Connect with us

Exclusiv

Știați că în Mangalia există 111 stații de autobuz? Așa scrie într-un studiu plătit de administrația Radu

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Primăria Mangalia a cerut avize de la Agenția pentru Protecția Mediului pe două studii realizate pe genunchi de o firmă controlată de o specialistă în psihoterapie. Primul se referă la un plan de mobilitate urbană, iar al doilea la construirea unui depou de autobuze electrice aferente planului de mobilitate urbană mai sus pomenit. Inițiativa municipalității din sudul litoralului pare de bun augur. Iată că există preocupări pentru mediul înconjurător și viziune strategică de dezvoltare, sănătoasă, nepoluantă. Numai că, parcurgând cele două proiecte depuse spre avizare, rămâi cel puțin uimit.

111 stații de autobuz vor fi semnalizate

Astfel, în studiul referitor la mobilitatea urbană sunt cuprinse câteva lucrări punctuale de modernizare a unor străzi și alei, printre care și promenada falezei din Cap Aurora, sau de înființare a unor parcări de tip Parck&Ride. Însă grija municipalității merge mai departe, fiind prevăzute ”lucrări de semnalizare orizontală și verticală pentru cele 111 stații de autobuz”. Din această formulare s-ar putea deduce că deja există 111 stații de autobuz în Mangalia. Mai mult, în proiect se afirmă că stațiile în cauză ocupă o suprafață de 5.500 de metri pătrați. Cu o simplă împărțire, aflăm că o astfel de stație, din multele care există, măsoară în medie 49,50 de metri pătrați. Cam cât un apartament de două camere, cu baie, bucătărie și balcon. Așadar, confort sporit! Însă doar pe hârtie. Căci în realitate, la Mangalia sunt doar câteva stații… de microbuze. Nici vorbă de 111. Nici vorbă de autobuze.

Depou pentru autobuze care nu există

Ultimul neajuns ar putea fi corectat de un alt proiect adiacent planului de mobilitate urbană, care prevede construirea unui depou pentru autobuze electrice. Și acesta, așa cum spuneam, a fost depus la Mediu. În esență, necesitatea sa a fost justificată de faptul că autobuzele electrice au nevoie de stații de încărcare a acumulatorilor, dar și de o hală de reparații, în caz că, între o revizie și alta, se strică ceva la aceste vehicule prietenoase cu mediul. Prietenoase, dar deocamdată inexistente, întrucât Primăria nu a cumpărat niciun autobuz de acest fel. Într-un fel, ne aflăm în situația în care, deși nu avem un câine, ne apucăm să construim o cușcă. Sunt oameni care procedează în acest fel. Însă, în cazul de față, se aplică alte reguli, fiind vorba de o instituție publică și de bani publici.

Locație secretă

În cazul depoului pentru autobuzele… care nu există, un alt aspect stârnește o mirare și mai mare. Vorbim aici de faptul că nicăieri în proiectul depus la Mediu nu se menționează locația afectată acestei investiții. Spre comparație, toate proiectele depuse spre avizare la APM conțin această informație de bază. Așa, de pildă, o avocată din București intenționează să construiască un complex hotelier la Venus. Ei bine, în proiectul depus, aceasta a menționat suprafața terenului, modul de dobândire, locația exactă, strada, numărul, vecinii. Informațiile despre locație sunt esențiale, deoarece emiterea avizului de mediu depinde, în primul rând, de terenul alocat investiției. N-ai teren, n-ai aviz, pentru că avizul îți dă dreptul să construiești pe un teren anume, nu pe orice teren.

O relație de durată

Cel puțin după aspectele mai sus precizate, s-ar putea spune că proiectele depuse de Primăria Mangalia la Agenția de Mediu sunt neserioase, fanteziste și lipsite de un scop practic. Singurul scop care se verifică de îndată este acela de a plăti sume consistente firmei de consultanță care a întocmit gălăgia de vorbe fără acoperire. Vorbim aici de firma Zet Expert Consult SRL din București. SF-ul pentru construirea depoului de autobuze electrice a costat 33.000 de lei, iar achiziția a fost urcată în SICAP de autoritatea contractantă pe 19 iunie 2018. Achiziția celuilalt studiu nu a fost încă urcată în SICAP. Însă, în sistem există o achiziție directă din 27.04.2018, prin care Zet Expert Consult SRL a primit 40.500 de lei ca să realizeze un studiu DALI pentru modernizarea străzii TS Săveanu și a intersecției dintre aceasta și strada 1 Decembrie. De asemenea, există în SICAP un contract și mai vechi, datând din 18.04.2018, încheiat de Primăria Mangalia cu firma Zet Expert Consult, în vederea asigurării consultanței în protecția contra riscurilor. Firma specializată în astfel de riscuri mai apare menționată într-o hotărâre locală din 11 octombrie 2017. Atunci, consilierii locali mangalioți au aprobat valoarea stabilită de Zet Expert pentru lucrări de sistematizare pe verticală… de peste 15 milioane de lei.

La psihoterapie

Din datele de mai sus, e clar că Zet Expert Consult SRL este o firmă agreată de administrația Radu, fiind pricepută la SF-uri, riscuri și numărat de stații. Societatea este deținută de Cristina Nica (95% din părțile sociale) și de Tudora Ene (5%). Nica este și administrator. E-mail-ul ei figurează în procedurile încheiate cu Primăria Mangalia. La fel și numărul de telefon. Din CV-ul pe care l-a publicat pe internet, aflăm că ”patroana” de la Zet Expert este licențiată în psihologie și specialistă în psihoterapie. Ea este născută în comuna Cumpăna din județul Constanța, însă locuiește în București. Cristina Nica (foto) mai deține o societate comercială în calitate de asociat unic. Vorbim aici de Domino Smart Cons SRL, care deține în Capitală un centru de psihoterapie. Însă și această firmă se ocupă de studii și cursuri. Mai mult, Domino Smart Cons SRL a semnat un contract cu Primăria Mangalia pe 3 aprilie 2018, având ca obiect ”întocmirea documentațiilor de avizare a lucrărilor de intervenții”, în valoare de 25.000 de lei. Numele Domino Smart Cons SRL este menționat în cuprinsul hotărârii Consiliului Local Mangalia nr. 83/17.05.2018. Prin aceasta, autoritatea deliberativă a Mangaliei a aprobat documentația tehnică pentru demolarea barăcii O de pe strada MI Dobrogeanu și devizul uriaș calculat de firma psihoterapeutei pentru această lucrare: 162.743,99 de lei plus TVA.

Alți bani, alți beneficiari

Revenind la planul de mobilitate urbană de la Mangalia, trebuie să mai spunem că Primăria a mai scos și alți bani din visteria publică pentru a plăti studii adiacente către alți fabricanți de studii. Este cazul firmei Public Research SRL, care a transmis o ofertă de realizare a unui studiu de trafic aferent planului de mobilitate urbană, pe 12 aprilie 2018, la valoarea de 30.000 de lei. Pe 2 mai 2018, autoritatea contractantă a refuzat această ofertă. Însă în aceeași zi a achiziționat o altă ofertă, cu același obiect, de la aceeași firmă refuzată inițial, însă cu mult mai scumpă. Vorbim aici de 44.550 de lei. Probabil că prima ofertă nu a fost bună, deoarece era prea ieftină, ori dacă te respecți, ai pretenția să plătești mai mult.

O zi mai târziu, pe 3 mai 2018, autoritatea a cumpărat și servicii de elaborare a unui studiu de oportunitate privind transportul public în Municipiul Mangalia, de la Logistic Servicii Financiare SRL, cu suma de 48.600 de lei.

O gălăgie de studii fără sens

Alte studii și consultanțe au umplut coșul de achziții al Primăriei în aceeași perioadă, în legătură cu probleme diferite față de cele generate de mobilitatea urbană. Astfel, pe 8 mai 2018, Primăria a comandat un studiu de prefezabilitate oportunitate către Engineering Project Development SRL, la valoarea de 48.600 de lei. Pe 14 mai 2018, autoritatea a mai comandat un studiu de fezabilitate firmei Dot Arhitecture and Engineering SRL, la valoarea de 83.000 de lei plus TVA. Pe 17 mai 2018, un SF de 120.000 de lei către Smart Project Advanced SRL. Pe 19 mai, o consultanță de 48.600 de lei de la Icomar Sud SRL. Pe 23 mai 2018, un SF cu elemente de DALI în valoare de 82.350 de lei, de la BALC Proiect Construct Design SRL.

Abundența de studii care nu duc nicăieri i-a șocat și pe consilierii locali din Mangalia. Acesta este motivul care a determinat autoritatea să depună două din multele proiecte de hârtie la Agenția de Mediu, ca să probeze că munca nu e în zadar. Ce scrie în hârtii, v-am relatat mai sus. (Va urma!).

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Exclusiv

Golănia juridico-financiară de la Căminul de Bătrâni Hârșova. Ionescu, un primar extraordinar

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Vara anului 2005. Un soare torid prăjește colinele din Hârșova. Primarul localității, liberalul Ionel Chiriță, se refugiază la Neptun, la o întâlnire de lucru a Alianței Dreptate și Adevăr. Are cu el un diplomat burdușit cu acte. La eveniment, se intersectează cu Gheorghe Barbu, ministrul protecției sociale. În câteva minute, îi spune oficialului că are în geantă trei proiecte sociale făcute ca la carte, după o vizită de documentare în Danemarca. Pe căprării: un adăpost pentru victimele violenței domestice, un centru after school și un cămin de bătrâni. Ministrul ascultă, cumpănește și îl invită la București, ca să deschidă aplicațiile.

Așa s-a născut proiectul căminului de bătrâni de la Hârșova. Primăria a pus la bătaie o clădire în care funcționase pe vremuri un sediu de CAP. Ministerul a venit cu fondurile necesare recompartimentării și modernizării. În anul 2008, investiția a fost finalizată. Două lucruri lipseau ca imobilul modernizat să funcționeze potrivit menirii sale: o centrală termică și recepția finală. În vara lui 2008, Chiriță pierde alegerile locale. La Primărie ajunge Tudor Nădrag, un tip cu o educație precară și pus pe hoții. Porțile căminului de bătrâni sunt ferecate cu lacăt. Opt ani rămân așa.

Abia în octombrie 2016, sub un nou primar, clădirea abandonată părea să își găsească în sfârșit menirea. Pe 27 octombrie 2016, edilul actual, Viorel Ionescu, s-a prezentat în plenul Consiliului Local, pentru a-și susține viziunea. Soluția găsită de el se referea la organizarea unei licitații publice pentru închirierea imobilului către o persoană fizică sau juridică, în scopul prestării, în regim privat, a serviciilor sociale. La o Fundație, ca în Danemarca, Suedia, Norvegia sau altă țară cu performanță în sistemul asistenței sociale, cu scopuri sănătoase și caritabile, nu s-a gândit. Dar bine că s-a gândit la o persoană fizică.

După dovada de largă viziune de mai sus, primarul și-a demonstrat talentul și în baliverne. Iată o motivație de-a dreptul memorabilă pe care a transpus-o în Studiul de Oportunitate înaintat aleșilor locali:

”În România, legislația europeană încurajează înființarea unităților medicale publice private. Dezvoltarea lor este motivată de beneficiile aduse, în special în condițiile în care România se confruntă cu o criză economică fără precedent”.

România a înregistrat cea mai mare creștere economică din toată Uniunea Europeană în anul 2016. Așadar, nici vorbă de criză economică fără precedent. Însă oral, în ședință, primarul a motivat total diferit oportunitatea închirierii. El i-a întrebat pe membrii comisiei sociale dacă bugetul local poate susține funcționarea căminului de bătrâni. Aceștia au răspuns că nu, mai ales că, nefăcând parte din comisia de specialitate economică, nici nu se pricepeau la chestiuni de buget. E limpede că proiectul închirierii s-a născut din neputință și interes. Vorbim aici de neputința de a asigura funcționarea clădirii din surse proprii, dar și de neputința de a aplica pentru o finanțare nerambursabilă, pe axele europene sau guvernamentale. Despre interes vă spunem mai jos.

În cadrul dezbaterii din Consiliu a contat foarte mult un amendament al consilierului local Ionel Dia, votat de o largă majoritate. Dia a propus o corecție profesională în caietul de sarcini, în sensul ca ”la licitația publică să participe numai persoane juridice, nu persoane fizice, care să facă dovada că au experiență în domeniu”. Păi cine a mai auzit de persoane fizice care operează cămine de bătrâni? Amendamentul lui Dia, votat de aleși, a devenit literă de lege… locală. Vorbim aici de HCL 113/27.10.2016, prin care s-a aprobat organizarea licitației, studiul de oportunitate și caietul de sarcini.

Lui Viorel nu i-a căzut cu tronc modificarea. Ca dovadă, cu prima ocazie, primarul a fraudat caietul de sarcini cu nonșalanță. Astfel, Primăria Hârșova a atribuit contractul de închiriere nr. 10/13.12.2016 a căminului de bătrâni de pe strada Vadului nr. 84, format din construcție în suprafață de 731,70 mp și curte de 1.271,58 mp, către o firmă lipsită de cea mai elementară experiență. Vorbim aici de SC Radar Cămin de Bătrâni SRL, o societate înființată pe 5 septembrie 2016, cu doar câteva luni înainte de a câștiga licitația. Radar nu a desfășurat niciun fel de activitate economică până în momentul de față, probat de faptul că pe site-ul oficial al Ministerului de Finanțe nu figurează cu date de bilanț. Contractul a fost încheiat pe zece ani, cu o chirie de 2.400 de lei pe lună (aproximativ 500 de euro).

Și neregulile nu se opresc aici. Astfel, potrivit clauzei 6.2 litera c) din contract, chiriașul avea obligația să obțină toate avizele, autorizațiile și dotările prevăzute de legislația în vigoare pentru desfășurarea activității. Căminul de bătrâni nu funcționează nici la momentul de față. Și nu funcționează… tocmai din lipsa autorizațiilor. În mod bizar, contractul cel deștept nu prevede posibilitatea rezilierii pentru neînceperea activității. Prevede în schimb rezilierea de drept în situația întreruperii activității comerciale pe timp de 3 luni. Însă, de vreme ce activitatea nu a început, e limpede că nu a fost întreruptă. Păi cum să întrerupi ceva ce nu a început? Așa ceva ar fi un non-sens. După 12 luni de așteptare, primarul Ionescu, exasperat că proiectul lui devenea un chix lamentabil, se decide să salveze aparențele, cu prețul încălcării grosolane a contractului și a caietului de sarcini. Oricum, ”pe caiet” :))) îl mai fraudase o dată. Pe 21 august 2017, Primăria a anunțat în SEAP că a atribuit direct un contract de 23.858 de lei plus TVA prin care a cumpărat de la o firmă din  București servicii de arhitectură pentru construcții.

”Autoritatea contractantă dorește încheierea unui contract de servicii pentru documentația tehnică necesară pentru obținerea avizului de securitate la incendiu și obținerea autorizației de funcționare PSI a Centrului Permanent de Îngrijire Persoane în Vârstă”, se arăta la rubrica dedicată descrierii achiziției.

Iată, așadar, că după ce i-a închiriat căminul fără dovada experienței, primarul l-a ajutat pe chiriaș, cu bani de la buget, ca să obțină autorizația. Ce au făcut, cum au făcut? Doar ei știu. Însă, în mod cert, căminul de bătrâni nu funcționează nici în momentul de față. Între timp, Ionescu a uitat de bătrânii bolnavi care meritau, încă din 2008, să aibă un centru al lor. În timp ce ei așteaptă, alesul lor mai pleacă în schimburi de experiență peste ocean, mai face un festival, mai zâmbește frumos în poze… să știe norodul că este, așa cum și-a scris pe tricou, ”un primar extraordinar”.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Primarul din Hârșova trebuie să achite din buzunarul său vizita în SUA și Canada

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Pe 23 aprilie 2018, la ora 10 dimineața, un funcționar de la compartimentul Achiziții din cadrul Primăriei Hârșova a finalizat procedura de cumpărare a unui pachet de transport cu avionul și de cazare în Canada și Statele Unite ale Americii. Pachetul a costat 32.457,85 de lei sau 6.964,32 de euro. La această sumă se adăuga TVA. Desigur, funcționarul nu acționase de capul său, ci cu ordin de la edilul Hârșovei, Viorel Ionescu. Acesta din urmă plănuia o vizită de serviciu în SUA și Canada. Dar plănuia de capul său, fără să întrebe în prealabil, așa cum era legal, Consiliul Local al orașului Hârșova. Abia pe 2 mai 2018, primarul a realizat că-i trebuie o aprobare. În disperare de cauză, Viorel Ionescu a convocat prin SMS aleșii locali într-o ședință de îndată. Caracterul ”de îndată” nu era întrunit, având în vedere că Ionescu deja își cumpărase biletul de avion cu o săptămână înainte, problema fiind așadar cunoscută din timp. Obedienți din fire, zece consilieri subordonați primarului n-au mai ținut cont de acest moft, votând inițiativa. Astfel a fost adoptată o hotărâre de aprobare a deplasării primarului peste ocean și de decontare a cheltuielilor, pe bază de documente justificative.

”Vizita de lucru are ca scop principal schimbul de experiență în domenii de interes comun: regenerare urbană, digitalizare, parteneriat public-privat, atragere de investiții străine, valorificare a potențialului de import-export, transport public, colectare deșeuri și reciclare, infrastructură”, se arăta în preambulul hotărârii adoptate.

Și tot în preambulul hotărârii se mai arată că, la baza inițiativei, ar sta o invitație primită de la Asociația Municipiilor din România – o structură din care fac parte doar localitățile cu rang de municipiu. Deși nu este membră AMR și nici nu ar avea cum să devină, UAT Hârșova ar fi primit o invitație de a participa la o misiune de informare pe probleme specifice… municipalităților.

Download (PDF, 760KB)

În intervalul 6 – 20 mai 2018, delegația din care a făcut parte și Viorel Ionescu de la Hârșova a vizitat aglomerările urbane Montreal și Ottawa din Canada, dar și metropolele americane Chicago și Washington. În fiecare metropolă vizitată, au avut loc întâlniri cu reprezentanții administrațiilor locale. Vorbim de 4 întâlniri mari și late, de aproximativ două-trei ore fiecare. În restul zilelor, program de voie.

Chiar și așa, agenda discuțiilor a fost total lipsită de învățăminte practice pentru singurul primar de oraș amestecat printre primarii de municipii și președinții de consilii județene care au participat la schimbul de experiență. Astfel, din comunicatele transmise de AMR, reies următoarele preocupări majore ale schimbului de experiență:

  • La Montreal, s-a discutat despre administrarea bugetului de 5,5 miliarde de dolari canadieni al acestei metropole, despre deszăpezire, mobilitate urbană și transportul public de persoane.
  • La Ottawa, delegația română a făcut un tur al orașului. Canadienii le-au prezentat primarilor români două șantiere în lucru. Este vorba despre un patinoar gigantic și despre o linie de metrou de suprafață.
  • La Chicago, s-a discutat de modernizarea aeroportului, despre globalizarea orașelor și despre câteva proiecte ale municipalității americane, cum ar fi de pildă introducerea de senzori de trafic în zonele aglomerate, prin care să se centralizeze într-o platformă digitală informațiile în timp real despre participanții la trafic.
  • La Washington, primarii români au aflat cum funcționează departamentul specializat în securitate, atacuri teroriste și uragane.


Cu experiența acumulată, Ionescu ar putea să-și propună modernizarea aeroporturilor din Municipiul Hârșova, câte or fi ele, construirea unei noi linii de metrou și prevenirea cu mai multă știință a atacurilor teroriste și a uraganelor. Ce-a învățat din programul de voie, vă arătăm cu altă ocazie.

La întoarcerea din misiune, primarul avea obligația legală să informeze Consiliul Local cu privire la schimbul de experiență. În acest sens, trebuie să știți că potrivit art. 44 din Legea 393/2004 privind statutul aleșilor locali, ”în urma îndeplinirii unor misiuni oficiale, aleșii locali sunt obligați să prezinte, la prima ședință ordinară de consiliu, un raport privind deplasările efectuate”. Legea stabilește și un termen maxim pentru îndeplinirea acestei obligații: 30 de zile. Deși au trecut luni bune de la schimbul de experiență, primarul Hârșovei a omis să informeze Consiliul Local cu privire la deplasarea peste ocean. Acest aspect a ieșit la iveală cu ocazia controlului tematic al Curții de Conturi. În aceste condiții, potrivit legii, sancțiunea aplicată este aceea ca primarul să suporte costurile deplasării din buzunarul său. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Felix Stroe, amintiri din copilărie: a vrut să fie ca Leontin Sălăjan, ministru al apărării naționale

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

În timp ce Horia Țuțuianu și Decebal Făgădău participau, alături de ministrul apărării naționale, Mihai Fifor, la deschiderea anului școlar la proaspăt reînființatul liceu militar din oraș, președintele PSD Constanța, Felix Stroe, lua parte la o ceremonie cu mult mai modestă, în satul Ciobanu din nordul județului, alături de primarul acestei localități, Tudorel Gurgu, și de fostul primar din Hârșova, Tudorel Nădrag. Gurgu și-a anunțat demisia din PSD în urmă cu două săptămâni, pe motiv că localitatea sa nu a primit bani de la Consiliul Județean, care s-ar fi transformat în ultima perioadă într-un soi de Horică SRL (aluzia fiind la președintele CJC, Horia Țuțuianu). De asemenea, Gurgu anunța că organizația PSD Ciobanu se va reorienta spre PMP. Mai mult, primarul din Ciobanu a și participat la școala de vară a PMP-ului de la Neptun, cu doar câteva zile înainte de începerea anului școlar. Certat la cuțite cu Țuțuianu, Gurgu a găsit resorturile să-l aducă la evenimentul său pe șeful lui Țuțuianu. În schimb, președintele Felix Stroe l-a numit pe primarul din Ciobanu prieten și a punctat că prietenia acestuia îl onorează. Stroe a lăudat faptul că Gurgu le-a oferit anul trecut biciclete elevilor din localitate și s-a arătat încrezător că, anul acesta, primarul le va aduce și tablete. De asemenea, le-a vorbit participanților de investiția RAJA în comuna Ciobanu, în rețeaua de apă și canalizare.

Însă cel mai spectaculos moment a fost acela în care Felix Stroe i-a îndemnat pe copii să își propună țeluri mărețe. El a dezvăluit în premieră că, în prima sa zi de școală, în satul său natal, Siriu, de pe valea Buzăului, la întrebarea învățătorului despre ce ar vrea să ajungă în viață, ar fi răspuns: ministru al apărării naționale. Ca o ironie de zile mari, în vreme ce Stroe dezvăluia visul său din copilărie alături de primarul aflat la cuțite cu Horia Țuțuianu, ministrul în funcție al apărării naționale (care poate nici n-a avut acest țel în viață) tocmai inaugura, la braț cu Țuțuianu, Liceul Militar din Constanța.

”În fiecare an, să știți că merg la deschiderea anului școlar la țară, în județ. Nu mă duc în oraș, nu mă duc la Liceul Mircea. Mă duc undeva la țară, pentru că retrăiesc în felul acesta prima mea zi de școală. (…) Vreau să știți, când a întrebat învățătorul nostru, în prima zi, ce vrem să ne facem când vom fi adulți… E prima dată când povestesc acest lucru. Și, noi, atunci, acum mulți ani, o fetiță a spus că vrea să fie croitoreasă. Erau meseriile acelui moment, copii. Lumea evoluează, dar atunci era ceva să fii, la țară, croitoreasă. Un al copil, un băiat, a spus că vrea să fie șofer. Era un lucru foarte important. Și astăzi orice muncă este foarte importantă și orice muncă face cinste celui care o face. Și când m-a întrebat pe mine, eram 12 copii, eu știam să citesc de la cinci ani, pentru că părinții mei sunt învățători. Și i-am spus învățătorului… Văzusem pe ziarul bunicului meu pe ministrul apărării naționale. Era un om, Leontin Sălăjan, era un om frumos, un bărbat frumos, un om tânăr, și m-a impresionat pe mine, îmbrăcat în uniformă. Și când m-a întrebat învățătorul meu ce vreau să mă fac, am zis: domnu* învățător, când voi fi mare vreau să fiu ministrul apărării naționale. Pur și simplu, săracul om a leșinat! Nimeni din satul nostru nu-și mai propusese să fie ministrul apărării naționale. Vă spun – iertați-mi lipsa de modestie – dar chiar așa a fost. Și cu îndârjire m-am gândit toată viața mea să învăț când a fost de învățat, să muncesc serios când a fost de muncă. Și, uitați, n-am ajuns ministrul apărării naționale, dar am fost ministrul transporturilor. Ce vreau să vă spun: este foarte important ceea ce-ți propui să faci în viață.” – le-a spus Felix Stroe copiilor din Ciobanu.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: