Connect with us

Exclusiv

Tabăra de Copii Năvodari. Hotărâre irevocabilă în favoarea SIND România

Publicat

la

Războiul pe patrimoniul Taberei de Copii Năvodari se apropie de final. Până nu demult, în joc erau două procese. Unul din acestea s-a soluționat irevocabil pe 6 martie 2019, în favoarea proprietarului de drept al patrimoniului, SC Sind România SRL. Celălalt proces, care se judecă la Tribunalul Bacău, a rămas o simplă formalitate.

Nenorocirea care s-a abătut asupra Taberei de Copii de la Năvodari a început în aprilie 2011. Atunci, la inițiativa primarului PSD-ist Nicolae Matei, Consiliul Local Năvodari a adoptat Hotărârea nr. 144/24.05.2011, prin care clădirile Taberei de Copii au fost trecute abuziv în proprietatea Orașului Năvodari. Spunem abuziv, deoarece clădirile aparțineau de drept SC Sind România SRL, o societate a sindicatelor din România. De asemenea, terenurile Taberei au fost însușite în domeniul privat al localității, tot prin vot. Vorbim aici de o veritabilă naționalizare a bunurilor, ca în anii stalinismului.

Ulterior, același consiliu controlat de Matei a votat ca bunurile furate de la sindicate, în speță 298 de clădiri și 58 de hectare de teren pe malul mării, să fie aduse ca aport la capitalul social al unei firme noi, SC Tabăra Năvodari SA. În schimbul acestui aport, Orașul Năvodari avea să primească doar 40% din acțiunile SC Tabăra Năvodari SA. Pachetul majoritar, de 60%, era transmis, fără nicio justificare, către SC Dormarbib Group SRL, o firmă deținută de Isidor Gurgu, concubinul surorii lui Nicolae Matei. Abia acum mobilul furtului de patrimoniu devenea străveziu: Matei îl regizase ca să treacă bunurile sub controlul familiei sale.

Tâlhăria a fost definitivată printr-o șmecherie juridică. Astfel, Tabăra Năvodari SA a dat în judecată Orașul Năvodari, cerând instanței să oblige această entitate să predea clădirile și terenurile, care se aflau în posesia efectivă a SC Sind România SRL. O instanță constănțeană a admis această cerere fără să observe că părțile erau înțelese ca să despoaie un terț – SC Sind România SRL – de bunurile sale. Mai departe, Tabăra Năvodari SA a deschis un dosar de executare silită împotriva Orașului Năvodari. În mai 2012, executorul judecătoresc Vasile Deacu a întocmit acte abuzive, prin care a predat întregul patrimoniu, care, repetăm, era al SC Sind România SRL, către firma controlată de cumnatul fără forme legale al lui Nicolae Matei.

Despuiată de bunurile sale, SC Sind România a contestat Hotărârea 144/2011 a Consiliului Local Năvodari și actele de executare silită întocmite de Vasile Deacu. După ani de procese, la Constanța, Brăila și Galați, sindicaliștii au obținut recunoașterea drepturilor legale. În dosarul 7908/118/2013*, Tribunalul Brăila a desființat HCL 144 prin sentința civilă 795/2016. Soluția a devenit irevocabilă prin decizia civilă 844/18.04.2018 a Curții de Apel Galați. Poziția procesuală a Sind România a fost susținută și de Direcția Națională Anticorupție, care instrumenta dosarul Taberei de Copii, finalizat în 2017 prin trimiterea în judecată a lui Nicolae Matei și a unora din complicii săi.

În dosarul 2862/113/2013, în care societatea sindicatelor a contestat actele de executare silită întocmite de Vasile Deacu, s-a pronunțat o decizie definitivă și executorie încă din 10 martie 2014 în favoarea Sind România. Însă Orașul Năvodari și Tabăra de Copii Năvodari au declarat recurs, cu scopul de a amâna momentul predării bunurilor retur la proprietarul de drept. Acest motiv de tergiversare a fost înlăturat pe 6 martie 2019, când Curtea de Apel Galați a respins irevocabil recursul găștii lui Matei.

În momentul de față, litigiul se reduce la un singur proces, cu final previzibil. Vorbim aici de cererea de întoarcere a executării silite formulate de Sind România, cu scopul de a reintra în posesia patrimoniului. Pe fond, Judecătoria Constanța a admis această cerere la începutul anului 2018. Ulterior, SIND România a angajat un executor judecătoresc și a întocmit actele prin care a preluat clădirile din Tabăra de Copii. Se întâmpla la debutul sezonului estival 2018. În ziua în care trebuia să se semneze procesul-verbal care finaliza procedura, Orașul Năvodari, prin Florin Chelaru, Tabăra Năvodari SA, Nicolae Matei personal și un sindicat fantomă au obținut o suspendare a procedurii, la Tribunalul Constanța, până la judecarea recursului. Din punct de vedere legal, suspendarea nu anula actele de executare deja întocmite. Însă Sind România a reclamat că Matei personal, cu Marian Surdu și Isidor Gurgu au blocat în vara anului trecut funcționarea taberei. Sind a mai reclamat că Primăria a tăiat curentul în Tabără.

Între timp, recursul la întoarcerea executării silite a fost strămutat de Înalta Curte de Casație și Justiție la Tribunalul Bacău. Procesul are termen pe 19 martie a.c., iar finalul este previzibil. Opoziția lui Chelaru, Matei, Gurgu și a sindicatului fantomă la întoarcerea executării silite nu se mai sprijină pe nimic: HCL 144, prin care Primăria s-a declarat proprietară pe activele Taberei a fost anulată irevocabil; de asemenea, au fost anulate irevocabil actele de executare silită, întocmite în mod abuziv de executorul Vasile Deacu, în anul 2012.

Ultima zvâcnire a găștii de penali a fost în urmă cu o lună. Atunci, profitând de faptul că Tabăra Năvodari SA a apucat să rămână cu punctul trafo care alimentează cu energie electrică Tabăra și cartierul Beach Land, pe care nu l-a mai predat datorită suspendării provizorii a procedurii, gașca lui Matei i-a dat misiune unui consilier liberal să întocmească un proiect de hotărâre. Ștefan Gălbău – căci despre el este vorba – a propus ca Orașul Năvodari să trimită o cerere la ANRE în vederea autorizării SC Tabăra Năvodari SA să retransmită curent electric prin postul trafo furat de la Sind România. Hotărârea a fost adoptată. Doar trei consilieri nu au fost de acord: doi de la PMP și unul de la PNL.

Adrian Boaje, directorul Sind România, declară că a depus plângere prealabilă, prin care a solicitat revocarea HCL-ului, anexând titlul de proprietate asupra activului și hotărârile judecătorești obținute până acum. Tabăra, care se află în posesia efectivă a Sind România, este ținută în beznă din toamna trecută. Tot de atunci, a fost tăiată și alimentarea cu apă potabilă. Adrian Boaje spune că lipsa utilităților blochează investițiile pe care Sind intenționează să le facă și solicită public urgentarea dosarului penal constituit pentru aceste fapte.

Comments

comments

Exclusiv

Consiliul Local Agigea a fost DIZOLVAT. S-a împlinit pohta primarului PSD-ist

Publicat

la data de

Scris de

Tribunalul Constanța a admis astăzi acțiunea inițiată de secretarul general al Comunei Agigea, fostul polițist Traian Bureța, de constatare a dizolvării Consiliului Local al acestei localități. Totodată, instanța a respins toate cererile de intervenție în interes alăturat Consiliului Local formulate de o serie de consilieri locali care s-au opus dizolvării. Pofta primarului din Agigea, PSD-istul Cristian Maricel Cîrjaliu, s-a îndeplinit. Acesta a anunțat cu fală, încă din luna aprilie a acestui an, că urmează dizolvarea deliberativului local în cadrul mai multor emisiuni. Iar acum, o instanță locală i-a dat satisfacție. 

Tribunalul a făcut aplicarea articolului 143, aliniatul 1, libera b) din Codul Administrativ, care sancționează cu dizolvarea conduita Consiliilor Locale care nu adoptă nicio o hotărâre în trei ședințe ordinare sau extraordinare ținute pe parcursul a patru luni calendaristice. Strict formal, la Agigea ne aflăm în situația prevăzută de lege, în sensul că nu există nicio hotărâre validată a Consiliului Local în acest mandat.

Situația tensionată a apărut încă din 12 noiembrie 2020, când primarul PSD-ist Maricel Cîrjaliu a convocat Consiliul Local în vederea alegerii președintelui de ședință, a comisiilor de specialitate și a viceprimarului localității. Partidele non-PSD reprezentate în Consiliul Local au constituit atunci o majoritate. În consecință, a fost ales președinte de ședință Daniel Niță de la PER, iar viceprimar al localității, Gabriel Ciobanu de la USR. Totodată, au fost constituite comisiile de specialitate ale Consiliului Local, care au și întocmit procese-verbale de constituire. Cu toate acestea, hotărârile în cauză nu au fost recunoscute de primar și de scretarul general al comunei. De altfel, cel din urmă a redactat un prim proces-verbal al ședinței, în care a consemnat o situație nereală în privința numărului de voturi exprimate de consilierii locali pentru cei doi candidați la funcția de viceprimar, Gabriel Ciobanu și Dan Chiru (PSD). Practic, secretarul general ar fi notat că a anulat după ședință un vot exprimat pentru Ciobanu, ceea ce ar fi condus la un scor egal între candidați. Însă în procesul-verbal trebuiau consemnate doar situațiile din cadrul ședinței, iar nu decizii și împrejurări, legale sau nu, chiar nu contează, care au avut loc ulterior ședinței. Daniel Niță spune că a refuzat semnarea procesului-verbal. Declarațiile sale sunt confirmate de o înregistrare audio care a parvenit redacției Ordinea.Ro (vezi AICI). Ulterior, a fost întocmit un nou proces-verbal al ședinței, în care secretarul general a menționat numărul corect de voturi exprimate la alegerea viceprimarului. Însă în noul document, se arăta că hotărârile nu ar fi fost supuse la vot, iar rezultatul deliberării nu ar fi fost anunțat explicit de către președintele de ședință. 

În baza acestei susțineri, secretarul general al comunei Agigea a refuzat redactarea hotărârilor. Situația a fost analizată și de Instituția Prefectului, care a pus în vedere secretarului genaral să redacteze hotărârile. Numai că, între timp, secretarul general și-a dat demisia. Iar această joacă s-a prelungit cu o duzină de funcționari promovați de Cîrjaliu să ocupe temporar funcția. Și aceștia și-au dat demisiile pe rând, fără să redacteze nicio hotărâre. 

Pe de altă parte, profitând de conduita secretarilor generali pe care el i-a numit, Maricel Cîrjaliu a pretins că nu există nicio hotărâre adoptată. El a mai convocat în două rânduri Consiliul Local, cerând revotarea comisiilor de specialitate, fără avizul cărora nu poate funcționa Consiliul Local și nu pot fi adoptate hotărâri locale. Prima ședință de acest fel nu a condus la niciun rezultat, deoarece consilierii locali din majoritatea anti-PSD au cerut o amânare până la pronunțarea unui punct de vedere din partea Instituției Prefectului. Primarul a repetat ședințaîn luna ianuarie 2021. Iar de data aceasta, la lucrări au participat toți consilierii, dar și doi reprezentanți ai Prefectului. Aceștia din urmă au transmis, verbal și în scris, opinia că ședința din 12 noiembrie 2020 a fost legală, insistând ca secretarul general să redacteze hotărârile. Maricel și ai lui au refuzat. Iar în acest context, așa cum declară Gabriel Ciobanu, consilierii din coaliția anti-PSD au fost de acord, ca un gest de maturitate, să revoteze comisiile de specialitate. Ei ar fi cerut o pauză de consultări de 15 minute. Însă profitând de acest răgaz, primarul și-ar fi luat consilierii PSD-iști și pe secretarul general care trebuia să asigure asistența de specialitate a ședinței, părăsind clădirea, conform celor susținute de Gabriel Ciobanu. 

La începutul lunii februarie 2021 (a patra de la declanșarea ostilităților), consilierii USR Agigea au depus la Primărie o cerere de convocare a Consiliului Local. Primarul și secretarul nu s-au sinchisit să mai răspundă. Jocul lor era deja făcut. Ca urmare, în luna aprilie a fost promovat un nou secretar general la Agigea, în persoana fostului șef al Poliției Locale, Traian Bureța. Acesta a depus la Tribunalul Constanța cererea de constatare a dizolvării Consiliului Local. Condițiile formale de dizolvare erau îndeplinite, însă este vizibil faptul că întreaga situație a fost premeditată de actualul primar, întreaga sa conduită trădând urmărirea acestui scop. 

Astăzi, cererea lui Bureța a fost admisă de Tribunal. Consiliul Local a fost dizolvat. Hotărârea este definitivă. Prin urmare, la Agigea vor avea loc alegeri parțiale pentru alegerea unui nou Consiliu Local. În opinia noastră, decizia instanței locale naște un precedent periculos, de care vor putea uza toți primarii care n-au chef să convoace Consiliul Local și nici să-i primească pe consilieri prin Primărie. Legea nu are doar literă, are și spirit. Or ceea ce s-a întâmplat la Agigea nu este deloc în spiritul legii. 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Agigea. Restaurant nou, pe un teren furat de la stat de clanul Cîrjaliu (documente)

Publicat

la data de

Scris de

De câteva zile, pe buza falezei din zona Steaua de Mare – Agigea, a început să se construiască un nou restaurant. Proiectul este dezvoltat de soțul unei învățătoare care a predat la Agigea și care primește aprecieri pe Facebook de la fiica și cumnata primarului Cristian Maricel Cîrjaliu. Înainte să ajungă la familia învățătoarei, terenul a fost plimbat printr-o suveică imobiliară între Primărie, contabila care vidanjează fosele din comună, fratele primarului și un fost asociat al firmei de vidanjare. Aceștia și-au vândut bunul imobil între ei, la prețuri ireale, ca să se piardă o informație esențială, anume că terenul a fost mărit din pix cu o porțiune din faleza Mării Negre, parte componentă a domeniului public de stat. Iar legăturile cu mariceii din Agigea nu se opresc aici. Astfel, constructorul angajat de investitor să ridice noul restaurant a modernizat parcurile din Agigea, pe baza unui contract care i-a fost atribuit de Maricel, fără buget aprobat, fără hotărâre de Consiliu și fără anunț de atribuire urcat în SICAP.

Terenul furat de la stat

În primul său mandat de primar al Agigei, Maricel Cîrjaliu s-a îngrijit să inventarieze mai toate terenurile libere, și numai bune de furat, de pe raza comunei sale. Prin HCL 18 din 29 ianuarie 2010, o ”gașcă” de terenuri cu statut incert a fost inclusă scriptic în domeniul privat al comunei. La poziția 820 din anexa HCL a fost înscris un teren de 250 de metri pătrați de pe strada Emil Racoviță nr. 65. Potrivit datelor din inventar, bunul imobil se învecina cu domeniul public pe laturile de sud și est (adică înspre mare).

Fiind situat pe buza falezei, terenul în cauză avea un statut incert. Mai multă certitudine putea aduce o delimitare a terenurilor cu Apele Române, instituția care, potrivit legii, administrează domeniul public de stat constituit din plaje și faleze.

Pe 10 martie 2010, Primăria a făcut o delimitare, dar nu cu Apele Române, ci cu ea însăși. Vorbim aici despre un proces-verbal de vecinătate, încheiat de Primăria Agigea (ca proprietar) cu Primăria Agigea (ca vecin pe toate cele 4 laturi ale proprietății). În ambele ipostaze, Primăria era reprezentată de viceprimarul Dan Chiru, zis Danchi.

Actele de inventariere, de majorare a suprafeței și de intabulare le puteți consulta AICI in extenso. Documentele cu probleme sunt semnate de Dan Chiru. Maricel Cîrjaliu a semnat doar o adeverință. 

Danchi a fost de acord cu el însuși că terenul ar fi fost împrejmuit cu gard și că ar fi măsurat cu 100 de metri pătrați mai mult decât în acte. Cel mai probabil, gardul n-a existat decât în această hârtie, pentru că nimeni nu-și amintește de el. Iar dacă a existat aievea, nu putea fi făcut decât de proprietar, adică de Primărie, în cele câteva zile scurse de la inventariere. În mod cert, terenul s-a lăbărțat prin această procedură cu 100 de metri pătrați peste faleza de stat. Statul care era vecin nu a fost invitat la delimitare. Iar cadastristul care a contrasemnat această documentul a reușit mai apoi să obțină intabularea terenului cu suprafața de 350 de metri pătrați.

Suveica

Ulterior, terenul a fost învârtit printr-o suveică, după cum urmează:

Prin Contractul de schimb 2217/28.12.2011, terenul a ajuns de la Primărie la Elisabeta Magdalena Andrei – contabila care se ocupă de firmele familiei Cîrjaliu.

Prin Contractul de vânzare-cumpărare 1880/29.08.2012, contabila a vândut 3 terenuri, în suprafață totală de 2.212 mp, către Scan SRL, firmă fondată de Maricel Cîrjaliu, dar deținută la acel moment de fratele său Bogdan și de cumnata sa Cristiana. Toate cele 3 terenuri au aparținut la bază Primăriei Agigea, fiind scoase din patrimoniul acesteia în scopul îmbogățirii familiei Cîrjaliu. Firma Scan a plătit în numerar 15.000 de euro pentru cele 3 terenuri, fapt dovedit notarului prin declarația părților, iar nu printr-un instrument de plată, așa cum ar fi fost normal. Din acest motiv, există suspiciunea că vânzarea nu a avut o componentă financiară reală, fiind una scriptică, la vrăjeală (mai multe detalii AICI).

Suveica imobiliară: primarul a scos terenurile din patrimoniul comunei Agigea pe baza unui contract de schimb încheiat cu contabila fostelor sale firme. Ulterior, contabila a vândut o parte din bunurile primite către firma fondată de primar și deținută la acel moment de fratele și cumnata sa.

Până în 2020, terenul s-a aflat în patrimoniul acestei firme. Suprafața de 350 de metri pătrați, ca și alte suprafețe din vecinătate, a servit drept parcare pentru restaurantul Golful Pescarilor. Clienții acestui restaurant parcau pe terenul lui Bogdan Cîrjaliu și coborau spre restaurant, pe treptele amenajate în ”carnea” falezei de către primarul Maricel. La momentul de față, restaurantul Golful Pescarilor este deținut, în proporție de 50%, de către ginerele primarului – Ionuț Nuțoaia Cîrjaliu. Primarul este judecat într-un dosar penal tocmai pentru furtul terenului de la Golf și vânzarea acestuia către firma deținută acum de rubedeniile sale.

În 2020, înainte ca Maricel să fie trimis în judecată, fratele său a vândut terenul de pe faleză către Niculae Voicu, prin Contractul de vânzare-cumpărare 1627/15.05.2020, pentru 10.000 de euro. Voicu este co-fondatorul societății Asus Service SRL, alături de contabila Elisabeta Magdalena Andrei. Firma Asus s-a ocupat ani de zile de vidanjarea foselor septice de pe raza comunei Agigea, încasând pentru serviciile sale sume halucinante de la Primărie (detalii AICI și AICI).

Like&Love

La trei luni distanță, prin Contractul 1825/05.08.2020, fondatorul firmei de vidanjare a vândut terenul de pe faleză către TCV Up Mission SRL Constanța, cu 15.000 de euro. Firma fusese fondată cu fix un an înainte de Costin-Valentin Teodorovici din Constanța.  

În luna octombrie 2020, Teodorovici s-a căsătorit cu prietena lui, Mihaela Drăghici. Aceasta este fiica adoptivă a unui fost consilier local, putred de bogat, din Cernavodă. Mihaela este învățătoare, iar o perioadă a predat la Școala Ion Borcea din Agigea. Anterior căsătoriei, aceasta a promovat pe contul ei de Facebook restaurantul Golful Pescarilor, al familiei Cîrjaliu, și a adunat aprecieri de la Sorina Nuțoaia Cîrjaliu, fiica primarului. Fotografiile de la nuntă au fost apreciate atât de fiica primarului, cât și de cumnata acestuia, Cristiana Cîrjaliu (semnatară a contractului de vânzare-cumpărare prin care SC Scan SRL a dobândit terenul de pe faleză, vândut mai departe către TCV Up Mission SRL). Cartea Funciară a imobilului poate fi consultată AICI

Pe 1 februarie 2021, Maricel Cîrjaliu a emis certificatul de urbanism cu numărul 63 în beneficiul TCV Up Mission, stabilind coeficienți urbanistici opozabili acestei firme în baza unui PUD din 1991 și a Planului Urbanistic General provizoriu (adică întocmit fără avize) din anul 2009. Singurul aviz solicitat de la firmă a fost cel emis de Agenția pentru Protecția Mediului Constanța. Firma lui Teodorovici a depus documentația de obținere a avizului APM pe 17 februarie 2021, pentru împrejmuirea terenului și construirea unui restaurant P+1.

Cel mai probabil, localul va avea o clientelă formată din șoferii de TIR-uri care parchează peste drum, la firma Andi Trans SRL deținută pe jumătate de Anghel Dragu, cunoscut în comunitatea locală drept finul primarului Maricel. Firma finului a concesionat terenul pe care se află parcarea de TIR-uri de la Primărie, după ce Primăria a obținut acel teren de la contabila primarului, în baza contractului de schimb mai sus evocat (mai multe detalii AICI).

TCV Up Mission SRL a obținut avizul APM pe 3 martie 2021. În perioada de consultare, nu au fost depuse contestații. Pe 4 octombrie 2021, proiectul noului restaurant a primit autorizație de construire de la Primăria Agigea.

Acte depuse la Agenția de Protecția Mediului Constanța de TCV Up Mission SRL, consultate de Ordinea.Ro

Șantierul

Între timp, firma și-a schimbat sediul social din Constanța, în localitatea Agigea, pe strada Pescărușului nr. 4. Iar săptămâna trecută s-a apucat de amenajarea șantierului, pe terenul de pe buza falezei. Pe panoul de obiectiv se arată că lucrarea va fi realizată de către societatea Lux RIM Soft SRL. Vorbim fix de firma care a primit contractul pentru amenajarea parcului Mihai Eminescu din Agigea, în vara acestui an. Societatea nu avea niciun istoric în spate, însă patronul ei apărea și el în poze la Golful Pescarilor, ca mai toți afaceriștii care au reușit să obțină ceva de la Primăria Agigea. În acest caz, firma a fost aleasă discreționar de primarul Maricel, fără aprobarea Consiliului Local (care nici nu funcționează, întrucât primarul nu are chef să-l convoace potrivit obligației sale legale), fără buget adoptat și fără vreo achiziție competitivă anunțată în SICAP  (mai multe detalii AICI și AICI).

Deci iată cum, la Agigea, pe buza falezei, va răsări un nou restaurant, pe un teren furat din domeniul public de stat și învârtit de primar, de contabila sa și de familia sa, printr-o suveică imobiliară. Și dintre toți constructorii de la malul mării, tocmai firma avantajată de primar s-a găsit să îl ridice.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Combinația lui Chițac. Cine ia milionul de euro pentru iluminatul festiv al Constanței de sărbători

Publicat

la data de

Scris de

Informația că Primăria Constanța va plăti un milion de euro pentru beculețele de Crăciun și Revelion a scandalizat intens opinia publică. Despre această ispravă s-a aflat abia în contextul în care Primăria Constanței s-a plâns Guvernului că nu are bani de termoficare. Iar premierului Cîțu i s-a făcut milă și a pompat niște bani spre orașul de la malul mării, ca să nu înghețe locuitorii de frig. În realitate, Primăria avea bani, ca dovadă că a aranjat să plătească cel mai mare preț din țară pentru iluminatul festiv. Această afacere nu este doar păguboasă, ci și interesată, după cum vom demonstra mai jos. Astfel, contractul a fost atribuit singurului ofertant, în contextul în care acesta are legături cu o asociație care a sponsorizat la greu Primăria sub regimul Chițac.

Datele achiziției

Anunțul de participare pentru achiziția ornamentelor de Crăciun, prin licitație deschisă, a fost publicat de Primăria Constanța în SICAP pe 8 august 2021 (vezi AICI). Autoritatea contractantă punea la bătaie trei loturi distincte, pentru iluminatul festiv pe marile bulevarde (lotul 1), în Piața Ovidiu (lotul 2) și în Țara Piticilor (lotul 3). Achiziția era estimată la valoarea de 5.433.469,49 de lei plus TVA. Ofertele de participare trebuiau depuse până pe 13 septembrie. Entitățile interesate de licitație puteau solicita clarificări cu maxim 20 de zile înaintea deschiderii ofertelor. Practic, doar 13 zile rămâneau pentru firmele care n-ar fi înțeles prevederile caietului de  sarcini.

În mod cert, licitația s-a desfășurat pe 13 septembrie. În fișa procedurii de pe SICAP nu au fost completate datele la care s-au depus ofertele, s-au făcut evaluările și deliberarea. Apar în schimb date despre solicitarea unor clarificări în privința caietului de sarcini. În cele din urmă, la licitație s-a înscris un singur participant (o asociere de firme), care a și fost  declarat câștigător, pe 14 septembrie 2021. Pe vremuri, licitațiile deschise cu un singur participant se anulau și se repetau. Însă legislația actuală, adoptată pe vremea PSDragnea, spune – în mod halucinant – că se asigură competitivitatea și cu un singur participant.  

Cîștigătorii

În aceste condiții, contractul pentru cele 3 loturi de iluminat festiv a fost atribuit către asocierea de firme RC Energo Instal SRL Buzău (lider al asocierii) și Luxten Lighting Company SA București. Acest consorțiu va încasa 4.995.676,15 lei plus TVA, ceea ce înseamnă aproximativ un milion de euro. Aici puteți vedea anunțul de atribuire

Despre Luxten a auzit cam toată lumea, măcar din scandalul că această firmă a avut-o angajată pe fiica fostului președinte Traian Băsescu. De notorietate este și faptul că Luxten câștigă mai toate licitațiile pe zona de iluminat ale Constanței, din vremea lui Mazăre și Făgădău. Singurul lucru care s-a schimbat în administrația actuală condusă de Chițac este acela că Luxten a devenit asociat secund, lucrând acum sub o firmă din Buzău.

O gașcă de offshore-uri

RC Energo Instal SRL este deținută, în procent de 100%, de către o altă persoană juridică, pe numele ei Romcarbon SA Buzău. Așadar, profitul din lucrările de la Constanța va fi încasat, în fapt, de Romcarbon, o firmă care produce acum, conform clasificării CAEN, plăci, tuburi, folii și profile din material plastic. Practic, firma buzoiană este unul din marii producători naționali de polimeri și ambalaje din plastic.

La rândul ei, Romcarbon este controlată de două companii offshore, una din Cipru (Joyful River LTD), alta din Insulele Cayman (Romanian Investment Fund), care dețin împreună 35% din acțiuni. Alte 33 de procente din Romcarbon sunt controlate de Living Plastic Industry SRL, o firmă românească înființată de MORNING DEW LIMITED, un alt offshore cipriot, reprezentat de Liang-Neng Huang, din Taiwan. De altfel, taiwanezul este și administratorul Romcarbon.

Taiwanezul Liang-Neng Huang apare în multe firme românești, ca reprezentant al unor companii offshore din Cipru. Una dintre acestea, relevantă pentru combinația de la Constanța, este Greentech SA Buzău, unde taiwanezul reprezintă Romgreen Universal LTD Cipru.

Unul din administratorii Greentech (angajatul taiwanezului de la Romcarbon) este Constantin Damov, președinte executiv la Partidul Verde al lui Florin Călinescu.

Primăria a primit sponsorizări de la gașca taiwaneză

De un an, de când primar al Constanței a ajuns Chițac, Damov vine des la Constanța. Iar la vizitele sale se trage în poze cu Vergil Chițac.

Damov face aceste vizite în calitate de președinte al Asociației pentru Promovarea Schimburilor Economice și Culturale cu Taiwan – ROTA. La Constanța, ROTA a sponsorizat intens Primăria lui Chițac. Vorbim de măști și materiale necesare în criza COVID, dar și de scutere electrice medicale, care au fost puse la dispoziția municipalității. Chițac s-a lăudat cu bunurile primite și s-a pozat cu Damov. Însă nu a suflat nimic despre faptul că Damov este omul grupului Romcarbon.

 

ROTA a sponsorizat cu scutere electrice medicale și Primăria Buzăului. Iar la postarea pe Facebook de la momentul acelei binefaceri, asociația condusă de Damov a precizat că bunurile au fost plătite de Romcarbon și aduse în România cu sprijinul reprezentanței Taipeiului la Bratislava.

Chițac, vechi prieten al Taiwanului

În comunicatul de la Constanța, nu apare nicio referire la Romcarbon, ceea ce s-ar explica prin faptul că, în timp ce primea sponsorizări din zona Romcarbon, primarul pregătea licitația fulger prin care a atribuit contractul de un milion de euro către gașca Romcarbon.

”Colaborarea mea cu reprezentanții ROTA datează din mandatul de senator, când făceam parte din grupul parlamentar de prietenie cu Taiwan. Mulțumesc Asociației ROTA, alături de care putem să oferim bucuria independenței de mișcare unor oameni pentru care acest lucru era o povară.” – a declarat Vergil Chițac la momentul primirii beneficiilor. 

Așadar, Chițac e un prieten vechi al Taiwanului. Iar colaborarea sa cu taiwanezii a ajuns la punctul în care primarul a ajuns să le atribuie acestora, în modalitățile mai sus prezentate, cel mai mare contract de iluminat festiv din România. Pe toate le aveam, doar luminițele de un million de euro ne lipseau!

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: