Connect with us

Exclusiv

Stop joc. S-a terminat cu monopolul din pilotaj și remorcaj. Urmările unei amenzi record, de 5 milioane de euro

Doru Iordache

Publicat

la

Anul trecut, la începutul lunii septembrie, Consiliul Concurenței a dat publicității un comunicat de presă prin care anunța că șapte companii din Portul Constanța au primit o amendă record de 22.317.212 de lei, aproximativ cinci milioane de euro. Informația a fost preluată de presa locală și centrală. Societățile comerciale amendate sunt actorii principali de pe piața serviciilor de pilotaj şi remorcaj de manevră a navelor maritime în porturile maritime românești, Constanța Sud Agigea, Mangalia și Midia. Mai exact au fost amendate societățile: Canal Sea Services SRL, Black Sea Pilots SRL, Maritime Pilot SRL, Black Sea Services SRL, Compania de Remorcare Maritimă Coremar SA, Logistic Remo Services SRL, dar și Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, societatea care reglementează și administrează aceste servicii.

Sancțiunea usturătoare a devoalat de fapt voința unui grup de interese de a controla activitatea de pilotaj și cea de remorcaj maritim de manevră. De fapt situația diferă în cazul celor două activități. Activitatea de pilotaj maritim înseamnă manevra navelor sub comanda unui pilot din rada porturilor până la acostarea acestora la dană. Pilotul care efectuează această manevră trebuie să aibă brevetul de comandant de cursă lungă și, în urma unui examen, mai poate obține și brevetul de pilot.

Monopol sub bagheta echipei Valeriu Ionescu – Decebal Șerban

Doar înțelegerea dintre persoanele care controlează firmele de pilotaj și remorcaj maritim de manevră a navelor nu ar fi fost de ajuns pentru a se ajunge la o astfel de înțelegere comercială de monopol. Un aport consistent l-a avut și fosta conducere a Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA, din care făceau parte Valeriu Ionescu, director general, și Decebal Șerban, director general adjunct. În ceea ce privește pilotajul de manevră, monopolul s-a creat ca urmare a condițiilor impuse de fostul director Valeriu Ionescu prin caietul de sarcini întocmit la momentul licitației. Condiția era ca societatea care se califică pentru această activitate să dețină minim 17 remorchere, ori în Portul Constanța nu exista nicio companie care să dețină o asemenea flotă. Această condiție a creat premisele pentru crearea monopolului prin asocierea într-o singură companie a tuturor armatorilor care dețineau remorchere.

Banii se împărțeau egal

În raportul Consiliului Concurenței se stipulează următoarele:

”În ceea ce privește serviciile de remorcaj maritim, criteriile de acces stabilite în aceleași condiții ca și cele de mai sus, vizau un număr de minim 17 remorchere, într-o anume structură: 5 remorchere de 40 tone forță la cârlig, 5 remorchere de 20 tone forță la cârlig, 4 remorchere de 10 tone forță la cârlig şi 3 remorchere de 5 tone forță la cârlig.”.

Ca urmare a condițiilor impuse a luat ființă compania Logistic Remo Service SRL prin asocierea Black Sea Services SRL, Canal Sea Services SRL şi a Companiei de Remorcare Maritimă Coremar SA. În aceste condiții CN APMC a încheiat contractul cu Logistic Remo Services SRL. Pe parcursul contractului remorcherele lucrau cu rândul, iar banii erau încasați și se împărțeau în mod egal, pentru că fiecare dintre cele trei societăți dețineau câte 33,34 % din acțiunile Logistic Remo Services.

Contractul a rămas în viață, până la judecarea contestației

În plus în contract mai apărea o clauză care a fost amintită și în raportul Consiliului Concurenței:

„Printr-o altă înțelegere, cele trei companii s-au asigurat că sunt singurele care vor furniza servicii de remorcaj. Prin înțelegerea încheiată, Canal Sea Services, Black Sea Services şi Coremar s-au asigurat că niciuna dintre ele nu va ieși din asociere, în caz contrar,  compania care ar fi optat pentru această acțiune era obligată să plătească despăgubiri de 10.000.000 de euro către celelalte două”.

Acest contract a fost amendat de Consiliul Concurenței, dar a rămas în vigoare pentru că Logistic Remo Services și societățile din componența sa au atacat decizia în instanță.

APMC sparge monopolul

Pe 1 august 2017, contractul care a reglementat remorcajul de manevră expiră și CN APMC SA nu mai este dispusă să-l prelungească în forma sa actuală. Conducerea Portului urmează să spargă monopolul deoarece inspectorii Consiliului Concurenței pot aplica noi sancțiuni companiei, dacă vechiul contract se reînnoiește. În aceste condiții a fost întocmit un alt tip de contract cu societățile care dețin remorchere de manevră. Așa că se va reveni la sistemul concurențial pe piața de pilotaj maritim de manevră din porturile românești. Activitatea va fi coordonată de CN APMC și manevrele vor fi obținute în funcție de dotarea și prețul stabilit de armatorii care dețin remorchere în Porturile românești. De asemenea proprietarii șantierelor navale vor fi liberi să-și aleagă compania de remorcaj cu care să lucreze în funcție de ofertele disponibile. Fostele companii care creaseră monopolul se vor afla acum în competiție.

Pilotajul ar putea fi reglementat printr-un ordin de ministru

În cazul pilotajului maritim situația stă puțin altfel. Orice navă care intră într-unul din porturile maritime românești are obligația să aibă un pilot la bord care să conducă manevra împreună cu remorcherele angajate în operațiune. În raportul Consiliului Concurenței se stipulează urmatoarele:

”În cazul serviciilor de pilotaj maritim, prin contractul-cadru, aprobat prin hotărâre a consiliului de administraţie al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa SA,  au fost stabilite o serie de criterii de a căror îndeplinire cumulativă depindea intrarea pe piață şi anume, minim 21 de piloţi maritimi, respectiv minim 3 pilotine aflate în proprietatea operatorului, în leasing sau închiriate pe perioada de valabilitate a contractului. (…) În urma stabilirii noilor reguli de intrare pe piaţă, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa a încheiat contracte pentru efectuarea serviciilor de pilotaj maritim cu trei operatori şi anume, Black Sea Pilots SRL, Canal Sea Services SRL şi Maritime Pilot SRL. (…) Înțelegerile pentru activitatea de pilotaj s-au făcut între Canal Sea Services, Black Sea Pilots şi Maritime Pilot. Aceştia s-ar fi înţeles între ei să excludă orice formă de concurenţă, atât din partea altor companii, cât şi între ei.”

Într-un comunicat de presă Consiliul Concurenței arată că:

„Practic, s-au înţeles să-şi coordoneze activitatea (n.r. companiile de pilotaj) prin intermediul unui pilot-şef şi să folosească în comun pilotinele. Mai mult, există o clauză de penalizare care prevedea ca operatorul care iese din înțelegere să plătească 5 milioane de euro.”

”Ca și în cazul pilotajului această coordonare a jucătorilor pe piața pilotajului s-a concretizat ulterior în îndeplinirea numărului de piloţi şi de pilotine, stabilit prin Caietul de Sarcini întocmit de Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa. Cererea de servicii de pilotaj nu a suferit oscilații semnificative, menţinându-se relativ constantă. Oferta, în schimb, s-a diminuat considerabil, cel puțin din punct de vedere al numărului de prestatori de servicii, din zece operatori rămânând doar trei. Din punct de vedere al veniturilor realizate din această activitate, dacă cele trei întreprinderi deţineau în iulie 2012 cca. 85% din piaţă, din august 2012 şi până în august 2013, acestea au preluat întreaga piaţă, putând vorbi astfel despre un oligopol perfect, facilitat de Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, prin clauzele impuse prin contractul-cadru;” se arată în Raportul Consiliului Concurenței.

În plus, pe nouă aprilie 2015, CN APMC SA a încheiat un alt contract similar cu Black Waters SRL. Astfel Black Waters este singura societate care mai are după data de 1 august contract valabil încă doi ani și ar rămâne singurul operator pe piața pilotajului. Până la 1 august 2017, piloții celor patru firme lucrau prin rotație câte trei zile. Companiile câștigau la fel. Pe data de 6 martie2017, nava Caledonia s-a pus pe uscat în timp ce executa manevra de ieșire din portul Constanța. Pilotul responsabil de manevră era de la compania Black Waters SRL. Cu toate că era unul bine cotat, acesta a ales un curs mai puțin sau deloc uzitat… și a eșuat nava. Câteva zile mai târziu, Caledonia a fost dezeșuată și și-a continuat voiajul. Vizavi de situația contractelor ce privesc pilotajului maritim purtătorul de cuvânt al CNAPMC SA, Monica Velicu, ne-a declarat:

”Compania are discuții la nivelul Ministerului Transporturilor ca activitatea de pilotaj din porturile maritime românești să se facă în acord cu deciziile Consiliului Concurenței și reglementările din domeniu. Urmează ca decizia să fie comunicată tuturor celor interesați”.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Exclusiv

Drept la replică al primarului din Hârșova. Ionescu s-a apărat publicând datele personale ale unui crescător de animale

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

În urma anchetei publicate de Ordinea.Ro cu privire la drama crescătorilor de animale din Hârșova, primarul localității, Viorel Ionescu, a transmis redacției un drept la replică, într-un format needitabil. Ca urmare, am decis să publicăm aici documentul PDF transmis de primarul Hârșovei.

Download (PDF, 225KB)

Facem precizarea că Viorel Ionescu a publicat pe contul său de Facebook, dar și în grupuri de Facebook, documentul de mai sus, precum și o serie de înscrisuri care se referă la relațiile contractuale dintre crescătorul de animale Sorin Nechita și Primăria Hârșova. Documentele au conținut inițial datele personale ale fermierului hârșovean, precum adresa de domiciliu și codul numeric personal. Aceste elemente sunt protejate prin lege, neputând fi date publicității de către un terț. În situația de față, primarul din Hârșova nu a ajuns accidental în posesia datelor cu caracter personal, ci le-a avut în gestiune, în calitate de conducător al Primăriei din Hârșova. Manipularea acestor date și publicarea lor pe Facebook reprezintă o încălcare vădită a legii, în condițiile în care Înalta Curte de Casație și Justiție a României a calificat în mod unitar în practica ei că rețelele sociale reprezintă un spațiu public.

Referitor la susținerea primarului din Hârșova că nu a fost contactat de redactorul Ordinea.Ro pentru a-și exprima un punct de vedere, facem precizarea că l-am sunat pe numărul personal în data de 12 februarie 2020, la ora 13:41, însă domnia sa nu a răspuns apelului nostru. Este real că nu am întreprins alte demersuri pentru a-l contacta, având în vedere conduita repetată în spațiul public de a nu răspunde întrebărilor presei (ultima situație a fost reflectată într-un reportaj al postului de televiziune Kanal D). 

Discreditarea pe care o încearcă Viorel Ionescu la adresa crescătorului de animale Sorin Nechita, faptul că acesta a fost dat afară din funcția pe care o deținea în cadrul Primăriei Hârșova, pe baza unei cercetări disciplinare, și susținerea că altul ar fi fost mobilul pentru care crescătorul și-ar fi vândut animalele ar putea avea un rol explicativ doar dacă Nechita ar fi singurul fermier în situația relatată în articolul nostru. Însă, în aceeași situație se găsesc și alți crescători de animale, precum Georgel Ionașcu, Dobrică Dociu sau Cosmin Crăciun. 

Constatarea Curții de Conturi există, chiar dacă nu a fost publicată în articolul cadru. Din sutele de înscrisuri, le-am selectat doar pe acelea pe care le-am considerat relevante. Publicăm mai jos adresa Curții de Conturi cu privire la constatarea abaterilor de la legalitate. 

 

Primarul din Hârșova amenință publicația noastră cu un proces, pe baza unei înțelegeri denaturate a reportajului nostru. Soția domniei sale a avut legături profesionale cu Asociația Crescătorilor de Animale, fapt demonstrat cu înscrisuri. De asemenea, Primăria Hârșova a atribuit contractul de închiriere a pășunii orașului către acest ONG, cu încălcarea vădită a caietului de sarcini aprobat de Consiliul Local Hârșova. Documentul aprobat prevedea două condiții eliminatorii cerute participanților la licitație: să dețină cod de exploatație din Registrul Național al Exploatațiilor, respectiv să dețină ÎN PROPRIETATE numărul minim de animale pentru o încărcătură de cel puțin 0,3 Unitate Vită Mare la hectar. Or, așa cum am probat cu înscrisuri, Asociația nu deținea nici cod de exploatație, nici animale în proprietate. Nu deținea nici măcar un cont bancar, nu desfășurase nicio activitate anterioară, nefiind înregistrată cu declarații fiscale pe site-ul Ministerului de Finanțe, fapt care putea fi lesne verificat de membrii comisiei de licitație. 

Funcționarii care au gestionat această licitație nu puteau trece peste condițiile aprobate de Consiliul Local, având obligația să descalifice Asociația întrucât nu îndeplinea condițiile minimale de a participa la procedură. În al doilea rând, dacă s-ar admite că Primăria a trecut peste aspectele votate de Consiliul Local, autorizând ca cele două condiții eliminatorii să fie complinite prin codurile, respectiv animalele membrilor, chiar și așa comisia de licitație era obligată să ceară o dovadă că respectivele coduri și respectivele animale aparțin membrilor Asociației, iar nu unor terți. Cu alte cuvinte, trebuia stabilit din capul locului dacă persoanele înscrise în acele documente au calitatea de membri ai Asociației. Or, după cum am relatat în articolul nostru, fermierii din Hârșova nu au fost niciodată cooptați în Asociație. Nu există hotărâre de cooptare și nu există o Încheiere a judecătorului prin care să se dispună cu privire la înscrierea noilor membri în Registrul Special al Asociațiilor și Fundațiilor de la Grefa Judecătoriei Hârșova. De asemenea, în dosarul penal, judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Hârșova cere imperativ unității de Parchet să lămurească în primul rând acest aspect. Pentru că, dacă acești oameni nu au fost membri, Asociația a obținut fraudulos atât contractul de închiriere a pășunii, cât și fondurile europene de la APIA. 

Susținerea primarului că el și familia sa nu au legătură cu Asociația și nu a avut niciun interes personal în derularea contractului  este o încercare ieftină de manipulare. În articolul nostru nu se afirmă așa ceva. Am afirmat, și rămânem la această afirmație, că soția primarului a avut relații profesionale cu Asociația, iar Asociația a fost favorizată de subordonații primarului din Hârșova. În loc să reacționeze în acest mod nepotrivit, Viorel Ionescu ar trebui să ordone o anchetă internă, pentru a se lămuri în primul rând domnia sa de ce s-a ajuns aici. O astfel de conduită ar risipi orice dubiu și ar fi de apreciat fără rezerve. De asemenea, ar ușura ancheta penală aflată în curs de instrumentare. 

Notă: înțelegem că documentele cu datele personale ale crescătorului de animale au fost între timp anonimizate. Chiar și așa, scăparea inițială, prin care datele personale au ajuns în spațiul public, cel puțin pentru o perioadă de timp, sunt expresia unei neglijențe greu de scuzat. Elementele cu roșu au fost supra-adăugate de redacția noastră, în postarea inițială a primarului fiind accesibile datele în forma lor nudă. 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Subvenții de muls, la Hârșova. Micii fermieri, distruși de o asociație favorizată de primar

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Mai mulți fermieri din Hârșova au ajuns în faliment, după ce Primăria a închiriat pășunea localității către o asociație care a beneficiat de asistență juridică de specialitate, în chestiuni statutare, chiar de la soția primarului Viorel Ionescu. ONG-ul nu îndeplinea condițiile obligatorii pentru a participa la licitație, neavând nici cod de exploatație, nici animale în proprietate. Asociația s-a folosit de codurile și de animalele fermierilor, atât la dobândirea pășunii în chirie, cât și la accesarea de subvenții de la APIA în anul 2017. Din aceste fonduri, asociația a achitat administrației locale chiria și taxa de teren, pe doi ani la rând. La scurt timp după ce Primăria a încasat de la asociație chiria pe 2018, primarul din Hârșova a plecat într-o vizită de lucru în Canada și Statele Unite ale Americii. Fermierii nu s-au ales cu niciun leu. Președintele asociației, care este socrul unui fost consilier local, a pretins că fermierii nu au calitatea de membri ai asociației. La o inundație din anul 2018, mai mulți crescători au fost forțați de împrejurări să-și vândă animalele cu 40-50 de lei pe bucată, ca să le salveze de la o moarte sigură.

Drama crescătorilor de animale din Hârșova a început în anul 2017. În luna februarie, Consiliul Local Hârșova a aprobat organizarea unei licitații publice pentru închirierea, pe un termen de 7 ani, a pășunii de 1072 de hectare a localității. La începutul lunii martie, crescătorii de animale, care dețineau ferme și utilizau pășunea comunală pe baza unei taxe anuale, au fost convocați la o ședință de către primarul Viorel Ionescu.

Fermierii spun că edilul din Hârșova i-a condiționat să adere la Asociația Crescătorilor de Animale Hârșova, pentru a putea să își continue activitatea. Primarul le-ar fi spus că singura variantă în care ar putea să închirieze această suprafață imensă ar fi asocierea.

Înțelegând că nu au încotro, micii fermieri au acceptat să se înscrie în asociație. Ei au plătit câte o taxă de 200 de lei, de fiecare, pentru care nu au primit niciun fel de chitanță, și au întocmit adeziuni adresate președintelui Asociației Crescătorilor de Animale din Hârșova,  Radu Sora. Acesta le-a inspirat încredere, pentru că părea un bătrân de treabă, mieros la vorbă și mai ales pe placul primarului. În zilele următoare, noii membri au alergat să adune actele cerute pentru licitație: pașapoartele animalelor, adeverințe de la medicul veterinar, avizele de funcționare, documentele de înregistrare în Registrul Național al Exploatațiilor, ba chiar și certificate fiscale că sunt la zi cu datoriile către buget. Cei care aveau datorii, au făcut eșalonări la plată.

Din cauza timpului scurt și a agitației create, acești oameni simpli nu au cerut, pentru că nici nu știau că trebuie să ceară, dovada înscrierii în actele statutare ale asociației și în registrul special de la Grefa instanței. În lipsa acestor formalități legale, de drept nu au fost niciodată membri ai asociației.

Abia după luni bune, fermierii aveau să afle că actele Asociației au fost redactate cu asistența juridică, oferită în anul 2014, de soția actualul primar din Hârșova. De asemenea, aveau să afle că mai toate ședințele Asociației erau conduse de ginerele președintelui, pe numele său Ion Cristian Rădulescu, fost consilier local în mandatul trecut.

Licitația trucată de la Primărie

Procedura de licitație a Primăriei avea reguli clare, stabilite prin caietul de sarcini aprobat prin HCL 23/23.02.2017. Din capul locului, erau două condiții mari și late, eliminatorii. În primul rând, participanții, persoane fizice și juridice, trebuiau să aibă animale înscrise în Registrul Național al Exploatațiilor, cu precizarea, trecută într-o paranteză, ”crescători de animale din cadrul colectivității locale”. A doua condiție era dovada deținerii în proprietate a numărului minim necesar de animale în vederea asigurării încărcăturii minime de 0,3 Unitate Vită Mare (UVM) pe hectar.

Asociația nu îndeplinea nici un criteriu, nici altul. Nu avea cod de exploatație și nu deținea niciun animal în proprietate. Cu toate acestea, ONG-ul a fost declarat câștigător. Ca urmare, președintele acestuia, Radu Sora, a fost chemat să semneze contractul de închiriere nr. 5/08.05.2017 cu primarul Viorel Ionescu. ”Membrii” Asociației, care îndeplineau individual condițiile eliminatorii din caietul de sarcini și care au fost cooptați fără a fi înscriși efectiv în actele statutare, nu sunt menționați în contract.

Contractul nr. 5/08.05.2017 șochează de la prima vedere, întrucât o parte din rubricile destinate datelor locatarului au rămas goale. Lipsesc următoarele date: codul RNE, contul bancar, banca, telefonul și faxul.

Un alt aspect cel puțin derutant este acela că suprafața închiriată asociației a fost de 519,83 de hectare, iar nu de 1.072 de hectare cât scria în caietul de sarcini al licitație. Una din clauze stipula că asociația trebuie să pășuneze suprafața închiriată cu 3508 de animale. Era vorba de animalele aflate în proprietatea membrilor fondatori (9 la număr) și a membrilor așa-zis cooptați în împrejurările mai sus relatate (în număr de 14), însă acest detaliu nu a fost menționat în contract. Durata contractului a fost de 7 ani, iar valoarea chiriei a fost stabilită la 214 lei/ha/an.  

Fals în înscrisuri sub semnătură privată?

Abia la o săptămână după semnarea contractului, s-a întocmit ”centralizatorul privind acordul, datele de identificare, numărul de animale deținute de către fiecare membru al asociației și suprafața alocată fiecărui membru”. Documentul a fost semnat, spre avizare, de primarul Viorel Ionescu și înregistrat la Primărie sub numărul 6321/15.05.2017. În total, în centralizator sunt înscriși 23 de crescători de animale.

Sorin Nechita, unul din cei înscriși în centralizator, avea să formuleze o plângere penală în anul 2018, susținând că fermierii au semnat centralizatorul în alb. Practic, datele cu privire la numărul de animale și la suprafețele de pășune alocate membrilor au fost complinite ulterior de persoane din conducerea asociației. Un alt crescător, Dobrică Dociu, a formulat la rândul său plângere penală, susținând că semnătura sa a fost contrafăcută. De altfel, semnătura care apare în dreptul acestui nume seamănă izbitor de mult cu semnătura proprie a președintelui Radu Sora. În sfârșit, crescătorul Cristian Rădulescu, ginerele președintelui Radu Sora, nu și-a exprimat acordul prin semnătură. Lipsa semnăturii acestuia trebuia să-l împiedice pe primar să avizeze centralizatorul.

Tot din plângerile penale mai sus menționate se degajă informația că fermierii ar fi fost contactați de președintele Radu Sora să mai semneze un proces-verbal necesar la APIA în vederea accesării subvențiilor pentru pășune. Împrejurarea de mai sus este consemnată chiar într-o încheiere penală din martie 2019, dispusă în dosarul 101/842/2019 al Judecătoriei Hârșova: ”Conform susținerii numitului Nechita Sorin, Radu Sora i-a convins să semneze în alb spunându-le că nu știe ce să scrie în conținutul procesului-verbal, dar o să-l îndrume un funcționar de la APIA”.

Procesul-verbal din 13 mai 2017, despre care există suspiciunile de mai sus, consemnează că cei 23 de semnatari s-ar fi pus de acord să achite din subvențiile ce urmau să fie accesate chiria pe teren pentru anul 2017, chiria în avans pentru 2018 și lucrări de întreținere. De asemenea, își exprimau acordul ca ”banii rămași să se împartă membrilor Asociației Crescătorilor de Animale”. Sorin Nechita a denunțat faptul că o asemenea hotărâre nu a fost adoptată în fapt niciodată, în vreme ce Dobrică Dociu susține că semnătura sa ar fi fost falsificată și pe acest document.

Ce spune legea despre beneficiarii subvențiilor pentru pășune

Potrivit Legii 97/2017, care s-a publicat în Monitorul Oficial exact în ziua în care se semna la Hârșova contractul de închiriere a islazului, subvențiile pentru pășunile închiriate din domeniul localităților puteau fi accesate de 3 beneficiari:

În primul rând, subvențiile pot fi accesate direct de către crescătorii de animale înscriși în asociație, pe baza centralizatorului avizat de primar și a copiei contractului de închiriere semnat de Asociație cu Primăria. În acest caz, crescătorii care asigură încărcătura cu animale la hectar încasează ajutorul nerambursabil direct în conturile lor bancare.

În al doilea rând, subvențiile pot fi accesate de o asociație fără cod propriu de exploatație care desfășoară activitate cu animalele membrilor. În acest caz, asociația trebuie să aibă acordul expres al crescătorilor pentru a accesa subvenția, dovedit prin centralizatorul avizat de primar, precum și printr-un proces-verbal al adunării crescătorilor în care se prevede destinația exactă a sumelor obținute. Banii intră în contul asociației, care trebuie să îi folosească potrivit destinației aprobate de adunarea crescătorilor.

În sfârșit, mai exista și varianta asociațiilor cu cod propriu de exploatație, care preiau animalele crescătorilor în tabere de vară, pe perioada sezonului de pășunat. Înființarea taberelor de vară trebuie supusă acreditării sanitar-veterinare, cu plata unor taxe specifice.

I-au înșelat prin omisiune

Ultima variantă de accesare a subvenției nu intră în discuție în cazul de la Hârșova, pentru că asociația nu deținea cod propriu de exploatație, neîndeplinind condiția minimală de a cere o astfel de autorizare.

Din acest motiv, rămâneau în discuție celelalte două modalități de accesare. Însă conducerea asociației nu i-a informat pe proprietarii de animale, cu privire la această opțiune. Ștabii agreați de Primărie au omis pur și simplu să le spună crescătorilor de dreptul lor legal de a alege între cele două variante de accesare a subvenției. Crescătorii nu au fost întrebați cum vor să se procedeze în privința subvenției cuvenite pentru prestația lor de a asigura încărcarea cu minim 0,3 UVM la hectar. În schimb, li s-au dat documente la semnat, dar nu în cadrul unei adunări legale, ci pe sub mână și în alb, așa cum au susținut fermierii în plângerile lor penale.

Pășunatul permanent reprezintă întreținerea pășunii

Aici trebuie să mai spunem că, în accepțiunea legii, pajiștile se consideră întreținute când sunt păscute permanent sau când sunt cosite o dată pe an. Întreținerea prin cosire nu se aplică decât pentru terenurile persoanelor particulare. În cazul islazurilor închiriate de la Primării, întreținerea pajiștii prin pășunat permanent este singura condiție obligatorie la accesarea subvenției. Desigur, crescătorii pot face și alte lucrări, însă subvenția depinde doar de pășunat, cu numărul minim de animale stabilit în lege, de 0,3 UVM la hectar.

Subvenția de 438.ooo de lei

Pe 29 iunie 2017, la ora 16 și 13 minute, președintele asociației, Radu Sora, a depus o cerere unică de plată la APIA. Cererea a fost completată cu date care nu corespundeau realității. Astfel, la forma de organizare s-a menționat codul 02, care se referă la societăți comerciale – deși era vorba de un ONG fără cod de exploatație și fără animale. De asemenea, la codul CAEN a fost înscris eronat codul 0162 care se referă la activități de creștere a animalelor pe bază de tarif sau contract, servicii de pășunat, servicii de igienizare a cotețelor și adăposturilor. Codul se referă la o activitate economică, deși asociația nu a prestat activități economice, fapt evidențiat în cele două bilanțuri contabile depuse de la înființare până în prezent. În realitate, câmpul trebuia completat cu codul 9499 – Activități ale altor organizații n.c.a.. Potrivit clasificării, această clasă include ”activități de acordare a unor subvenții de către membrii organizațiilor sau către alții”. Dacă banii se accesau pe acest cod, cotele din subvenție votate pentru crescători puteau ajunge în final la aceștia. Or, banii fiind acordați scriptic pentru o activitate economică specifică societăților comerciale, transferul nu a mai putut fi operat în contabilitate.

Și neregulile nu se opresc aici. Astfel, la declarația de suprafață a fost înscris codul 604, care indica în mod eronat că terenul se află în proprietatea aplicantului, deși terenul era închiriat de la Primărie. La secțiunea ”Date despre sectorul zootehnic”, în care trebuiau menționate informațiile despre numărul și felul animalelor din exploatație s-a înscris sintagma ”nu există informații”. De asemenea, câmpul 48, în care trebuiau trecute codurile exploatațiilor zootehnice ale membrilor asociației, a fost completat cu sintagma ”Nu există informații”. Dacă în loc de codul 604 s-ar fi completat corect codul 603, care indica faptul că terenul este un islaz comunal, aplicația nu se putea închide fără numărul de animale și fără codurile de exploatație ale crescătorilor, deoarece, așa cum am explicat în paragraful anterior, pentru terenurile de acest fel ajutorul nerambursabil din fonduri europene nu se poate acorda decât pentru întreținerea pajiștilor prin pășunat permanent.

Ulterior, contul bancar al Asociației (deschis pe 11 mai 2017) a fost utilizat pentru încasarea, în tranșe, a subvențiilor pentru pășune, acordate de APIA pentru anul 2017. În total, Asociația a încasat  438.469,54 de lei.

Din banii primiți, Asociația a achitat doar chiria și taxa de teren către Primărie, atât pentru anul 2017, cât și pentru anul 2018. Suma totală virată Primăriei a fost de 231.462,52 de lei. Așa cum reiese din extrasul de cont bancar, asociația nu a cheltuit niciun leu pentru întreținerea pășunii, iar întreținerea prin pășunat permanent, efectuată de crescătorii înscriși în tabelul centralizator, nu s-a putut deconta contabil din cauza codurilor completate eronat, așa cum am explicat în paragraful anterior. Prestatorii întreținerii prin pășunat permanent, care au asigurat încărcătura minimă cu animale cerută de lege, au rămas cu buza umflată.

Crescătorii spun că, în perioada în care asociația a virat în contul Primăriei chiria pentru anul 2018, primarul Viorel Ionescu a plecat într-o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii și în Canada.

Viorel Ionescu are un proces pe rol, prin care contestă decizia Curții de Conturi de a restitui banii cheltuiți în SUA și Canada

După ce s-a folosit de banii lor, de documentele lor și de animalele lor, Asociația n-a vrut să mai audă de micii fermieri

După ce au intrat banii în asociație, președintele Radu Sora a pretins că nu poate respecta cele hotărâte prin procesul-verbal, în privința acordării banilor rămași către membrii asociației. Sora a aberat că, în cadrul asociațiilor nonguvernamentale, membrii pun în comun, fără drept de restituire, contribuțiile lor. Însă, fermierii nu au adus niciodată animalele în patrimoniul asociației. Or, pe încărcătura cu animalele lor, rămase în proprietatea lor, li se cuveneau subvențiile. Pășunatul a fost singura formă de întreținere a pășunii. Mai mult, și asta este de-a dreptul halucinant, Sora a pretins chiar în fața instanțelor de judecată, că fermierii înscriși în centralizator nu au fost niciodată membri ai asociației, nefiind înscriși în actele statutare și în registrul asociațiilor și fundațiilor de la grefa Judecătoriei Hârșova.

Falimentul

În primăvara anului 2018, islazul din Hârșova s-a inundat. Fermierii au cerut încă o dată cota lor din subvenții sau măcar furaje ca să nu le moară animalele. N-au primit nimic. Asociația nu a degajat apa de pe islaz, așa cum se obligase prin contractul de închiriere a pășunii, iar Primăria nu a intervenit pentru a se respecta această clauză contractuală. O scuză ar fi în aceea că primarul era plecat în turneu peste ocean. Într-un final, micii crescători spun că au fost obligați de împrejurări să-și vândă animalele cu 40-50 de lei de exemplar adult, ca să le salveze de la o moarte sigură.

În primăvara anului 2018, islazul din Hârșova a fost inundat. Animalele riscau să moară de foame. O parte din fermieri au ales să le vândă cu prețuri de nimic, pentru a le salva, totuși, de la moarte.

În locul faliților, Asociația a cooptat alți crescători, pe baza unor convenții încheiate în luna mai 2018. Toți membrii înscriși în centralizatorul nou au accesat direct subvențiile de pășune de la APIA, în anul 2018. Pentru ei s-a putut, pentru membrii inițiali nu s-a putut. Pentru unii mumă, pentru alții ciumă.

Dosarele penale

După ce au dat faliment, micii fermieri înșelați au început să facă plângeri peste plângeri. Situația semnalată de ei a fost verificată de Curtea de Conturi a României, care a constatat abateri la încheierea contractului de închiriere. De asemenea, faptele au fost cercetare sub aspectul fraudei cu fonduri europene de către DNA – Structura Constanța. Dosarul a fost clasat, întrucât datele despre completarea eronată a codurilor nu erau atunci cunoscute. Însă faptele de abuz în serviciu, gestiune frauduloasă și fals în înscrisuri sub semnătură privată au fost declinate de DNA spre soluționare la Parchetul Judecătoriei Hârșova. Noul dosar a fost instrumentat chiar de prim-procurorul unității, care a dispus o soluție de clasare în anul 2018. Înșelații au depus plângere împotriva soluției de netrimitere în judecată, care a fost admisă prin Încheierea nr. 68/27.03.2019, pronunțată în dosarul 101/842/2019 al Judecătoriei Hârșova. 

Nu s-au făcut verificări de bază

Judecătorul de cameră preliminară a constatat că nu s-a făcut o cercetare penală corectă și complexă în dosarul clasat de Parchetul Judecătoriei Hârșova. Astfel, procurorul de caz nu a stabilit dacă fermierii la care ne-am referit în acest articol au sau nu au calitatea de membri ai Asociației. Deși s-a reclamat un fals, la dosarul penal nu se regăsea originalul tabelului indicat, pentru a se putea face o minimă confruntare.  

”Nu rezultă din dosar verificările cu privire la procedura licitației pășunii în baza căreia s-a încheiat contractul dintre părți (…) Organele de cercetare și de urmărire penală au trecut foarte ușor cu vederea sesizarea petenților potrivit căreia neavând în realitate calitatea de membri, prin tabelul centralizator din data de 15.05.2017, APIA a fost prejudiciată cu suma alocată cu titlul de subvenție, într-un cuantum semnificativ de 438.469,54 de lei. De asemenea, se impun verificări și cu privire la implicarea unui funcționar APIA cu privire la completarea tabelului care a stat efectiv la baza admiterii cererii unice de plată.” – afirmă judecătorul de cameră preliminară.

”Situația se circumscrie zonei infracționale”

Mai departe, magistratul spune că în dosarul penal se găseau numeroase adrese trimise de fermieri către Ministerul Agriculturi, APIA, Curtea de Conturi, Primăria Hârșova și consilierii locali. ”(…) Nu rezultă nici un fel de mențiune referitoare la verificări privind aceste sesizări, deși cel puțin din răspunsurile Ministerului Agriculturii și ale APIA se reține că situația expusă de petenți se circumscrie zonei infracționale…” – argumentează judecătorul.    

”Din cuprinsul acestor corespondențe rezultă necesitatea verificării de către organele de cercetare și urmărire penală în vederea stabilirii în mod concret a solicitării care a stat la baza încheierii contractului de concesiune (dacă a fost făcută în nume propriu de Asociație sau în numele membrilor, cu toate condițiile ce decurg din acest fapt, verificarea întregii documentații aferente licitației). Rezultă și necesitatea stabilirii în mod concret a solicitării care a stat la baza admiterii de către APIA a cererii unice de plată (pentru cine a fost făcută, dacă s-au respectat condițiile, cine sunt în realitate beneficiarii). Pentru o analiză completă, rezultatul acestor verificări vor fi completate și coroborate și cu verificarea dosarului de obținere a subvențiilor aferente anului 2018.” – se mai arată în Încheierea penală din 2019.

Cercetările trebuie să includă Primăria Hârșova și APIA

”Ulterior acestor verificări se impune a fi verificată și lămurită afirmația intimatului Sora Radu potrivit căreia nu putea beneficia de bani lichizi din sumele acordate de APIA. În raport de verificarea acestei afirmații, având în vedere efectuarea unor plăți anticipate Primăriei Hârșova, se impune verificarea traseului acestor sume, precum și stabilirea faptului dacă ulterior plăților făcute din subvenția obținută de la APIA, intimații au primit direct sau indirect sume de bani din partea Primăriei Hârșova și cu ce titlu.”.

Cercetările trebuie să continue pentru toate cele trei infracțiuni sesizate. La abuzul în serviciu, trebuie verificată implicarea funcționarilor publici de la Primăria Hârșova și de la APIA. În sfârșit, tabelul centralizator trebuie cercetat în sensul stabilirii împrejurării dacă persoanele înscrise în acesta erau sau nu membri în Asociație și dacă prin înscrierea animalelor unor nemembri în acest tabel, nu s-au indus date eronate, false, prin care s-a realizat un folos necuvenit Asociației.

Ce spune Radu Sora

Deși am încercat să obținem un punct de vedere de la primarul din Hârșova, acesta nu a răspuns apelului nostru telefonic. În schimb, președintele Asociației, Radu Sora, a acceptat inițial să ne ofere un interviu filmat pentru data de 14 februarie 2020, angajându-se să ne comunice un loc și o oră. Ulterior, acesta a uitat de promisiune și nu a mai sunat să anunțe locul și ora întâlnirii. În discuția telefonică de câteva minute, Sora ne-a atenționat că urmează un proces, dacă nu vom reflecta faptul că Asociația a fost asistată juridic de soția primarului din Hârșova în anul 2014, cu mult înainte ca Viorel Ionescu să ajungă primar. În realitate, soția primarului Viorel Ionescu a aplicat ștampila sa și pe un act adițional la actul constitutiv al Asociației din 12 noiembrie 2016, când soțul ei era deja primar al localității. Însă ceea ce contează cu adevărat este colaborarea de lungă durată dintre conducerea Asociației și soția primarului. Or, pe fondul acestei relații statornice, neregulile din licitația organizată de Primărie nu pot fi privite în sensul unor simple greșeli. 

Soția primarului a aplicat ștampila sa pe acte statutare ale asociației din 2014 și 2016.

De asemenea, Radu Sora a insinuat că nu putea să le dea lichidități fermierilor din subvenție, ci cel mult furaje pentru animale. El spune că fermierii ar fi refuzat furajele. În realitate, așa cum reiese fără dubiu din extrasele de cont bancare ale Asociației, în anii 2017 și 2018 nu s-au achiziționat furaje, astfel că afirmația președintelui nu pare să aibă acoperire. Ionel Stamate, un alt fermier din localitate spune că a primit furajele din subvențiile anului 2017 abia în anul 2019. El spune că fiul său, care era membru în Asociație, a fost exclus după ce a lipsit de la o ședință organizată, nu la Primărie, ca toate celelalte, ci la ferma unui samsar de animale, la un șpriț. Crescătorul participase la toate ședințele anterioare, însă a fost exclus la prima absență.

Un conflict mic de interese

Trebuie să mai spunem că cercetările în dosarul penal, deși au fost reluate în vara anului trecut, nu au fost finalizate până în momentul de față. Fermierii atrag atenția că soțul doamnei prim-procuror de la PJ Hârșova a fost consilier local, coleg de partid cu primarul Viorel Ionescu, iar în momentul de față reprezintă interesele Primăriei în cadrul Consiliului de Administrație al Spitalului Orășenesc Hârșova. Opinăm că, pentru a nu exista nicio îndoială cu privire la obiectivitatea anchetei, dosarul ar trebui preluat de o altă unitate de Parchet. 

În videoreportajul de mai jos puteți vedea drama crescătorilor de animale relatată de ei înșiși. Va urma!

AICI puteți citi dreptul la replică transmis redacției noastre de Primarul din Hârșova. 

Iar AICI puteți citi preciozările redacției Ordinea.Ro cu privire la cele afrimate în dreptul la replică al primarului. 

Download (PDF, 225KB)

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Un milionar discret crește, pe bani grei, atractivitatea turistică a orașului Techirghiol

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

O firmă abonată la banii publici, care a câștigat 79 de contracte în județele Constanța și Tulcea din 2013 încoace, va încasa de la Primăria Techirghiol peste 6 milioane de lei pentru lucrări de infrastructură rutieră și asistență tehnică. Astfel, Primăria Techirghiol plătește către Autoprima SERV SRL peste 6 milioane de lei pentru servicii de proiectare, asistență tehnică și execuția lucrărilor de construcții-montaj Strada Lacului, în cadrul proiectului “Valorificarea potențialului balnear și turistic al Lacului Techirghiol prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare”.

Potrivit anunțului urcat în SICAP de Primăria Techirghiol, valoarea estimată a achiziției a fost de 7.392.083,00 lei fără T.V.A. Defalcat pe cele trei obiective ale achiziției, estimarea cuprindea:
• Amenajări pentru protecția mediului și aducerea terenului la starea inițială: 110.047,00 lei fără T.V.A;
• Proiect tehnic și detalii de execuție: 203.300,00 lei fără T.V.A;
• Asistență tehnică din partea proiectantului: 100.100,00 lei fără T.V.A.

TOTAL PROIECTARE: 413.447,00 lei fără T.V.A
• Construcții și instalații: 6.773.636,00 lei fără T.V.A;
• Organizare de șantier: 169.900,00 lei fără T.V.A;
• Probe tehnologice și teste: 35.100,00 lei fără T.V.A

Valoarea totală estimată pentru execuție: 6.978.636,00 lei fara T.V.A

Lucrarea, în etape

Conform documentului existent pe pagina e-licitație.ro – Sistemul Electronic de Licitații Publice – a fost stabilit ca proiectul să se desfășoare după mai multe etape, astfel:

Etapa I de proiectare are alocat maxim 3 luni de zile de la semnarea contractului și primirea ordinului de începere al serviciului de proiectare. Asistenta tehnica din partea proiectantului se va acorda până la finalizarea lucrărilor.

Etapa a II-a privind executarea lucrărilor are alocat 12 luni de zile de la data obținerii autorizației de construire și primirea ordinului de începere a lucrărilor de execuție.

NOTĂ! Termenul maxim de realizare a investiției trebuie să fie corelat cu perioada de implementare a Contractului de finanțare nr. 4088/28.03.2019, nu mai tarziu de 31.12.2020, cu posibilitatea de prelungire, în condițiile prelungirii cu act adițional a Contractului de finanțare mai sus menționat.

Autoprima Serv, singurul ofertant la licitație

Autoprima Serv SRL a fost singurul ofertant înscris la licitație. Oferta a fost depusă electronic. Pe 5 februarie 2020, în urma analizării acesteia, Primăria Techirghiol a decis să atribuie contractul de proiectare, asistență și execuție a lucrărilor prin care se va moderniza strada Lacului din localitate către singurul ofertant, Autoprima Serv SRL. Societatea va întocmi proiectul lucrării, îl va executa și își va oferi sieși asistența tehnică necesară. Pentru toate acestea, va încasa 6.832.279,88 lei.

Deși suma pusă la bătaie de Primărie nu a fost una de neglijat, alte societăți au ocolit licitația. O explicație posibilă ar fi incertitudinea cu privire la termenul de predare a investiției. Astfel, lucrările de proiectare trebuie să dureze trei luni, iar până la finalul anului mai rămân doar șapte luni pentru execuția propriu-zisă a lucrărilor. Termenul poate fi prelungit doar dacă Primăria Techirghiol va obține, la rândul ei, o prelungire a contractului de finanțare semnat pe 28 martie 2019. Aceste aspecte ipotetice ar putea fi cauza lipsei de interes pentru licitație din partea altor societăți din domeniu. 

Anul trecut Autoprima Serv SRL a mai obținut alte trei contracte de la Primăria Techirghiol. Potrivit portalului Confidas.Ro, societatea a semnat pe 30 mai 2019 un contract cu Primăria Techirghiol de 11.695.599,94 de lei fără TVA. Apoi, pe 19 iulie 2019, a semnat un al doilea contract de 11.480.950,66 de lei. În sfârșit, ultimul contract a fost încheiat pe 19 septembrie 2019, cu valoarea de 421.986 de lei fără TVA. Primele două contracte se referă la lucrări mari de investiții, cu fonduri atrase de administrația locală pentru creșterea atractivității turistice a orașului. Al treilea se referă la lucrări de întreținere a drumurilor pietruite din localitate (că mai sunt și din astea!). 

79 de contracte cu statul

AUTOPRIMA SERV S.R.L. are sediul social în municipiul Constanța, pe strada Mamaia nr. 181 bis. Societatea îi are asociați pe soții Balagiu, Adrian și Iudit, cunoscuți drept milionarii discreți ai Constanței. Abonată la contracte cu statul, Autoprima SRL reușind să câștige 79 de contracte de achiziții publice, din 2013 și până în prezent, valoarea totală a acestora ridicându-se la suma de 272.671.602,83 lei, conform portalului Confidas.ro.

Tot în conformitate cu datele publicate de Confidas.ro, Autoprima SERV SRL nu are datorii la ANAF, dar înregistrează 37 de dosare în instanță. Potrivit ultimei raportări contabile, societatea are o cifră de afaceri de 46.148.599 lei, un profit de 936.600 lei și 106 angajați.

Autoprima SERV SRL și-a început activitatea în anul 1999. Adrian Balagiu este asociat cu 33% în HBB Minerals SRL și Road Mix Technology SRL și cu 50% în RoadMax Construct SRL.

De-a lungul anilor, firma soților Balagiu a încheiat contracte cu mai multe administrații locale din județul Constanța, precum și cu Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, pentru care a executat lucrări de întreținere a Autostrăzii Soarelui. Pe bani frumoși…

Iată lista și sumele de bani câștigate de soții Balagiu de la statul român:

Milionarii discreți ai Constanței, deloc străini de scandalurile publice

Numele lui Adrian Balagiu este asociat de jurnaliști cu scandalul în care a fost implicat și fostul deputat Cristian Boureanu. Adrian Balagiu a spus că Boureanu i-a… sustras ATV-ul și s-a răsturnat cu el pe o plajă din stațiunea Mamaia. Se întâmpla în 2017, pe 1 mai.

Cazul și relatările, inclusiv cele din dosarul aflat în instanță, au fost prezentate de Ordinea.ro:

Un afacerist local spune că Boureanu i-a sustras ATV-ul și s-a răsturnat cu el pe plaja din Mamaia Nord

 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: