Connect with us

Politica

Șeful PNL Constanța, deputatul Bogdan Huțucă, posibil ministru de Finanțe în viitorul guvern PNL

Publicat

la

Guvernul condus de Viorica Dăncilă a fost dărâmat în Parlament, ieri, prin moțiunea de cenzură introdusă de PNL și susținută de partidele din opoziție și votată inclusiv de unii dintre liderii importanți ai PSD, printre aceștia și președintele (încă) al TSD. Cum alegerile anticipate sunt doar un slogan de campanie îmbrățișat de aproape întreaga fostă Opoziție, după consultările de la Palatul Cotroceni cu președintele Klaus Iohannis, se va ajunge la instalarea unui guvern de tranziție. Cel mai probabil va fi un guvern politic, un guvern minoritar al PNL. Este de așteptat ca președintele României să anunțe mâine după consultările cu partidele numele premierului desemnat.

Deja există o schiță de guvern la sediul PNL din Aleea Modrogan și este foarte posibil ca președintele Klaus Iohannis să își dea binecuvântarea asupra formulei, deși încă nu este foarte clar dacă îi va încredința mandatul formării Guvernului lui Ludovic Orban sau va decide să meargă pe mâna unui tehnocrat apropiat de PNL și de Cotroceni.

Nou guvern de tranziție ar urma să fie unul mai suplu. Vor fi între 15 și 18 ministere și încă se discută de unul sau doi vicepremieri cu portofoliu sau nu. Guvernul PNL 2019-2020 să arăta cam așa:

Premier: Ludovic Orban (este deja desemnat de partid, dar președintele Iohannis va decide dacă merge pe mâna lui sau ținând cont de obiecțiile Pro România și nu numai să meargă pe mâna unei alte persoane)

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice: Robert Sighiartău (secretarul-general al PNL)

Viceprim-ministru pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României: Rareș Bogdan (dacă acceptă să plece de la Bruxelles, variantă greu de crezut).

Ministru de Externe: Vlad Nistor (profesor de istorie la Universitatea din București, considerat unul dintre apropiații lui Orban în momentele grele din anul 2016). O altă variantă este deputatul Ben Oni Ardelean, care are relații foarte bune cu republicanii americani. Pe ultima sută de m au intrat în cursă și Emil Hurezeanu, actualul ambasador al României în Germania și fostul ministru de externe, Cristian Diaconescu)

Ministru de Finanțe: Florin Câțu, liderul senatorilor PNL, văzut bine printre hipsteri, dar și imprevizibil uneori. O altă variantă este deputatul Bogdan Huțucă.

Ministrul Justiției. Aici, liberalii iau în considerare să meargă pe varianta unui independent, dar și variante precum Cristina Trăilă, Alina Gorghiu, Cristian Băcanu sau Ioan Cupșa sunt luate în calcul. NU ar mira pe nimeni dacă la inițiativa partenerilor strategici actualul ministru, Ana Birchall, să fie păstrată și în Guvernul PNL.

Ministerul Educației: Raluca Turcan este aici titular indiscutabil dacă își va dori să părăsească poziția de lider al deputaților PNL și care se bucură de sprijinul președintelui Iohannis. Deputatul de Bihor Florica Cherecheș este o altă variantă luată în calcul de liberali.

Ministerul Apărării: Ovidiu Raețchi, vicepreședintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, este pregătit de liberali pentru această poziție, având în vedere relația sa bună cu Statele Unite și Israelul.

Ministerul Muncii și Justiției Sociale: Dan Vâlceanu, vicepreședinte al PNL și deputat de Gorj, prezent deseori la tv pentru a apăra pozițiile PNL este opțiunea lui Orban pentru acest minister.

Ministerul Tineretului și Sportului: Mara Mareș, liderul tineretului PNL și deputat de Brașov.

Ministerul Afacerilor Interne: Victor Paul Dobre, deputat liberal cu experiență în domeniu și care a mai deținut acest portofoliu. O variantă ar fi și deputatul Florin Roman.

Ministerul Economiei: Iulian Dumitrescu, senator de Prahova, influent în partid. În cazul în care Orban preferă un apropiat, acesta ar putea fi liderul PNL Virgil Popescu.

Ministerul Mediului: deputatul de Iasi Costel Alexe este considerat specialistul partidului în acest domeniu.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: senatorul de Caraș-Severin Marcel Vela, care activează în Comisia pentru Ape și Păduri, este o variantă. Alternativele sunt deputatul de Dolj Nicolae Giugea sau președintele Comisiei Permanente pentru UNESCO, deputatul Ionel Palăr.

Ministrul Transporturilor: Deputatul Lucian Bode, președinte al Comisiei de Transporturi din Camera Deputaților, nu are aici nici o emoție.

Ministrul Culturii: Dacă Orban va opta pentru a integra în echipă și foști contestatari, Adriana Săftoiu, deputat de București, jurnalist și scriitor, poate fi o opțiune surpriză pentru portofoliul Culturii. Și Gigel Știrbu, actualul președinte al Comisiei pentru Cultură din Camera Deputaților, poate fi o opțiune, având în vedere că a mai ocupat această poziție.

Ministrul Turismului: Pentru această poziție, Orban s-ar putea adresa unui politician liberal din tânăra generație, precum Pavel Popescu.

Ministrul Fondurilor Europene: Bogdan Glăvan, profesor universitar în economie și consilier al lui Orban în acest domeniu.

sursa: stiripesurse.ro

Comments

comments

Politica

Secția Specială este reinventată. Stelian Ion: „Proiectul lui Predoiu știrbește definitiv competența DNA de a ancheta cazurile de corupție“

Publicat

la data de

Scris de

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a lansat, în dezbatere publică, proiectul de lege privind desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție. Noul organism va intra în subordinea Parchetului General, iar cei 43 de procurori care vor face parte din noua Secție vor fi desemnați de către plenul CSM. Noua secție va fi construită pe modul Parchetului European și va, conform lui Predoiu, respectă toate recomandările venite de la nivel european. De asemenea, Predoiu a precizat că a prezentat proiectul liderilor coaliției de guvernare, iar aceștia l-au aprobat.

Pohta lui Iohannis, PSD, PNL și UDMR

Noul proiect al Secției Speciale este aspru criticat de fostul ministru al Justiției, Stelian Ion. Parlamentarul constănțean spune că proiectul ministrului Predoiu de desființare a SIIJ știrbește definitiv competența DNA de a ancheta cazurile de corupție în care ar putea fi implicați magistrați.

„Este ceea ce și-au dorit mereu, de la președintele Iohannis, până la PSD, PNL și UDMR. Care va fi următorul pas, să ia de la DNA și alte competențe de a ancheta fapte de corupție? Ministrul Predoiu acționează în mod conștient pentru slăbirea DNA și a luptei anticorupție.

Președintele Iohannis și coaliția pe care instalat-o la butoane vor magistrați slabi, timorați, care să răspundă comenzilor politice.

Proiectul de desființare a SIIJ prezentat de Predoiu încalcă flagrant una dintre cerințele principale ale rapoartelor MCV și avizele Comisiei de la Veneția, și anume refacerea competențelor parchetelor specializate, DNA și DIICOT.

Găselnița lui Predoiu de a trimite dosarele la mai multe parchete din teritoriu, pentru a nu se putea spune că le mută la o altă structură după chipul și asemănarea SIIJ, este ridicolă și nu rezolvă adevărata problemă. Adevărata problemă este slăbirea DNA. Iar faptul că noua structură va avea coordonare și nucleu central arată că, până la urmă, SIIJ nu se desființează, ci se re-înființează. La fel de ridicolă este invocarea modelului organizării Parchetului European pentru a justifica o nouă SIIJ, mutată la Parchetul general.

În plus, desemnarea procurorilor de la parchetele de pe lângă Curțile de Apel și cei de la nivel central, de la Parchetul General, de către plenul CSM, nu doar de Secția pentru procurori, va transfera și asupra selecției acestora lipsa de credibilitate și suspiciunile care planează acum asupra CSM, aflat într-o situație de blocaj.

În primele săptămâni la minister, Cătălin Predoiu a fost preocupat să câștige liniștea unor magistrați și a unor reprezentanți CSM: a majorat prin ordin salariile din sistem, deși putea să mai aștepte cât timp mai sunt procese pe rol, a asigurat cvorum la ședințele CSM, în ciuda semnalelor de alarmă transmise de câțiva reprezentanți ai CSM privind suspiciuni de nelegalitate la nivelul Consiliului. Este imaginea clară a politicianului gata să tranzacționeze orice pentru liniștea lui și a prietenilor politici.

De fapt, ministrul Predoiu a revenit la ceea ce l-a consacrat în mandatul trecut: băiatul de mingi al președintelui Iohannis.“, spune Stelian Ion.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Dorinela Irimia și Reșit Taner, primarii din Saraiu și Tuzla, noii vicepreședinți ai PSD Constanța

Publicat

la data de

Scris de

Biroul Permanent Județean al PSD întrunit în data  de 12.01.2022 a hotărât convocarea Consiliului Politic Județean pentru astăzi, 19.01 2022, orele 13.00.  Ședinta CPJ a fost statutară și a avut loc online.

În cadrul CPJ s-a votat în unanimitate numirea ca vicepreședinți interimari în BPJ al PSD Constanța a următorilor primari: Irimia Dorinela, primarul comunei Saraiu, și Taner Reșit, primarul comunei Tuzla.

“Numărul primarilor care fac parte din BPJ a ajuns la nouă, ceea ce înseamnă că este asigurată o bună reprezentativitate în luarea deciziilor din cadrul Organizației Județene a PSD Constanța”, informează Biroul de presă al PSD Constanța.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Iohannis a făcut un Plan Național de Combatere a Cancerului

Publicat

la data de

Scris de

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri cu ocazia lansării Planului Naţional de Combatere a Cancerului, că acest plan „fixează obiective realiste şi măsurabile şi că defineşte un traseu standardizat al pacientului”.

„Vă urez „Bun venit!” la evenimentul de lansare a Planului Naţional de Combatere a Cancerului, pe care îl găzduim astăzi la Palatul Cotroceni. Un Plan care, ţin să subliniez de la început, este mai mult decât binevenit, fiind îndelung aşteptată o strategie coerentă şi unitară de luptă împotriva acestei temute maladii. Prezenţa dumneavoastră aici este importantă, având în vedere sprijinul şi implicarea pe care le-aţi demonstrat în dezvoltarea acestui plan şi, pentru toate acestea, vă mulţumesc! Anul acesta vom marca pentru prima dată Ziua Mondială de luptă împotriva cancerului, pe 4 februarie, prin angajamente asumate şi direcţii de acţiune pentru punerea imediată în practică, şi nu doar prin dialog despre deziderate, necesităţi şi justificări ale lipsei de acţiune. Lansăm, aşadar, un plan naţional care dezvoltă o viziune atât pentru prezent, cât şi pentru generaţiile viitoare, şi care se bazează pe o abordare integrată, ambiţioasă şi racordată la eforturile europene de reducere a îmbolnăvirilor de cancer. Cu siguranţă, conştientizăm cu toţii că acest demers nu va rezolva peste noapte toate problemele cu care se confruntă pacientul oncologic sau domeniul oncologiei. Ceea ce am apreciat însă când am analizat acest Plan este că fixează obiective realiste şi măsurabile şi că defineşte un traseu standardizat al pacientului”, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis.

Şeful statului a adăugat că „Planul pune un mare accent pe încurajarea şi finanţarea suplimentară a investigaţiilor medicale, care să depisteze primele semne de boală şi să ducă la diagnostic precoce şi tratament eficient”.

„Ca să dau doar câteva exemple, de la începutul anului viitor ar trebui să devină complet funcţionale programele naţionale de screening pentru anumite tipuri de cancer. Tot în 2023 este prevăzută finalizarea criteriilor care să permită decontarea testărilor genetice, în urma cărora se pot prescrie tratamente mult mai bine ţintite şi cu şanse majore de vindecare. O măsură pe care o consider foarte importantă este realizarea, până la finalul lui 2024, a unui Registru Naţional de Cancer. Totodată, în perioada 2023-2026, se estimează realizarea unui fond de inovaţie în sănătate, care să ofere pacienţilor din România accesul rapid la cele mai noi terapii. Planul prevede, în intervalul 2023-2024, identificarea unor soluţii şi pentru finanţarea îngrijirilor paliative pentru pacienţii cu cancer, o modalitate de îmbunătăţire a calităţii vieţii atât pentru pacientul oncologic, cât şi pentru familie şi cei apropiaţi. Am ţinut să dau aceste câteva exemple concrete pentru a sublinia că Planul Naţional de Combatere a Cancerului este unul temeinic pregătit, motiv pentru care are toată susţinerea mea. Şi vă asigur, totodată, că voi urmări îndeaproape progresul în implementarea lui, care este esenţială în ţara noastră, aflată, din păcate, în topul statisticilor europene privind numărul bolnavilor de cancer”, a completat preşedintele Iohannis.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: