Connect with us

Exclusiv

Suveică imobiliară la Agigea. Primarul și-a omenit fratele cu terenuri ale comunei

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Suprafețe cu un potențial imobiliar deosebit au fost scoase din patrimoniul comunei Agigea și vârâte în patrimoniul familiei primarului PSD-ist Maricel Cîrjaliu, printr-o suveică rudimentară, potrivit documentelor obținute oficial de redacția Ordinea.Ro. În suveică este implicată o contabilă care se ocupă de firmele familiei Cîrjaliu, dar și de vidanjarea foselor septice din localitatea Lazu.

Contabila lui Maricel

Cristian Maricel Cîrjaliu este primar al comunei Agigea din anul 2008. La momentul preluării funcției publice, acesta figura ca asociat în 7 firme. Multe din aceste afaceri erau derulate în parteneriat cu Gheorghe Cristian Darie, care avea să ajungă, tot în 2008, vicepreședinte al Consiliului Județean Constanța. De contabilitatea grupului de firme se ocupa Elisabeta Magdalena Andrei, supranumită ”contabila Magda”.

Extras din declarația de interese depusă de Cristian Maricel Cîrjaliu în anul 2008.

După ce s-a ajuns primar, Cîrjaliu s-a lepădat de firmele sale. Însă afacerile au continuat să funcționeze, unele chiar în dormitoarele de la el de acasă. Firma Scan SRL, în care primarul era asociat unic, a  fost preluată de fratele său Bogdan și de cumnata sa Cristiana.

Numărul de telefon al contabilei Magda a continuat să apară în afacerile derulate de rubedeniile primarului: Scan SRL, Asociații SRL și Golful Pescarilor SRL (firme în care sunt asociați în mod oficial fratele, cumnata, fiica și ginerele lui Maricel Cîrjaliu).

În plus, contabila a fondat o firmă în nume personal, ajungând să încheie contracte extrem de profitabile cu Primăria Agigea, pentru vidanjarea foselor septice din Lazu (mai multe detalii AICI). După cum vom demonstra mai jos, contabila este implicată și în suveici imobiliare, prin care mai multe terenuri au fost scoase din patrimoniul Primăriei și vândute la prețuri ridicole către clanul și acoliții primarului.

Primul tun: un schimb cu un revoluționar împroprietărit de Primărie

Una din primele tranzacții încheiate de Elisabeta Andrei pe seama patrimoniului public se referă la un teren de 500 de metri pătrați de pe faleza Mării Negre. Acest imobil situat în zona Steaua de Mare, pe strada Emil Racoviță nr. 44, a fost înscris pentru prima oară în cartea funciară a localității Agigea pe 25 februarie 2010. În dosarul de primă înscriere a terenului nu există nicio o dovadă că această suprafață de pe faleză era atestată sau inventariată în domeniul privat al localității. Din acest motiv, intabularea s-a făcut direct în favoarea numitului Ionescu Florin-Ion cu mențiunea ”dobândit fără titlu”. Printre actele depuse de acesta se afla o adeverință emisă de primarul Cîrjaliu pe 2 februarie 2010 și o hotărâre de Consiliu Local, din 9 noiembrie 2009, semnată de președintele de ședință Belghiz Bolat (actualul director de la Agigeaserv Util SRL, societatea care se ocupă de lucrările edilitare din comună). Din conținutul hotărârii reiese că Ionescu Florin-Ion primise acel teren în calitate de revoluționar, în scopul construirii unei locuințe. Documentația de primă înscriere poate fi citită AICI

Florin-Ion Ionescu a depus declarații de avere și interese în anul 2008, la alegerile locale, menționând calitatea de vicepreședinte al filialei agigene a Uniunii Populare Social Creștine, o formațiune meteorică. În declarația de avere, acesta figura fără proprietăți imobiliare, îndeplinind așadar condiția formală de a primi un lot de casă ca revoluționar. 

După două săptămâni distanță, revoluționarul a uitat de obligația de a construi o locuință. Pe 12 martie 2010, el s-a prezentat la notariat împreună cu Elisabeta Andrei, semnând cu aceasta un contract de schimb. În acest fel, fosta contabilă a lui Maricel s-a ales cu terenul de pe faleză, cu regim intravilan, curți-construcții, predând la schimb revoluționarului un teren intravilan-arabil de 500 de metri pătrați, situat pe o tarla din partea de vest a localității. Contabila Magda cumpărase acel teren de la soții Ferian și Genghiz Bolat, nimeni alții decât părinții lui Belghiz Bolat, președintele de ședință care semnase hotărârea de împroprietărire a revoluționarului. Atât terenul de pe faleză, cât și acela din arătură erau evaluate de coschimbași la câte 20.000 de lei fiecare. În mod evident, prețul terenului de pe faleză era declarat la vrăjeală. Contractul de schimb poate fi consultat AICI

Un alt schimb de terenuri în dauna Primăriei

Pe 28 decembrie 2011, Elisabeta Magdalena Andrei a încheiat un nou contract de schimb, de data aceasta direct cu Primăria Agigea. Din partea autorității locale, actul a fost semnat în fața notarului de viceprimarul Cornel Popescu. Înainte de a fi consilier și viceprimar, Popescu fusese angajatul lui Maricel Cîrjaliu, la firma Asociații SRL, ca inspector de protecția muncii, așa cum reiese din declarația sa de avere depusă în anul 2008.

Cornel Popescu, extras din declaratia de avere depusă în 2008. Mariel Cîrjaliu era atunci director executiv la Asociații SRL, fiind deci angajatorul lui Popescu. 

Prin actul notarial din 28 decembrie 2011, Magda Andrei a predat Primăriei un teren arabil intravilan de 6.400 de metri pătrați. La schimb, contabila lui Cîrjaliu primea 6 terenuri construibile, în suprafață totală de 7.529 de metri pătrați, după cum urmează:

nr Adresa Suprafața
1 Str. Emil Racoviță nr. 65 350 mp
2 Str. Zmeurei nr. 15 500 mp
3 Str. Petru Rareș nr.3 500 mp
4 Str. Meduzei nr. 3 1.362 mp
5 Str.Căpșunilor nr. 1A 1.822 mp
6 Str.  Zmeurei nr. 2 2.995 mp

Părțile conveneau să nu-și plătească nicio diferență de preț.

O împărțeală în haită

Terenurile obținute de contabila Magda prin cele două schimburi au fost ulterior înstrăinate către rudele și apropiații primarului. Pe 29 august 2012, femeia s-a dus la notariat cu o întreagă gașcă după ea, împărțind prada pe felii către beneficiarii dinainte știuți: fratele și cumnata primarului Cârjaliu, finul primarului și viceprimarul Popescu.  

Viceprimarul și-a tras loturi de casă, pentru el și pentru fiul său

Prin contractul de vânzare-cumpărare 1879/29.08.2012, viceprimarul Cornel Popescu s-a ales cu lotul de 500 de metri pătrați, de pe strada Petru Rareș nr. 3 Agigea. Semnătura sa se găsește atât pe contractul de schimb, prin care terenul a fost scos din patrimoniul comunei, cât și pe contractul de vânzare-cumpărare, prin care a intrat în patrimoniul său personal. Cu prima semnătură a vândut terenul aparținând localității. Cu a doua, l-a cumpărat îndărăt, ca persoană fizică. Prețul plătit în numerar a fost de 4.000 de euro (8 euro pe metrul pătrat).

La 4 ani distanță, fiul lui Popescu a cumpărat la rândul său de la contabilă terenul de 500 de metri pătrați de pe strada Zmeurei nr. 15. Prețul a fost tot de 4.000 de euro și a fost achitat în numerar, declarația vânzătoarei constituind chitanță liberatorie de plată.

Finul primarului: 4.817 mp cu 2,78 de euro/mp

Prin contractul 1881/29.08.2012, contabila a vândut alte două loturi de teren provenite din patrimoniul comunei către societatea Acvamar Grup SRL Agigea. Este vorba de lotul de 1.822 de metri pătrați de pe strada Căpșunilor nr. 1 A și de lotul de 2.995 de metri pătrați de pe strada Zmeurei nr. 2.

Acvamar Grup SRL Agigea este o firmă controlată de Anghel Dragu și avantajată în mod repetat de Primăria localității. În comunitatea agigeană, Dragu este cunoscut drept finul primarului și asta explică totul.

Firma lui Dragu a plătit pentru cele două suprafețe 60.000 de lei, ceea ce însemna 13.433 de euro la cursul de schimb din 29 august 2012. Prețul pe metrul pătrat a fost de 2,78 de euro. Plata s-a făcut în numerar.

În 2015, Acvamar Grup SRL a vândut terenul de pe strada Căpșunilor 1A către o persoană fizică (o fost polițistă locală din Constanța), cu prețul de 18.220 de euro. Prețul era sub valoarea de piață, motiv pentru care Camera Notarilor Publici a comandat o expertiză. În urma acesteia, taxele notariale au fost calculate la valoarea de 27.330 de euro.

Cumpărătoarea a construit pe teren hale în suprafață de 544 de metri pătrați. În  prezent, în aceste clădiri își desfășoară activitatea trei societăți comerciale din domeniul auto – Serv-nelcom SRL, HTG Truck Service Express SRL și HTG Alt Auto SRL.

În sfârșit, celălalt teren care a ajuns de la Primărie la finul primarului, via contabila Magda, respectiv suprafața de 2.995 de metri pătrați de pe strada Zmeurei nr. 2, figurează acum în proprietatea firmei Scan SRL deținută de fratele și cumnata lui Maricel Cîrjaliu.

Prada familiei Cîrjaliu

Mai jos prezentăm detaliat foloasele obținute de firma deținută de fratele și cumnata primarului din Agigea.

Pe 29 august 2012, contabila a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 1880 cu SC Scan SRL, firmă deținută și reprezentată în fața notarului de soții Cristiana și Bogdan Cîrjaliu. Prin acest act, SC Scan  dobândea trei terenuri în suprafață cumulată de 2.212 metri pătrați. Fratele primarului a plătit pentru aceste bunuri 67.000 de lei, ceea ce însemna, la cursul de schimb de atunci, fix 15.000 de euro, adică 6,7 euro/mp. Plata s-a făcut în numerar, după cum se consemnează în actul notarial.

În patrimoniul societății au intrat, prin acest contract:

  • terenul de 500 de metri pătrați de pe faleza Mării Negre, strada Emil Racoviță nr. 44. Reamintim că această suprafață a fost atribuită unui revoluționar, pe baza unei hotărâri inițiate de Maricel Cîrjaliu, ajungând în cele din urmă, via contabila Magda, în patrimoniul firmei deținute de fratele primarului.
  • Un teren de 350 mp, situat tot pe faleza Mării Negre, pe strada Emil Racoviță nr. 65, într-o zonă apropiată de restaurantul Golful Pescarilor.
  • Un teren de 1.362 mp situat pe strada Meduzei nr. 3, la o aruncătură de băț de restaurantul Pescăria lui Matei.

Ani de zile, pe lotul de 350 de metri pătrați a funcționat o parcare auto în beneficiul restaurantului Golful Pescarilor. Din acest punct de vedere, s-ar putea aprecia că schimbul de terenuri a fost doar un pretext găsit de Cîrjaliu ca să ajute încă o dată restaurantul cu pricina. Reamintim că pentru primul ajutor dat afacerii Golful Pescarilor, în privința achiziției terenului de pe malul mării, Maricel compare acum ca inculpat în fața unei instanțe penale (mai multe detalii AICI).

În sfârșit, în anul 2017, firma deținută de fratele și cumnata primarului a devenit proprietară cu acte și asupra terenului de 2.995 de metri pătrați, din strada Zmeurei nr. 2 Agigea, inclus și el în contractul de schimb dintre Primărie și fosta contabilă a primarului. În mod bizar, terenul se suprapune peste alte proprietăți din zonă – după cum se menționează în extrasul informativ de carte funciară obținut de redacția Ordinea.Ro.

Bunul imobiliar se află și acum în patrimoniul firmei Scan. Însă, în fapt, locația este utilizată ca punct de lucru de firma Prodez-agigea SRL. Potrivit Confidas.ro, afacerea care funcționează sub acest nume este deținută de Daniel Vlase și Aurel (Relu) Alexandru. Vlase este un promotor al primarului Maricel pe rețeaua de Facebook. Soția sa, Ioana Vlase, a fost consilier personal al primarului Maricel în anul 2020, înainte de alegerile locale, depunând declarații de avere și de interese în această calitate. Ulterior, ea a câștigat un concurs organizat la vrăjeală, ajungând astfel să ocupe funcția de director al Clubului Sportiv din localitate. Clubul este deținut și finanțat de autoritatea locală (mai multe detalii AICI).

Terenul se află în vecinătatea noii școli care se construiește în Agigea. Proprietatea aparține firmei Scan SRL, însă locația este exploatată de o firmă deținută de soțul fostei consiliere personale a primarului Maricel Cîrjaliu.

În total, terenurile tranzacționate pe ruta ”Primăria Agigea – contabila primarului – fratele primarului” măsoară 5.212 metri pătrați. Așadar, vorbim de peste o jumătate de hectar de intravilan. Toate trazacțiile în lanț au fost achitate în numerar. Inclusiv firmele Scan SRL și Acvamar Grup SRL au dus banii cu sacoșa, plățile fiind dovedite doar cu declarația contabilei că și-a primit prețul. 

Toate aspectele de mai sus atestă fără dubiu că schimbul de terenuri s-a făcut pentru ca primarul să-și îmbogățească rudele și gașca de apropiați. Șocant este faptul că Primăria Agigea nici nu avea nevoie de terenul arabil al contabilei lui Maricel. Ca dovadă, la scurt timp de la schimb, și acest teren a fost concesionat la un preț ridicol de mic unei firme deținute tot de finul lui Maricel, în împrejurări pe care le vom detalia într-un articol viitor. Va urma!

Comments

comments

Exclusiv

Suveică imobiliară la Agigea (II). Cumetria de interese de la parcarea de TIR-uri

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

În articolul trecut, arătam cum primarul PSD-ist din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, s-a folosit de contabila fostelor sale firme pentru a transfera terenuri din patrimoniul comunei în patrimoniul fratelui său. În anul 2012, Primăria a făcut un schimb de terenuri cu această contabilă, care s-a ales cu 6 loturi intravilane de cea mai bună calitate. La scurt timp, femeia s-a dus la notariat cu fratele și cumnata primarului, cu viceprimarul și cu un fin al primarului, care au devenit proprietari cu acte asupra terenurilor scoase din patrimoniul comunei. Mai scriam în articolul trecut că schimbul de terenuri a fost un simplu pretext pentru ca primarul să-și îmbogățească familionul și gașca de apropiați. Primăria nu avea nevoie de terenul arabil al contabilei lui Maricel. Iar dovezile care demonstrează această afirmație vi le prezentăm în articolul de față.

La sfârșitul anului 2011, Comuna Agigea devenea proprietară asupra terenului arabil predat de Elisabeta Magdalena Andrei în schimbul celor 6 loturi hărăzite să intre în patrimoniul găștii de la Primărie. După doar opt luni, Primăria a realizat că nu are nevoie de acel teren situat pe strada Meduzei nr. 1 A. Însă nevoie mare avea chiar finul primarului, numitul Anghel Dragu, implicat în suveica imobiliară descrisă în articolul precedent prin firma sa Acvamar Grup SRL. Dragu era asociat cu 50% și în firma Andi Trans SRL, specializată în transporturi rutiere de mărfuri. Cealaltă jumătate din această afacere era deținută de constănțeanul Dimcică Tudică. Atât finul primarului, cât și asociatul său Tudică erau administratori ai firmei. Și sunt și în prezent.

Pe 7 august 2012, Cîrjaliu a semnat un contract de concesiune cu Andi Trans SRL, pentru o suprafață de 6.000 de metri pătrați provenită din schimbul de terenuri. Ca să nu bată prea tare la ochi, firma care intra în parteneriat cu Primăria nu a fost reprezentată la semnarea actului de finul primarului, ci de celălalt administrator, Dimcică Tudică. Prin actul de concesiune, Andi Trans SRL primea dreptul de a construi pe teren o parcare de TIR-uri și un sediu administrativ. Contractul avea o valabilitate standard de 49 de ani, cu posibilitatea prelungirii cu încă jumătate din perioada inițială. În total, 73 de ani și 6 luni! Cât să ajungă și generațiilor viitoare. Redevența anuală stabilită prin contract a fost de 1.494 de euro cu TVA inclus. Printr-un calcul elementar, aflăm că societatea urma să suporte 104,62 de euro pe lună plus TVA. În 2012, potrivit datelor statistice, prețul mediu pentru închirierea unei garsoniere în Constanța era de 160 de euro pe lună. (detalii AICI).

Concesionarea celor 6.000 de metri pătrați sub prețul de chirie al unei garsoniere s-a făcut fără probleme, în contextul în care contractul a fost avizat de persoana responsabilă de controlul financiar preventiv (CFP) din Primăria Agigea, Oana Coravu. Aici puteți citi contractul de concesiune.

În 2014, primarul localității a fost de acord cu modificarea contractului de concesiune prin act adițional. Prin semnătura lui Maricel Cîrjaliu și a CFP-istei Oana Coravu, Andi Trans primea dreptul să subînchirieze o parte din teren cu acordul prealabil al Primăriei.

La o zi distanță, Andi Trans a semnat un contract de închiriere cu VH Extra Oil SRL Lumina, pe o perioadă de 12 ani de zile. Societatea din urmă a obținut astfel 300 de metri pătrați din terenul de pe strada Meduzei 1 A, în vederea construirii unei stații de combustibili. Chiria a fost negociată de părți la 2.000 de lei plus TVA pe lună, ceea ce însemna 455 de euro plus TVA pe lună la cursul de schimb al BNR din ziua respectivă.  Asta da afacere. Dintr-o fărâmă infimă a terenului, societatea își scotea redevența către Primărie și un profit de 350 de euro pe lună sau 4.200 de euro pe an.

În 2015, Andi Trans a finalizat investiția, respectiv o parcare de TIR-uri și o clădire administrativă P+1+M. Lucrările au fost recepționate de o comise prezidată chiar de finul primarului, Anghel Dragu. Tot acesta a semnat diversele acte din perioada investiției, în calitate de beneficiar. Ulterior, societatea a scos la închiriere o parte din spațiile sediului administrativ. De asemenea, parcarea a devenit în sine extrem de profitabilă, aflându-se pe ruta de acces în Portul Constanța Sud – Agigea.

În 2020, Andi Trans SRL a derulat afaceri de aproape 1,5 milioane de euro.

În același an, în luna ianuarie, Dimcică Tudică a împlinit o vârstă rotundă. Afaceristul a dat o petrecere cu această ocazie la restaurantul Diplomatic din Constanța. Printre participanți s-au aflat primarul PSD-ist din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, și CFP-ista Oana Coravu, cea care a avizat din punct de vedere financiar contractul de concesiune. De asemenea, la petrecere a participat și Anghel Dragu, finul și partenerul de suveici imobiliare al clanului Cîrjaliu. Mai multe fotografii de la eveniment au fost postate în spațiul public, pe Facebook, de o prietenă de petreceri a familiei lui Anghel Dragu. După cum se vede, ”autoritățile” au relații sociale foarte strânse cu cei avantajați de această potlogărie administrativă. Și asta explică totul.

Maricel Cîrjaliu și Oana Coravu au participat la petrecerea celui avantajat să obțină parcarea la o redevență sub valoarea de închiriere a unei garsoniere. Comuna a fost păgubită, dar cei doi au petrecut bine. Sursa foto: Facebook.

Trebuie să mai spunem că CFP-ista care l-a ajutat pe Maricel Cîrjaliu să transfere un teren de 6.000 de metri pătrați la preț de garsonieră către firma finului său beneficiază de tot felul de avantaje. Strada pe care locuiește Oana Coravu a fost asfaltată din fondurile publice ale comunei Agigea, deși toate celelalte străzi din cartierul ei au rămas la stadiul de pământ sau piatră.

Prietena primarului are un motto preferat, pe care și l-a trecut în descrierea contului ei de Facebook: ”În sfârșit, viața mea e perfectă, da este foarte perfectă și este nemaipomenit de frumoasă”.

Coravu a beneficiat, potrivit surselor noastre, nu doar de salariul din Primărie, fiind inclusă și pe ștatele de plată ale Asociației Grup Local Dobrogea Sud – o structură prezidată de Maricel Cîrjaliu care se ocupă cu implementarea unei strategii pe fonduri europene pentru comunitatea de pescari din zonă. După cum am arătat în mai multe articole (vezi AICI), în primul ciclu de finanțare, FLAG-ul a prăpădit banii europeni pe niște chiolhanuri de neam prost și pe salarii nesimțite. Iar acum, în al doilea ciclu de finanțare, a aranjat ca fondurile europene să fie atribuite pe sprânceană, unui tip care își petrece concediile cu omul lui Cîrjaliu de la Golful Pescarilor (vezi AICI).

Harta terenurilor de pe malul mării scoase din patrimoniul comunei Agigea și băgate în patrimoniul familiei primarului Maricel. În partea stângă este figurată parcarea de tiruri, concesionată în condițiile descrise în articolul de față.

În sfârșit, viața lui Maricel Cîrjaliu este și ea incredibil de frumoasă. Oficial, primarul din Agigea este cam sărac lipit pământului. Neoficial, însă, Maricel este putred de bogat, averea sa fabuloasă fiind trecută pe numele rudelor, finilor și interpușilor săi. Deși poate avea parte cam de tot ce-i dorește inima, edilul are și o latură întunecată în viața sa. Anul trecut, el a fost trimis în judecată pentru fapte de corupție în legătură cu terenul vândut către Golful Pescarilor, tot la un preț de garsonieră. Maricel a tras-o în problemele sale penale și pe fosta secretară a comunei, Ancuța Calust (fostă Mihail), la rândul ei inculpată în acest dosar de răsunet. Iar după cum se vede, trecutul îl ajunge din urmă pe Maricel, pentru că abuzurile și tunurile sale imobiliare tot apar la iveală, ca ciupercile după ploaie.

Citește și:

Suveică imobiliară la Agigea. Primarul și-a omenit fratele cu terenuri ale comunei

 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Constanța Altfel a pierdut procesul pentru anularea PUZ-ului Lăpușneanu. Cine plătește deranjul de 3 ani?

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Asociația Constanța Altfel, fondată de Vergil Chițac și Felicia Ovanesian, dar din care aceștia s-au retras de când ocupă funcții oficiale în Primăria Constanța, a pierdut pe fond cel mai important proces al ei. Este vorba de litigiul declanșat pentru anularea Planului Urbanistic Zonal al bulevardului Lăpușneanu. Vineri, 11 iunie 2021, Tribunalul Constanța a respins acțiunea asociației ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă. Soluția era previzibilă încă de anul trecut, de când s-a publicat în Monitorul Oficial al României decizia dată în RIL de Înalta Curte de Casație și Justiție care interzice accesul ONG-urilor la acțiuni populare în trânta lor interesată cu actele de urbanism și mai ales cu beneficiarii acestora din urmă.

Procesul PUZ-ului Lăpușneanu are legătură cu ascensiunea lui Vergil Chițac în spațiul public. În 2016, acesta a candidat pentru prima dată la funcția de primar al municipiului Constanța. Și mult nu a lipsit să-l bată din prima pe Decebal Făgădău, pe atunci viceprimar cu atribuții de primar după fuga lui Mazăre în Madagascar. Chițac a dus o campanie negativă. În replică, Făgădău a lansat un proiect constructiv, angajându-se să modernizeze într-un termen record un segment al bulevardului Tomis. El a anunțat că își va da demisia de la Primărie și că va pleca din politică, dacă lucrarea nu va fi inaugurată la timp. Părea un pariu imposibil de câștigat. Iar mogulul portuar Gabriel Comănescu, cel care îl păpușa din spate pe candidatul Chițac, își freca deja mâinile cu încântare. Planurile acestui grup de interese au fost stricate involuntar de un om de afaceri, care a câștigat procedurile și a modernizat bulevardul Tomis la cea mai bună calitate de până atunci din istoria Constanței. Este vorba de antreprenorul Grigore Comănescu, proprietarul grupului de firme Comprest UtilSomaco ConstructDobrogea Asfalt.

Acesta a fost mărul discordiei, dacă ne putem exprima așa. Grigore Comănescu a explicat că implicarea sa a fost una pur antreprenorială, cu aceeași responsabilitate pe care a dovedit-o atunci când a participat la lucrările de extindere a bazei NATO de la Mihail Kogălniceanu, la Autostrada Soarelui și centura Ovidiu-Agigea sau la prima etapă de consolidare și extindere a plajelor românești, pe sectoarele din municipiul Constanța. Omul de afaceri nu face politică și nici nu are timp de jocuri electorale, având în răspundere 600 de angajați, raporturi antreprenoriale cu parteneri, subcontractanți și producători care la rândul lor au peste 1.000 de angajați, precum și o reputație de apărat, de om care mereu a pus calitatea înainte de toate.

La sfârșitul anului 2017, Vergil Chițac a pus bazele Asociației Constanța Altfel, împreună cu avocata Felicia Ovanesian și alte persoane. ONG-ul s-a lansat într-o campanie împotriva Primăriei și Consiliului Local, pe care le-a acuzat că sprijină ”rechinii imobiliari” care au distrus spațiile verzi ale orașului, cu blocurile lor. Prima acțiune de mare anvergură a asociației a fost atacarea PUZ-ului Lăpușneanu, care reglementa funcțiunile unei zone mai ample în care se afla și un bloc ridicat de compania Comprest Util. În paralel, Constanța Altfel a solicitat și a obținut suspendarea PUZ-ului. De asemenea, Chițac&Ovanesian au atacat pe cale separată și autorizațiile de construire ale Comprest Util și au înscris litigiile la Cartea Funciară, pentru a-l împiedica pe omul de afaceri să continue vânzarea apartamentelor din blocul construit cu dotări premium, cu parcare subterană mai bună decât a oricărui mall din oraș, cu buncăre de apărare civilă necesare orașului, cu rezervă de apă în subteran pentru situații de necesitate în caz de război, cu stații de încărcare pentru autovehiculele electrice, ”parcare” de biciclete și soluții de autonomie electrică a imobilului în caz de avarie. Ca să nu mai spunem de amenajarea spațiilor verzi proprii și a celor din jur, refacerea sistemului de canalizare și canalizare pluvială pentru întreaga zonă, transformator electric pentru blocul propriu dar și pentru cele din jur, amenajarea de parcări pentru blocurile învecinate, plus o stradelă de descărcare a traficului realizată de la zero prin efortul și cheltuiala exclusivă a investitorului.

O asemenea realizare merita felicitări. Însă Constanța Altfel avea de plătit polițe pentru întâmplarea de la bulevardul Tomis. În mod vădit, procesele au fost o răzbunare și un fel de a-i da în cap unui om corect, care a făcut lucrurile corect și de calitate.  

ONG-ul a susținut în esență că investitorul trebuia să conserve terenul ca spațiu verde, că aglomerarea urbană conduce la poluare, că spațiile de parcare sunt insuficiente, că ultimul etaj al blocului nu are certificat de descărcare arheologică (nefiind, așadar, evaluate vestigiile din cer). În realitate, compania cumpărase terenul de la Primărie, în anul 2004, plătind – cu dobânzi și actualizări –  1.000 de euro pe metru pătrat, iar cu totul două milioane de euro. A fost cel mai mare preț plătit pentru un teren din istoria de până atunci a orașului. Deși terenul a fost vândut de Primărie exact pentru construirea unui ansamblu de apartamente la cel mai înalt standard de calitate și a unei clinici medicale, existând un PUZ adoptat în acea perioadă, Constanța Altfel a pretins că investitorul trebuia să cultive iarbă.

În 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să spună stop acțiunilor, de multe ori șantajiste, prin care diverse ONG-uri din toată țară atacau acte de urbanism în baza interesului public pentru aerul curat, spațiile verzi și altele aspecte de interes general. Curtea a stabilit pentru totdeauna că asociațiile, care sunt persoane juridice de drept privat, se legitimează procesual doar dacă demonstrează afectarea unui interes legitim privat sau vătămarea unui drept subiectiv (al unui subiect anume, nu al publicului în general). După lămurirea definitivă a acestor aspecte, Constanța Altfel a pierdut definitiv, la Curtea de Apel Galați, procesul în care ceruse anularea autorizațiilor de construire ale Comprest Util. În joc rămânea astfel un singur proces, acela în care așa-zișii ”salvatori urbani” se trânteau cu PUZ-ul. Dar și acela depindea de găsirea unei persoane concret vătămate.

Deși au căutat vecini ai blocului Comprest Util care să se plângă de o vătămare, ONG-ul n-a găsit decât un singur ins, pe numele său Sorin Daon, membru în Constanța Altfel și fost angajat al mogulului Gabriel Comănescu. Acesta a depus o cerere de intervenție principală în procesul în care Constanța Altfel solicita anularea PUZ-ului Lăpușneanu. De asemenea, el a cerut instanței să desființeze și autorizațiile de construire ale Comprest Util emise începând cu anul 2009. Ba chiar, în culmea delirului, a cerut instanței să dispună demolarea blocului, că-l deranja pe el, locuind la etajul 9 al unui turn învecinat, construcția cu mai puține etaje ridicată în proximitate de Grigore Comănescu.  În 16 ani de când terenul intrase în proprietatea Comprest Util și de când societatea a făcut toate procedurile publice de mediu și a obținut acte de urbanism de asemenea aduse la cunoștința cetățenilor, fostul angajat al mogulului nu s-a plâns de nicio vătămare. A început subit să-i pese abia când Asociația Constanța Altfel simțea că-i fuge pământul de sub picioare, fiind incapabilă să demonstreze cea mai elementară atingere adusă unui interes privat de către proiectul, chiar deosebit, al firmei Comprest Util.

Momente bahice cu mogulul Gabriel Comănescu și omul pe care a reușit să și-l pună primar la Constanța. Sorin Daon a fost angajatul mogulului, iar asta explică intervenția sa delirantă, prin care a cerut demolarea blocului Comprest Util.

În luna martie 2021, fostul angajat al mogulului a fost scos din dosar, pe motivul lipsei calității procesuale active. Rămasă fără susținere în proces, Asociația Constanța Altfel a mai încercat niște tergiversări rușinoase, recuzând și răs-recuzând magistrați, până când a fost amendată pentru rea-credință. Mai mult, o judecătoare a Tribunalului Constanța, care judeca una din cererile de recuzare împotriva judecătorului de fond, a răbufnit acuzând asociația că are magistrații ei eligibili, urmărind să îndrepte dosarul către aceștia. În opinia noastră, această acuzație extrem de gravă ar trebui să facă obiectul unei anchete serioase, fiind inadmisibil să planeze astfel de suspiciuni de fraudare a actului de justiție, iar organele în drept să nu facă lumină.

În mod cert, tergiversările ONG-ului nu au durat decât până la sfârșitul săptămânii trecute, când acțiunea Constanța Altfel a fost respinsă ca fiind promovată de o persoană fără calitate procesuală activă. În toți acești ani, PUZ-ul a rămas suspendat, pe baza cererii semnate de Vergil Chițac, fostul președinte al ONG-ului, actualmente primar. Constanța Altfel trebuie să suporte cheltuielile de judecată. Însă, dacă hotărârea va rămâne definitivă, cei care au fost târâți pe nedrept în acest litigiu ar putea pretinde despăgubiri civile. La nivel național, există precedente, cel puțin în situația Asociației pentru Protecția Urbanistică a Clujului, un ONG care a fost copiat la indigo de epigonii de la Constanța Altfel și care a pierdut mai multe procese declanșate împotriva unor investitori. La un moment dat, pentru a plăti obligații stabilite în sarcina sa de către instanțele de judecată, APUC a făcut un apel public la clujeni să fie ajutată cu donații.

Nu știm dacă Asociația Constanța Altfel, rămasă pe mâna nurorii lui Vergil Chițac și a altor persoane, va găsi un sprijin financiar din partea publicului, în contextul în care primarul Constanței este într-o scădere dramatică de popularitate. Moralistul care cerea demolarea de blocuri ca să nu existe poluare este acuzat că a luat, ca primar, decizii iresponsabile care au condus la supraaglomerarea traficului rutier, cu consecința poluării orașului cu noxe. Același moralist care cerea demolarea de blocuri ca să rămână spațiile verzi s-a dovedit total incapabil să tundă iarba din oraș. Mai mult, primarul Chițac a inventat un regulament prin care obligă asociațiile de locatari să tundă boscheții de pe terenurile municipalității. Același moralist, după ce s-a văzut primar, a descoperit că nu plouă destul la Constanța, motiv pentru care a anunțat că vrea să desființeze spațiile verzi de pe bulevardul Mamaia. Primarul, care face naveta de la Eforie, și-a schimbat zâmbetul electoral într-o morgă ce pare afectată de un exces de fiere. Iar toate acestea l-au făcut extrem de nepopular. Și tocmai de aceea nu vedem pe unde își va scoate cămașa asociația fondată de el, dacă se va ajunge la daune.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

O ilegalitate a Primăriei Constanța și miza ei financiară. Ghenele de ambalaje puse în cârca asociațiilor de locatari

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Regulamentul de gospodărire și înfrumusețare a Constanței, adoptat prin Hotărârea locală 77/2021, este utilizat în scopuri ilegale și abuzive de aparatul de specialitate al primarului Vergil Chițac. Un semnal de alarmă în acest sens a fost tras de consilierii locali USR, care au convocat deja o ședință extraordinară în scopul modificării Regulamentului. Inițiativa acestora a plecat de la revolta că asociațiile de locatari au fost notificate de Primărie pentru a tunde boscheții dintre blocuri, de pe terenurile municipalității, și pentru a construi ghene de colectare separată a deșeurilor reciclabile. Aspectul din urmă ne-a atras în mod deosebit atenția, deoarece părea expresia unei stări de beznă intelectuală. După o documentare minuțioasă, am descoperit însă că regimul Chițac nu din prostie și-a propus să umple orașul cu ghene printre blocuri. La mijloc este o afacere de milioane de euro și o inginerie juridică prin care regimul vrea să ocolească actualul contract de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare, ca să mute niște bani în alte buzunare.  

Autograful lui Horia C.

Potrivit art. 154 aliniatul 6 din Codul Administrativ, primarul este cel care reprezintă UAT-ul în relațiile cu persoanele fizice și juridice. Din acest punct de vedere, notificările trebuiau semnate de primar sau în numele primarului de o persoană cu atribuții delegate în acest sens. Fiind vorba de o ilegalitate, după cum vom demonstra mai jos, prezumăm că Vergil Chițac a ezitat să se agațe de semnătură ca boul de jug. Așa că hârtiile au fost semnate de Horia Constantinescu, omul pe care Chițac l-a apărat cu riscul destrămării alianței cu USR. Iar acum înțelegem și de ce.

Notificarea

După o narațiune despre ”sancțiunile” plătite de municipalitate din cauza neîncadrării în țintele de colectare selectivă a deșeurilor, Horia Constantinescu anunță asociațiile, scurt pe doi, că au două obligații mari și late, în baza articolului 5 aliniatul 5 din Regulamentul de gospodărire. În primul rând, să încheie contracte cu ”prestatori de servicii specializați în colectarea, transportul și eliminarea/valorificarea deșeurilor municipale selective”.

În al doilea rând, să asigure locuri amenajate, dotate cu europubele, pentru colectarea separată a deșeurilor pe fracții de hârtie, metal, plastic și sticlă. Într-un alt paragraf, directorul lui Chițac subliniază că aceste locuri trebuie să fie acoperite, împrejmuite, securizate și dotate cu scurgere a apelor reziduale. Cu alte cuvinte, sunt costisitoare și greu de făcut.

Alte două precizări din notificare sunt esențiale:

  1. Că ”prestatorii” pot fi identificați pe site-ul Agenției de Protecție a Mediului, la secțiunea ”gestionarea ambalajelor și deșeurilor de ambalaje”
  2. Că amenajarea locurilor de colectare poate face obiectul unei înțelegeri cu acești prestatori (nu se știu condițiile: contracost sau gratis, cu preț redus, cu plata în avans, în rate, în barter…).

Extras din notificare. Atenție la sintagma ”deșeuri menajere”, care înseamnă gunoaie provenite din activități casnice.

Legea spune exact invers

În mod cert, notificarea este plină de minciuni și ilegalități.

Este cu totul ilegală obligarea asociațiilor de locatari să construiască ghene pentru colectarea separată a deșeurilor reciclabile. Potrivit articolului 17 din Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor, autoritățile locale sunt cele obligate ”să asigure colectarea separată pentru cel puțin deșeurile de hârtie, metal, plastic și sticlă din deșeurile municipale”. Iar potrivit articolului 59 din aceeași lege, autoritățile locale sunt cele care ”asigură spațiile necesare pentru colectarea separată a deșeurilor, dotarea acestora cu containere specifice fiecărui tip de deșeu, precum și funcționalitatea acestora”.

Așadar, întreaga răspundere aparține autorității locale.

 

Întreaga lege o pueteți citi pe AICI.

Legea mai obligă autoritățile să includă tarife distincte în contractele de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare pentru activitățile desfășurate de operatorii de salubrizare în privința colectării selective (art 17, alin. 1 litera c din Legea 211/2011). În cazul Constanței, este vorba de Polaris M Holding.

Numai că administrația Chițac nu vrea să aplice legea. Acești oameni vor să mute banii în alte buzunare, cu riscul de a umple orașul de ghene printre blocuri, cum nu a îndrăznit nimeni până acum în această țară.

Pe terenurile municipalității?

Pe de altă parte, trebuie să spunem că asociațiile de locatari nu au de regulă nimic în proprietatea lor. În consecință, ele nu pot construi ghenele decât pe domeniul municipalității și numai dacă primesc un drept legal de folosință asupra terenurilor necesare, pe care nu-l poate da nici Horia C., nici șeful său Chițac, ci numai și numai Consiliul Local, cu majoritate calificată de voturi.

Contractul cu prestatorii liber aleși – un alt abuz de zile mari

La fel de ilegală este și obligarea asociațiilor de locatari să încheie contracte de colectare a deșeurilor cu ”prestatori”.

Asociațiile nu generează deșeuri și ca atare nu pot fi obligate să le gestioneze. Cei care produc deșeurile de la un bloc sunt persoanele fizice, proprietarii apartamentelor. Însă aceștia plătesc  deja o taxă Primăriei, beneficiind de serviciile operatorului local de salubrizare.

Salubrizarea nu este un serviciu concurențial, ci unul reglementat în totalitate. Singura formă de concurență are loc la momentul licitației pentru concesionarea serviciului către un operator. Pe perioada contractului, operatorul are drept exclusiv de colectare a deșeurilor municipale. Prin lege, colectarea nu poate fi altfel decât separată. Persoanele fizice, care generează deșeuri menajere, achită serviciul de colectare direct la Primărie, prin taxa de salubrizare. Persoanele juridice, care generează deșeuri similare celor menajere din activitatea lor comercială,  sunt obligate să încheie contracte de prestări cu firma de salubrizare.   

Primăria nu poate obliga persoanele fizice să încheie convenții în afara contractului de delegare, cu prestatori aleși în mod liber de pe piață, riscând pe de o parte un dosar penal, iar pe de altă parte niște daune-interese mai mari decât toată averea lui Chițac, Ovanesian și Constantinescu la un loc.

Din acest motiv, Primăria a recurs la un truc, instituind obligații nu către persoanele fizice din oraș, ci către asociațiile de locatari, care sunt persoane juridice. La mijloc este o șmecherie juridică prin care se încearcă asimilarea forțată a locatarilor în rândul societăților comerciale, pe motiv că și asociațiile constituite de ei sunt persoane juridice.

Ca să fie clar, oricine are dreptul să colecteze pe proprietatea lui ambalaje și să le vândă către un reciclator, să le schimbe pe un bilet de autobuz sau pe un voucher la supermarket, când sunt acțiuni în acest sens. Însă Primăria transformă acest drept într-o obligație, la fel cum încearcă să-i oblige pe cetățeni să amenajeze facilitățile de colectare care prin lege sunt date în sarcina autorităților locale.  

O găleată de minciuni

Notificarea este mincinoasă în privința modului în care îi face răspunzători pe cetățeni de faptul că Primăria a plătit anul trecut 4,8 milioane de lei, iar anul acesta va plăti peste 13 milioane de lei, ca sancțiune pentru reciclarea deficitară. În realitate, Primăria suportă taxa de economie circulară, de 80 de lei pentru tona de deșeuri DEPOZITATE.

Anul acesta, taxa se va ridica la peste 13 milioane de lei. O parte din această creștere este cauzată de faptul că Primăria jupoaie bulevardul Lăpușneanu de carosabilul său, ca să taie benzi dedicate pentru autobuze și piste pentru biciclete pe locul parcărilor de-acum. Vor rezulta peste 75 de mii de tone de deșeuri inerte, după cum scrie în autorizația de construire. Numai pentru aceste deșeuri, taxa pentru economia circulară se ridică la 6 milioane de lei. Dar taxa din acest caz este datorată de Primărie pentru un proiect al ei. Și nu are legătură cu reciclarea, ci cu depozitarea.

Filozofia de reciclare

În Uniunea Europeană, gestionarea deșeurilor se face pe baza filozofiei că producătorii de ambalaje răspund extins, adică plătesc, reciclarea acestora. La nivelul Uniunii, au fost stabilite ținte anuale de reciclare a ambalajelor, cele mai importante categorii separate fiind hârtia, metalul, plasticul și sticla.

Producătorii de ambalaje pot transfera răspunderea reciclării către organizații care implementează răspunderea extinsă a producătorului (OIREP-uri). Producătorii ambalajelor plătesc transferul de responsabilitate către OIREP-uri, iar acestea din urmă plătesc reciclarea către cei care participă la acest proces. Primăriile primesc bani de la OIREP-uri pentru ambalajele reciclate din deșeurile municipale. Și nu în ultimul rând în ordinea importanței, OIREP-urile plătesc și pentru construirea facilităților de colectare selectivă a deșeurilor din ambalaje.

Așadar, cetățenii n-ar fi plătit nimic dacă regimul Chițac ar fi respectat benevol legea. Legea obligă autoritățile locale să amenajeze locurile de colectare separată a deșeurilor. Or regimul Chițac a pus această obligație în cârca asociațiilor de locatari, ca să aibă prilejul să introducă într-o piață reglementată prestatori care nu au participat la nicio licitație. Dar nu-i bai, aveți încredere!

Download (PDF, 3.72MB)

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: