Connect with us

Exclusiv

Surdu, Calapod și Sponte află pe 15 noiembrie dacă se duc la pușcărie

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Directorul Termica Năvodari, Marian Surdu, fostul primar Tudorel Calapod și fostul consilier local Stere Sponte află pe 15 noiembrie a.c. dacă magistrații Curții de Apel Constanța vor menține condamnările la închisoare cu executare dispuse în faza de fond a procesului penal. Cei trei, alături de expertul evaluator Violeta Gulelis au fost trimiși în judecată de DNA Constanța în anul 2014, sub acuzația săvârșirii unor fapte de corupție. Procurorii spun că localitatea a fost prejudiciată prin vânzarea a două terenuri importante de la malul mării, la prețuri subevaluate. Cele două tunuri imobiliare au avut loc în perioada 2006-2007, când Primăria Năvodari era condusă de Tudorel Calapod, iar Surdu și Sponte erau consilieri locali, calitate în care au inițiat proiecte de hotărâri locale pentru însușirea prețurilor certificate de evaluator, deși cu ochiul liber se putea observa că acestea aveau un nivel caraghios de mic.

Primul tun imobiliar menționat în acest dosar penal se referă la vânzarea unui teren de 29.962,17 mp către societatea Hars SRL, deținută de soții Ahimia și Samoil Haralambie, la un preț subevaluat. La bază, societatea concesionase de la Primărie, în anul 1998, un teren de 28.000 mp, în zona Mamaia Nord-Năvodari, învecinat la est cu plaja, iar la vest cu drumul național – actualul bulevard Mamaia Nord. Cu timpul, acolo a fost amenajat un camping pescăresc. În 2006, s-a făcut o evaluare în vederea vânzării de către expertul evaluator Violeta Gulelis. Însă terenul evaluat era cu aproximativ două mii de metri pătrați mai mare decât cel înscris în acte. Ulterior evaluării, această diferență a fost acoperită formal de societatea concesionară, care a întocmit un plan de situație prin care a susținut că suprafața rezultată din măsurători ar fi de 29.962,17 mp. În mod normal, puteau fi acceptate doar diferențe de câțiva metri pătrați, în plus sau în minus. Prin raportul de evaluare, Gulelis a atestat că terenul ar fi avut valoarea de 9,09 euro pe metru pătrat. Nu trebuia să fii mare specialist să știi că terenul de pe malul mării, aflat în intravilanul localității, valora chiar și atunci sute de euro pe metru pătrat. Cu toate acestea, consilierul Marian Surdu a inițiat un proiect de hotărâre locală, prin  care a propus aprobarea raportului de evaluare și însușirea prețului vădit nereal. După ce consilierii au votat la grămadă această inițiativă tâlhărească, primarul Calapod a antamat negocieri cu firma Hars, bătând palma cu reprezentanții acestei pentru un preț de vânzare de 11,45 euro/mp.

În total, Primăria a încasat pe terenul campingului pescăresc 408.249,55 de euro, cu tot cu TVA. Contractul autentic a fost încheiat pe 25 octombrie 2006. După o jumătate de an, mai exact pe 11 iunie 2007, soții Haralabie au vândut firma Hars cu totul către Westhouse Invest SRL, cu aproape 12 milioane de euro. Westhouse era firma norvegianului Kay Tonnes Thorkildsen, partener de afaceri, potrivit presei locale constănțene, cu Sorin Strutinsky. Deși tunul imobiliar a fost semnalat în presă încă din anul 2007, organele penale au finalizat investigația abia în anul 2014. Societatea Hars, care a intrat în deplina proprietate a terenului subevaluat, nu a fost trasă la răspundere, rămânând cu cele aproape 3 hectare de teren de pe malul mării. De asemenea, soții Haralambie au rămas, nestingheriți de nimeni, cu diferența enormă dintre prețul de nimic plătit Primăriei și suma imensă încasată de la norvegian, în schimbul cedării părților sociale. La momentul de față, terenul se află în proprietatea unei firme deținute de milionarul bucureștean Virgil Călina, nașul de cununie al tenismenului Ilie Năstase. Firma lui Călina a obținut toate aprobările pentru a ridica la fostul camping pescăresc blocuri cu 543 de apartamente.

Al doilea tun imobiliar care face obiectul dosarului penal se referă la fapte, aproape trase la indigo, prin care fostul primar Tudorel Calapod a vândut la un preț subevaluat un alt teren de pe malul mării, în suprafață de 26.205 mp, către o altă firmă a lui Thorkildsen, pe numele ei Terra del Mar SRL, cu 779.598,75 de euro. Și în acest caz, raportul de evaluare a fost întocmit de Violeta Gulelis, care a atestat un preț de 25 de euro pe metru pătrat. În acte, terenul măsura 24.600 mp, însă și acesta a fost majorat din măsurători cu 1.605 mp. Rolul jucat de Surdu la Campingul Pescăresc a fost preluat în acest caz de Stere Sponte, care a inițiat o hotărâre similară, pentru aprobarea prețului în mod vizibil nereal. Unul din fiii lui Sponte a fost angajat la Terra del Mar, așa cum au probat procurorii.

Trimiși în judecată în octombrie 2014, cei patru inculpați, Calapod, Surdu, Spontre și Gulelis, au fost condamnați de Tribunalul Constanța, pe fond, în septembrie 2016. Politicienii locali au primit câte patru ani de închisoare cu executare, în vreme ce expertul evaluator a fost condamnat la trei ani cu suspendare, urmând să execute muncă în folosul comunității la un muzeu constănțean. Condamnații au declarat apel, care a fost judecat la Curtea de Apel Constanța. Pronunțarea soluției trebuia să aibă loc pe 26 octombrie 2017, însă aceasta a fost amânată pe 2 noiembrie și apoi 15 noiembrie.

Trebuie să mai spune că, înainte de a fi condamnat pe fond, Marian Surdu a fost sprijinit de PSD Năvodari pentru a candida la un post de consilier local. După condamnarea pe fond, individul a fost scos din prima linie a politicii, fiind plantat director general la Termica SA, societatea de utilități publice a orașului.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Exclusiv

Golănia juridico-financiară de la Căminul de Bătrâni Hârșova. Ionescu, un primar extraordinar

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Vara anului 2005. Un soare torid prăjește colinele din Hârșova. Primarul localității, liberalul Ionel Chiriță, se refugiază la Neptun, la o întâlnire de lucru a Alianței Dreptate și Adevăr. Are cu el un diplomat burdușit cu acte. La eveniment, se intersectează cu Gheorghe Barbu, ministrul protecției sociale. În câteva minute, îi spune oficialului că are în geantă trei proiecte sociale făcute ca la carte, după o vizită de documentare în Danemarca. Pe căprării: un adăpost pentru victimele violenței domestice, un centru after school și un cămin de bătrâni. Ministrul ascultă, cumpănește și îl invită la București, ca să deschidă aplicațiile.

Așa s-a născut proiectul căminului de bătrâni de la Hârșova. Primăria a pus la bătaie o clădire în care funcționase pe vremuri un sediu de CAP. Ministerul a venit cu fondurile necesare recompartimentării și modernizării. În anul 2008, investiția a fost finalizată. Două lucruri lipseau ca imobilul modernizat să funcționeze potrivit menirii sale: o centrală termică și recepția finală. În vara lui 2008, Chiriță pierde alegerile locale. La Primărie ajunge Tudor Nădrag, un tip cu o educație precară și pus pe hoții. Porțile căminului de bătrâni sunt ferecate cu lacăt. Opt ani rămân așa.

Abia în octombrie 2016, sub un nou primar, clădirea abandonată părea să își găsească în sfârșit menirea. Pe 27 octombrie 2016, edilul actual, Viorel Ionescu, s-a prezentat în plenul Consiliului Local, pentru a-și susține viziunea. Soluția găsită de el se referea la organizarea unei licitații publice pentru închirierea imobilului către o persoană fizică sau juridică, în scopul prestării, în regim privat, a serviciilor sociale. La o Fundație, ca în Danemarca, Suedia, Norvegia sau altă țară cu performanță în sistemul asistenței sociale, cu scopuri sănătoase și caritabile, nu s-a gândit. Dar bine că s-a gândit la o persoană fizică.

După dovada de largă viziune de mai sus, primarul și-a demonstrat talentul și în baliverne. Iată o motivație de-a dreptul memorabilă pe care a transpus-o în Studiul de Oportunitate înaintat aleșilor locali:

”În România, legislația europeană încurajează înființarea unităților medicale publice private. Dezvoltarea lor este motivată de beneficiile aduse, în special în condițiile în care România se confruntă cu o criză economică fără precedent”.

România a înregistrat cea mai mare creștere economică din toată Uniunea Europeană în anul 2016. Așadar, nici vorbă de criză economică fără precedent. Însă oral, în ședință, primarul a motivat total diferit oportunitatea închirierii. El i-a întrebat pe membrii comisiei sociale dacă bugetul local poate susține funcționarea căminului de bătrâni. Aceștia au răspuns că nu, mai ales că, nefăcând parte din comisia de specialitate economică, nici nu se pricepeau la chestiuni de buget. E limpede că proiectul închirierii s-a născut din neputință și interes. Vorbim aici de neputința de a asigura funcționarea clădirii din surse proprii, dar și de neputința de a aplica pentru o finanțare nerambursabilă, pe axele europene sau guvernamentale. Despre interes vă spunem mai jos.

În cadrul dezbaterii din Consiliu a contat foarte mult un amendament al consilierului local Ionel Dia, votat de o largă majoritate. Dia a propus o corecție profesională în caietul de sarcini, în sensul ca ”la licitația publică să participe numai persoane juridice, nu persoane fizice, care să facă dovada că au experiență în domeniu”. Păi cine a mai auzit de persoane fizice care operează cămine de bătrâni? Amendamentul lui Dia, votat de aleși, a devenit literă de lege… locală. Vorbim aici de HCL 113/27.10.2016, prin care s-a aprobat organizarea licitației, studiul de oportunitate și caietul de sarcini.

Lui Viorel nu i-a căzut cu tronc modificarea. Ca dovadă, cu prima ocazie, primarul a fraudat caietul de sarcini cu nonșalanță. Astfel, Primăria Hârșova a atribuit contractul de închiriere nr. 10/13.12.2016 a căminului de bătrâni de pe strada Vadului nr. 84, format din construcție în suprafață de 731,70 mp și curte de 1.271,58 mp, către o firmă lipsită de cea mai elementară experiență. Vorbim aici de SC Radar Cămin de Bătrâni SRL, o societate înființată pe 5 septembrie 2016, cu doar câteva luni înainte de a câștiga licitația. Radar nu a desfășurat niciun fel de activitate economică până în momentul de față, probat de faptul că pe site-ul oficial al Ministerului de Finanțe nu figurează cu date de bilanț. Contractul a fost încheiat pe zece ani, cu o chirie de 2.400 de lei pe lună (aproximativ 500 de euro).

Și neregulile nu se opresc aici. Astfel, potrivit clauzei 6.2 litera c) din contract, chiriașul avea obligația să obțină toate avizele, autorizațiile și dotările prevăzute de legislația în vigoare pentru desfășurarea activității. Căminul de bătrâni nu funcționează nici la momentul de față. Și nu funcționează… tocmai din lipsa autorizațiilor. În mod bizar, contractul cel deștept nu prevede posibilitatea rezilierii pentru neînceperea activității. Prevede în schimb rezilierea de drept în situația întreruperii activității comerciale pe timp de 3 luni. Însă, de vreme ce activitatea nu a început, e limpede că nu a fost întreruptă. Păi cum să întrerupi ceva ce nu a început? Așa ceva ar fi un non-sens. După 12 luni de așteptare, primarul Ionescu, exasperat că proiectul lui devenea un chix lamentabil, se decide să salveze aparențele, cu prețul încălcării grosolane a contractului și a caietului de sarcini. Oricum, ”pe caiet” :))) îl mai fraudase o dată. Pe 21 august 2017, Primăria a anunțat în SEAP că a atribuit direct un contract de 23.858 de lei plus TVA prin care a cumpărat de la o firmă din  București servicii de arhitectură pentru construcții.

”Autoritatea contractantă dorește încheierea unui contract de servicii pentru documentația tehnică necesară pentru obținerea avizului de securitate la incendiu și obținerea autorizației de funcționare PSI a Centrului Permanent de Îngrijire Persoane în Vârstă”, se arăta la rubrica dedicată descrierii achiziției.

Iată, așadar, că după ce i-a închiriat căminul fără dovada experienței, primarul l-a ajutat pe chiriaș, cu bani de la buget, ca să obțină autorizația. Ce au făcut, cum au făcut? Doar ei știu. Însă, în mod cert, căminul de bătrâni nu funcționează nici în momentul de față. Între timp, Ionescu a uitat de bătrânii bolnavi care meritau, încă din 2008, să aibă un centru al lor. În timp ce ei așteaptă, alesul lor mai pleacă în schimburi de experiență peste ocean, mai face un festival, mai zâmbește frumos în poze… să știe norodul că este, așa cum și-a scris pe tricou, ”un primar extraordinar”.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Primarul din Hârșova trebuie să achite din buzunarul său vizita în SUA și Canada

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Pe 23 aprilie 2018, la ora 10 dimineața, un funcționar de la compartimentul Achiziții din cadrul Primăriei Hârșova a finalizat procedura de cumpărare a unui pachet de transport cu avionul și de cazare în Canada și Statele Unite ale Americii. Pachetul a costat 32.457,85 de lei sau 6.964,32 de euro. La această sumă se adăuga TVA. Desigur, funcționarul nu acționase de capul său, ci cu ordin de la edilul Hârșovei, Viorel Ionescu. Acesta din urmă plănuia o vizită de serviciu în SUA și Canada. Dar plănuia de capul său, fără să întrebe în prealabil, așa cum era legal, Consiliul Local al orașului Hârșova. Abia pe 2 mai 2018, primarul a realizat că-i trebuie o aprobare. În disperare de cauză, Viorel Ionescu a convocat prin SMS aleșii locali într-o ședință de îndată. Caracterul ”de îndată” nu era întrunit, având în vedere că Ionescu deja își cumpărase biletul de avion cu o săptămână înainte, problema fiind așadar cunoscută din timp. Obedienți din fire, zece consilieri subordonați primarului n-au mai ținut cont de acest moft, votând inițiativa. Astfel a fost adoptată o hotărâre de aprobare a deplasării primarului peste ocean și de decontare a cheltuielilor, pe bază de documente justificative.

”Vizita de lucru are ca scop principal schimbul de experiență în domenii de interes comun: regenerare urbană, digitalizare, parteneriat public-privat, atragere de investiții străine, valorificare a potențialului de import-export, transport public, colectare deșeuri și reciclare, infrastructură”, se arăta în preambulul hotărârii adoptate.

Și tot în preambulul hotărârii se mai arată că, la baza inițiativei, ar sta o invitație primită de la Asociația Municipiilor din România – o structură din care fac parte doar localitățile cu rang de municipiu. Deși nu este membră AMR și nici nu ar avea cum să devină, UAT Hârșova ar fi primit o invitație de a participa la o misiune de informare pe probleme specifice… municipalităților.

Download (PDF, 760KB)

În intervalul 6 – 20 mai 2018, delegația din care a făcut parte și Viorel Ionescu de la Hârșova a vizitat aglomerările urbane Montreal și Ottawa din Canada, dar și metropolele americane Chicago și Washington. În fiecare metropolă vizitată, au avut loc întâlniri cu reprezentanții administrațiilor locale. Vorbim de 4 întâlniri mari și late, de aproximativ două-trei ore fiecare. În restul zilelor, program de voie.

Chiar și așa, agenda discuțiilor a fost total lipsită de învățăminte practice pentru singurul primar de oraș amestecat printre primarii de municipii și președinții de consilii județene care au participat la schimbul de experiență. Astfel, din comunicatele transmise de AMR, reies următoarele preocupări majore ale schimbului de experiență:

  • La Montreal, s-a discutat despre administrarea bugetului de 5,5 miliarde de dolari canadieni al acestei metropole, despre deszăpezire, mobilitate urbană și transportul public de persoane.
  • La Ottawa, delegația română a făcut un tur al orașului. Canadienii le-au prezentat primarilor români două șantiere în lucru. Este vorba despre un patinoar gigantic și despre o linie de metrou de suprafață.
  • La Chicago, s-a discutat de modernizarea aeroportului, despre globalizarea orașelor și despre câteva proiecte ale municipalității americane, cum ar fi de pildă introducerea de senzori de trafic în zonele aglomerate, prin care să se centralizeze într-o platformă digitală informațiile în timp real despre participanții la trafic.
  • La Washington, primarii români au aflat cum funcționează departamentul specializat în securitate, atacuri teroriste și uragane.


Cu experiența acumulată, Ionescu ar putea să-și propună modernizarea aeroporturilor din Municipiul Hârșova, câte or fi ele, construirea unei noi linii de metrou și prevenirea cu mai multă știință a atacurilor teroriste și a uraganelor. Ce-a învățat din programul de voie, vă arătăm cu altă ocazie.

La întoarcerea din misiune, primarul avea obligația legală să informeze Consiliul Local cu privire la schimbul de experiență. În acest sens, trebuie să știți că potrivit art. 44 din Legea 393/2004 privind statutul aleșilor locali, ”în urma îndeplinirii unor misiuni oficiale, aleșii locali sunt obligați să prezinte, la prima ședință ordinară de consiliu, un raport privind deplasările efectuate”. Legea stabilește și un termen maxim pentru îndeplinirea acestei obligații: 30 de zile. Deși au trecut luni bune de la schimbul de experiență, primarul Hârșovei a omis să informeze Consiliul Local cu privire la deplasarea peste ocean. Acest aspect a ieșit la iveală cu ocazia controlului tematic al Curții de Conturi. În aceste condiții, potrivit legii, sancțiunea aplicată este aceea ca primarul să suporte costurile deplasării din buzunarul său. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Felix Stroe, amintiri din copilărie: a vrut să fie ca Leontin Sălăjan, ministru al apărării naționale

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

În timp ce Horia Țuțuianu și Decebal Făgădău participau, alături de ministrul apărării naționale, Mihai Fifor, la deschiderea anului școlar la proaspăt reînființatul liceu militar din oraș, președintele PSD Constanța, Felix Stroe, lua parte la o ceremonie cu mult mai modestă, în satul Ciobanu din nordul județului, alături de primarul acestei localități, Tudorel Gurgu, și de fostul primar din Hârșova, Tudorel Nădrag. Gurgu și-a anunțat demisia din PSD în urmă cu două săptămâni, pe motiv că localitatea sa nu a primit bani de la Consiliul Județean, care s-ar fi transformat în ultima perioadă într-un soi de Horică SRL (aluzia fiind la președintele CJC, Horia Țuțuianu). De asemenea, Gurgu anunța că organizația PSD Ciobanu se va reorienta spre PMP. Mai mult, primarul din Ciobanu a și participat la școala de vară a PMP-ului de la Neptun, cu doar câteva zile înainte de începerea anului școlar. Certat la cuțite cu Țuțuianu, Gurgu a găsit resorturile să-l aducă la evenimentul său pe șeful lui Țuțuianu. În schimb, președintele Felix Stroe l-a numit pe primarul din Ciobanu prieten și a punctat că prietenia acestuia îl onorează. Stroe a lăudat faptul că Gurgu le-a oferit anul trecut biciclete elevilor din localitate și s-a arătat încrezător că, anul acesta, primarul le va aduce și tablete. De asemenea, le-a vorbit participanților de investiția RAJA în comuna Ciobanu, în rețeaua de apă și canalizare.

Însă cel mai spectaculos moment a fost acela în care Felix Stroe i-a îndemnat pe copii să își propună țeluri mărețe. El a dezvăluit în premieră că, în prima sa zi de școală, în satul său natal, Siriu, de pe valea Buzăului, la întrebarea învățătorului despre ce ar vrea să ajungă în viață, ar fi răspuns: ministru al apărării naționale. Ca o ironie de zile mari, în vreme ce Stroe dezvăluia visul său din copilărie alături de primarul aflat la cuțite cu Horia Țuțuianu, ministrul în funcție al apărării naționale (care poate nici n-a avut acest țel în viață) tocmai inaugura, la braț cu Țuțuianu, Liceul Militar din Constanța.

”În fiecare an, să știți că merg la deschiderea anului școlar la țară, în județ. Nu mă duc în oraș, nu mă duc la Liceul Mircea. Mă duc undeva la țară, pentru că retrăiesc în felul acesta prima mea zi de școală. (…) Vreau să știți, când a întrebat învățătorul nostru, în prima zi, ce vrem să ne facem când vom fi adulți… E prima dată când povestesc acest lucru. Și, noi, atunci, acum mulți ani, o fetiță a spus că vrea să fie croitoreasă. Erau meseriile acelui moment, copii. Lumea evoluează, dar atunci era ceva să fii, la țară, croitoreasă. Un al copil, un băiat, a spus că vrea să fie șofer. Era un lucru foarte important. Și astăzi orice muncă este foarte importantă și orice muncă face cinste celui care o face. Și când m-a întrebat pe mine, eram 12 copii, eu știam să citesc de la cinci ani, pentru că părinții mei sunt învățători. Și i-am spus învățătorului… Văzusem pe ziarul bunicului meu pe ministrul apărării naționale. Era un om, Leontin Sălăjan, era un om frumos, un bărbat frumos, un om tânăr, și m-a impresionat pe mine, îmbrăcat în uniformă. Și când m-a întrebat învățătorul meu ce vreau să mă fac, am zis: domnu* învățător, când voi fi mare vreau să fiu ministrul apărării naționale. Pur și simplu, săracul om a leșinat! Nimeni din satul nostru nu-și mai propusese să fie ministrul apărării naționale. Vă spun – iertați-mi lipsa de modestie – dar chiar așa a fost. Și cu îndârjire m-am gândit toată viața mea să învăț când a fost de învățat, să muncesc serios când a fost de muncă. Și, uitați, n-am ajuns ministrul apărării naționale, dar am fost ministrul transporturilor. Ce vreau să vă spun: este foarte important ceea ce-ți propui să faci în viață.” – le-a spus Felix Stroe copiilor din Ciobanu.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: