice sunt foarte importante pentru primăria cea progresistă de la malul mării. Aflăm din anunțul publicat că hârtia igienică trebuie să aibă un aspect vizual ridicat, să fie albă și musai cu frunzițe albastre. De asemenea, șervețelele de mâini trebuie să fie moi, să lase o senzație de înaltă calitate, să fie făcute din hârtia cea mai absorbantă, pentru o uscare cât mai eficientă cu mai puține deșeuri. De asemenea, șervețelele trebuie să fie musai albe cu frunzulițe roz. O rolă desfășurată trebuie să conțină 34 centimetri de hârtie în lungime și 21,20 centimetri în lățime. În sfârșit, spuma trebuie să fie una moale și cremoasă, compatibilă cu toate tipurile de piele și preparată cu ingrediente care hidratează pielea.

Desigur, funcționarii din Primărie nu sunt îngeri. Merg la WC, și mersul lor ne costă. În anunțul publicat, autoritatea publică locală estimează valoarea achiziției la 95.187,86 de lei fără TVA. Cu TVA cu tot, confortul cu frunzulițe roz și inox din ăla care nu ruginește, neam :)))), ajunge la 113.273,55 de lei. Adică peste un miliard de lei vechi. Să mai spunem că, recent, Primăria a aprobat achiziția unor piese de mobilier de ultima fiță pentru viceprimarii Dumitru Babu și Costin Răsăuțeanu. Mitică și Costi vor primi birouri din sticlă neagră cu inserții de crom. De asemenea, biroul de comunicare al Primăriei, în cadrul căruia slujesc 4 persoane, va fi dotat cu 8 telefoane de ultimă generație. Deci două telefoane de căciulă. Să fie, să ajungă la toată lumea! La fel și hârtia igienică.

Mai jos puteți vedea anunțul publicat de Primăria Constanța:

Download (PDF, 83KB)

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Directorii Oil Terminal: 18.000 de lei pe lună. Salariații: concedii fără plată

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Adunarea Generală a Acționarilor Oil Terminat SA a adoptat ieri o hotărâre referitoare la fixarea limitelor pentru indemnizația lunară a directorilor cu contract de mandat. Aceștia urmează să încaseze indemnizații lunare în cuantum de 5-6 salarii medii brute pe societate. Marieta Stasi, director de dezvoltare în cadrul Oil Terminal, a precizat pentru Ordinea.Ro că 6 salarii medii brute pe societate înseamnă aproximativ 18.000 de lei.

Oil Terminal a raportat un profit de numai 17.000 de lei în primul semestru al acestui an. De asemenea, după acest rezultat dezastruos, compania controlată de stat a lansat un program de concedii fără plată impuse salariaților chemați să pună umărul și să suporte din buzunarele lor dezastrul financiar.

Oil Terminal este o companie strategică, având în vedere că are în operare cel mai mare terminal petrolier de la Marea Neagră. Acționar majoritar este statul român, care își administrează participația prin Ministerul Energiei. Ministru în funcție este cvasi-anonimul Anton Anton, de la ALDE. Director general la Oil Terminal este ceva mai cunoscutul Sorin Ciutureanu. Sub înțeleapta conducere a celor mai sus numiți, Oil Terminal a ajuns să producă profit, anul acesta, cât un butic. Rușinea în cauză tocmai a fost ștearsă prin salarii fabuloase pentru directorii cu mandat, după cum spuneam în deschiderea articolului.

Marieta Stasi, director de dezvoltare Oil Terminal:

”La nivel de societate s-au luat măsuri pentru reducerea cheltuielilor. Suntem în grafic, nu am avut tensiuni sociale sau alte probleme. Hotărârea AGA nu se referă la majorarea indemnizațiilor lunare ale directorilor cu mandat. Nu se majorează nimic, indemnizațiile rămân la fel. Este vorba doar de proceduri prevăzute de OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă. Noi am făcut recrutarea unor directori pe criteriile guvernanței corporative, iar acum am fost obligați să le stabilim limitele maxime ale indemnizațiilor. Dar nu sunt limite noi, sunt tot limitele vechi. Hotărârea se referă la dl. director general Sorin Ciutureanu și la doamna director financiar Adriana Frangu. Deci așa sunt pașii pe ordonanță, nu e vorba de altceva. Șase salarii brute pe societate înseamnă aproximativ 18.000 de lei”.

Download (PDF, 291KB)

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Buturuga mică răstoarnă carul mare. Cazul de insolvență al gigantului Van Oord, sucursala Constanța

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Compania olandeză Van Oord Dredging and Marine Contractors BV și-a deschis o sucursală în România, la Constanța, în anul 2013. Primul sediu administrativ al acesteia a fost stabilit într-un imobil deținut, în cote egale, de doi avocați influenți, foști judecători cu roluri cheie în sistemul local și național de justiție. Prin sucursală, grupul olandez a coordonat două lucrări monumentale. Vorbim aici de extinderea digului de larg al Portului Constanța și de extinderea plajelor turistice din Constanța și Eforie Nord, lucrări finanțate, generos, din fonduri europene.

Van Oord Sucursala Constanța, datorii de 222.717.990 de lei

De la înființare și până în prezent, Van Oord Sucursala Constanța a avut venituri impresionante, de peste un miliard de lei (cifra exactă: 1.038.374.458 de lei), dar profit… ioc. Pentru ultimul exercițiu contabil, respectiv al anului 2017, sucursala – slujită de numai 5 angajați – a declarat datorii totale, care provin din anii anteriori, de 222.717.990 de lei. Declarând cifre de comă, olandezii nu au plătit nimic la bugetul de stat al României. Cel mai probabil, profitul real a fost exportat în țara de origine, după o rețetă aplicată și de alte companii multinaționale care activează în țara noastră. Mai multe nereguli au fost descoperite de inspectorii antifraudă în contabilitatea Van Oord Sucursala Constanța, care a fost obligată să verse la bugetul statului român contribuții pe care, de altfel, firmele românești, bigote și retrograde – conform unor voci progresiste, le declară și chiar le  achită. Olandezii nu s-au conformat și au atacat la instanță decizia de impunere, pe care au reușit să o desființeze.

Olandezii au dat o țeapă de un milion de euro unei firme românești

Aspectele de mai sus s-au împachetat în tăcere. În schimb, de mai bine de doi ani Van Oord Sucursala Constanța se află într-un scandal imens, amplu mediatizat, inclusiv de publicația noastră, cu privire la țepuirea unui partener român. Vorbim aici de compania locală Comprest Util SRL, care a realizat digurile de mal în două din sectoarele de plajă din Constanța. Antreprenorul care deține compania locală, pe numele său Grigore Comănescu (foto), a declarat că olandezii au uitat să achite o fracție de aproximativ un milion de euro din ultima factură. Ca să fie clar: olandezii au plătit o parte din factură, însă după recepția finală a lucrării, văzându-se cu sacii în căruță, au uitat de diferența de aproape un milion de euro. La început au uitat, dar mai apoi au pretins, avocățește, că nu ei trebuiau să achite, ci  un partener de-al lor de consorțiu, alături de care câștigaseră licitația și executaseră lucrările.

O confuzie risipită de Tribunalul București

Din acest motiv, acțiunea inițiată de Comprest Util la începutul anului 2016, în vederea obținerii unei ordonanțe de plată împotriva Van Oord, a fost respinsă pe 15.03.2016. Judecătorii au reținut atunci că olandezii nu au calitate procesuală pasivă. Mai departe, firma românească s-a îndreptat împotriva partenerului de consorțiu al olandezilor. Vorbim aici de o firmă care se afla deja în insolvență, într-un dosar al Tribunalului București. Însă judecătorul sindic de la instanța bucureșteană a spus că datoria în litigiu nu aparținea partenerului de consorțiu.

Din acest motiv, Comprest Util a deschis alte două litigii împotriva olandezilor. În primul a cerut o nouă ordonanță de plată, iar în al doilea a cerut declanșarea insolvenței împotriva Van Oord – Sucursala Constanța.

Curtea de Apel Constanța bagă Van Oord Olanda în faliment

Confruntarea juridică a părților a fost teribilă. Pe 25 ianuarie 2017, judecătorul sindic de la Tribunalul Constanța a respins cererea Comprest Util privind declanșarea insolvenței împotriva Van Oord. Firma românească a declarat apel. Dar înainte să se judece apelul, în celălalt proces, de la Tribunalul Constanța, s-a dispus emiterea ordonanței de plată împotriva olandezilor, pe 31.01.2018. Această victorie a zguduit soarta procesului de insolvență. Astfel, pe 14.06.2018, Curtea de Apel Constanța a decis ca dosarul de judecată să fie returnat judecătorului sindic de la Tribunalul Constanța, cu misiunea de a deschide procedura de insolvență, atenție, împotriva Van Oord Olanda. După cum spuneam încă din titlu, buturuga mică răstoarnă carul mare!

Pentru unii mumă, pentru alții ciumă. Tribunalul anulează ordonanța de plată

Zdrobiți pe jumătate, olandezii s-au ridicat cu tehnici de manipulare mai rar întâlnite. Ei au reușit să blocheze executarea silită, iar mai apoi au obținut chiar anularea ordonanței de plată, pe calea contestației. În această procedură, Comprest Util s-a apărat, cerând Tribunalului să țină cont de hotărârea dată de instanța superioară, a Curții de Apel, în dosarul de insolvență. Cu alte cuvinte, românii au spus că dacă o instanță superioară a constatat starea de insolvență,  înseamnă că a stabilit calitatea Van Oord de datornic și caracterul cert, lichid și exigibil al creanței. Or aceste constatări ale unei instanțe superioare, nu pot fi cenzurate, schimbate sau anulate de o instanță inferioară – au spus juriștii Comprest.

În schimb, avocații tocmiți de olandezi au răspuns de genul: noi suntem Van Oord România, hotărârea de insolvență nu se referă la noi, ci se referă la Van Oord Olanda, care este o altă persoană.

Spusele lor au avut mare trecere la instanța de la Tribunal, care a trecut cu lejeritate peste cele stabilite la Curte. Ca să fie clară înclinarea balanței și diferența de tratament, trebuie să spunem că Tribunalul s-a pronunțat pe toate cererile olandezilor, însă nu s-a pronunțat deloc, a ignorat pur și simplu, excepția ridicată de compania românească. Un fel de: flit, bă, ura și la gară!

O manipulare machiavelică

După ce au anulat ordonanța de plată pledând că nu Sucursala a intrat în insolvență, ci firma-mamă din Olanda, avocații Van Oord au denunțat o eroare materială în hotărârea Curții de Apel. Astfel, ei au cerut să se înlocuiască Van Oord – Olanda cu Van Oord – Sucursala Constanța, susținând că aceasta din urmă ar avea calitatea și capacitatea de a răspunde pentru datoriile ei, în procedura insolvenței. Eroarea s-a rectificat, Van Oord Olanda a scăpat de insolvență. Pe aceeași eroare, sucursala scăpase de ordonanța de plată a milionului țepuit fără scrupule. Și scăpată a rămas. Ce bine, ce convenabil!

După rectificare, dosarul a fost trimis judecătorului-sindic de la Tribunal, cu misiunea de a începe procedura insolvenței împotriva Van Oord- Sucursala Constanța. Numai că avocații Sucursalei au venit cu textul vechi: noi suntem Van Oord România, o biată sucursală, nu putem răspunde, să răspundă Van Oord Olanda. Aceeași joacă și în alte două acțiuni îndreptate împotriva hotărârii Curții de Apel referitoare la insolvență: o revizuire, care încă se mai judecă, și o contestație în anulare, pierdută definitiv de Van Oord pe 8 octombrie 2018.

Nu-i așa că pare o tulburare gravă de percepție? Cum să te contrazici de la un proces la altul legat de percepția unei situații? Să abandonezi prima percepție, că ți-ai făcut o a doua percepție contrară, apoi să revii la prima, după care să te răzgândești și să o îmbrățișezi duplicitar pe a doua… Nu-i așa că pare o sminteală? Doar pare! În realitate, nu e nicio sminteală și nicio tulburare gravă de percepție. E lipsă de scrupule, machiavelism și reframing. Cu alte cuvinte: manipulare și vrăjeală frumos ambalată. Judecătorul sindic a stopat acest joc pe 9 octombrie 2018, când a respins excepția ridicată de olandezi. Van Oord – Sucursala Constanța a rămas în procesul de insolvență, urmând să se continue procedura prin care Comprest Util și alte firme țepuite să-și poată recupera banii.

Insolvența este utilă, măcar să știm dacă au țepuit și statul român

După cum spuneam în deschiderea articolului, sucursala are datorii. Și nu un datorii mărunte, ci peste 222 de milioane de lei.  Rămâne de văzut cum va decurge insolvența. Însă, în mod cert, Comprest Util va deține poziția de creditor principal și va avea acces la documentele contabile ale Van Oord – Sucursala Constanța. Nu credem că olandezilor le va conveni ca acest creditor, care după cum s-a văzut nu cedează la drepturile sale, să afle cum anume s-a produs gaura de peste 222 de milioane de lei. Asta în condițiile în care, participând la ambele lucrări de anvergură ale Van Oord în România, Comprest Util a realizat profit de 15-20%, primind lucrările cu doar 75% din valoarea plătită de beneficiari. În fond, aici este marea întrebare: cum o firmă românească a făcut profit, lucrând cu 75% din valoarea oferită de beneficiar, iar olandezii, cu 100%, au ieșit în pierdere? După cum spuneam, există suspiciunea că profitul real, pe care trebuiau să-l declare olandezii în țara noastră, a fost exportat spre țara lor de origine și astfel nu au plătit nimic la bugetul nostru de stat. Exemplul olandez este de-a dreptul șocant, întrucât este greu de admis că este normal să nu lași un leu, măcar în scârbă, statului român din încasări fabuloase, de peste un miliard de lei noi. Ca să vă faceți o impresie, această sumă înseamnă în lei vechi zece mii de miliarde. Păi care ar fi exemplul pe care ar trebui să-l ia firmele românești de aici? Să angajeze cheltuieli cu nemiluita ca să scoată banii afară din țară? Să-și țepuiască partenerii de afaceri? Opinăm că statul olandez, care se opune intrării României în Schengen pe motiv că suntem o țară coruptă și retrogradă, ar trebui să urmărească mai atent ce modele corecte ne vin aici, din Olanda.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: