Studenții africani au umplut străzile Constanței. Deși relativ puțini, sunt omniprezenți

La sfârșitul anului 2013, prin luna decembrie, la Constanța își făceau apariția primii 30 de studenți din Nigeria, care au venit la Universitatea Maritimă pentru a se specializa. Ei veneau la malul Mării Negre pentru a deveni experți în extragerea resurselor petroliere, dat fiind faptul că Nigeria este unul dintre cei mai mari producători de petrol din Africa. După un scurt interval de timp, în același an au sosit alți 150 de tineri nigerieni pentru a urma cursurile la Constanța. Cum era de înțeles la acea vreme, UMC a încercat să găsească o soluție cât mai convenabilă pentru cazare și masa, motiv pentru care i-a adăpostit la hotelul Flora din Mamaia. Studenții beneficiau de transport efectuat cu curse ale RATC, așadar prin oraș erau destul de rar întâlniți.

Plata către UMC este făcută de guvernul nigerian

Așa cum spuneam, cu circa trei ani înainte de a ajunge tinerii la Constanța, statul nigerian a făcut demersuri și a negociat cu UMC pentru ca totul să devină posibil la costuri cât mai rezonabile. Au ales Constanța, dat fiind faptul că numai aici există o universitate maritimă. Motiv pentru care, în anul în care studenții au venit la noi, statul nigerian, prin agenția lor maritimă, a plătit pentru 180 de locuri în avans pentru un an întreg.  Costul de studii pentru un student străin este de 280 de euro pentru o lună, însă nigerienii au achitat în avans. Adică au oferit UMC 3.360 de euro pentru un an, pentru fiecare student în parte. Astfel pentru cele 180 de locuri câte au fost la început, UMC a primit peste 600.000 de euro. Așa cum era stabilit între cele două părți contractante, studenții studiază în limba engleză, după aceeași program ca și colegii lor români. În total, pentru toţi cei patru ani petrecuţi de nigerieni la Constanţa, Universitatea Maritimă va încasa aproape 2,5 milioane de euro. Adică bani, nu glumă!

A venit vremea protestelor

După o cazare de doi ani și jumătate la hotelul Flora, studenții nigerieni au răbufnit și au ieșit în stradă. De-abia atunci le-au fost cunoscute nemulțumirile, cu toate că printre colegi și puținii cunoscuți lucrurile era deja foarte bine știute. Deja erau 296 de studenți nigerieni, cazați în camerele hotelului Flora. Prin luna februarie a acestui an, în fața hotelului din Mamaia zeci de studenți au ieșit cu bagajele în stradă, au țipat și au dansat fără probleme. Întrebați atunci de jurnaliștii prezenți la acest caz de ce au această reacție și ce-și doresc concret, studenții s-au arătat a fi volubili și au declarat că nu le place mâncarea, nu le plac condițiile de cazare. Încă de atunci ei și-au exprimat speranța că vor putea locui în apartamente închiriate la Constanța și că banii pe care îi primesc din partea statului nigerian le vor fi suficienți pentru cazare și masa pe cont propriu.  Ei și-au exprimat speranța că se vor integra mai bine în societatea românească în cazul în care vor locui pe cont propriu.

Cum s-au integrat studenții nigerieni?

Dacă până acum studenții nigerieni erau văzuți foarte rar pe stradă și, de cele mai multe ori, în fața sediului UMC, după episodul din luna februarie aceștia au putut să plece de la Flora și să-și caute cazare. Ajutați și de colegii lor, au reușit să-și găsească apartamente în aproape toate zonele orașului. La ora actuală, indiferent că te plimbi pe străzile din Tomis Nord sau prin centru, ori la Abator sau în Faleză Nord, este aproape imposibil să nu dai nas în nas cu câte un student străin. Pe vremuri, înainte de anul 1990, întâlnirea cu un cetățean african era extrem de rară. Am fost martora unui incident care m-a distrat pe atunci, însă i-am înțeles mesajul mult mai târziu. În apropierea mea, la restaurantul Esplanada pe faleza de la Constanța era o mămică cu un copil de vreun an, care se afla în cărucior. Lângă ei, la o altă masă, stătea liniștit un cetățean african, care-și bea tacticos cafeaua. Femeia a ignorant prezența străinului, dar copilul a reacționat foarte brusc la vederea acestuia. A început să țipe și să se retragă cu căruțul în spatele mamei sale, dorind să se ascundă cât mai repede. Era firesc, cred, deoarece copilul vedea pentru prima oară în viața lui un cetățean de altă culoare decât toți cei din jurul său. Dar foarte repede, mama lui i-a explicat că nu are motive să se sperie pentru că este vorba doar de un nene strain, care stă și bea o cafea. Iar copilul s-a calmat.  Peste ani, în toată Constanța lucrurile s-au schimbat. Nu doresc să afirm că acum constănțenii îi privesc cu alți ochi pe africani, dar îi acceptă fără prea mari obiecții. Dovadă stă și faptul că toți studenții nigerieni stau în gazdă și nu au probleme prea mari. Este adevărat că există foarte multe diferențe între noi, că ei sunt obișnuiți cu alt stil de viață, dar fiind aici încearcă să se adapteze. Eram, în urmă cu câteva zile, într-un microbuz destul de aglomerat și stăteam pe un scaun. În spatele meu, erau doi studenți de culoare. La un moment-dat, în mașină au urcat două persoane vârstnice, iar eu m-am simțit datoare să mă ridic și să ofer uneia dintre ele locul pe care stăteam. Imediat după mine, s-au ridicat și studenții africani, pentru a le face loc doamnelor. De când circul cu microbuzul, nu prea am văzut români tineri care să ofere locul lor unor persoane vârstice. Motiv pentru care sunt ferm convinsă că repetiția este mama înțelepiciunii, iar cel care a copiat faptele civilizate ale aproapelui său, este cu siguranță pe o treaptă crescătoare. Unul dintre prietenii mei are drept vecini trei studenți de culoare, care locuiesc într-un apartament cu trei camere. Și mi-a povestit că nu este chiar o fericire să ai geamul apartamentului în fața geamului acestora., pentru că îi vezi întotdeauna cum se comportă. Iar uneori, atitudinea lor îți dă foarte mult de gândit, începând cu felul în care își gătesc și terminând cu aspectul lor exterior. Cum a venit deja căldura, studenții stau dezbrăcați până la brâu. Dar îmi amintesc că aveam vecine care găteau dezbrăcate în plină vară, pentru că le era extrem de cald. Așa că avem cu toții toanele și obișnuințele noastre, indiferent că suntem albi sau că avem altă culoare a pielii.

De ce s-au cazat la hotelul Flora?

În momentul în care studenții nigerieni au venit la Constanța, au fost cazați, după cum spuneam, la hotelul Flora. După cum știu toți constănțenii, acest hotel este al societății Xenoti SRL, firmă care aparține lui Radu Ștefan Mazăre, Sorin Strutinsky, Nicușor Daniel Constantinescu și defunctului Mihail Cârciog. În urmă cu doi ani și jumătate, când a început campania de colaborare între UMC și statul nigerian, orașul era condus de Radu Mazăre, care era edilul municipiului Constanța, și de Nicușor Constantinescu, în calitate de președinte al Consiliului Județean. Așa că  nu a mirat pe nimeni faptul că studenții nigerieni au fost cazați la acest hotel. Hotelul Flora are 280 de camera duble și 26 de apartamente, așa că pe vremea studenților nigerieni nu se prea găseau locuri de cazare aici. Iar existența unei oarecare presiuni (sau, pur și simplu, a unei discuții) din partea lor spre UMC este posibil să fi fost. În Constanța există, la ora actuală, în jur de 1500 de studenți străini, atât la UMC, cât și la Universitatea Ovidius. La Ovidius sunt peste 1.100 de studenți străini, dar cei mai mulți sunt din Europa (49%) și Orientul Mijlociu (40%). Doar 5% dintre studenții de la Ovidius provin din țările africane.

Comentarii pe Facebook

Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta