Connect with us

Exclusiv

Terenul de lângă Carrefour, din nou sub sechestru. Primărița din Mihail Kogălniceanu, dosar penal pentru neglijență în serviciu

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Un nou dosar penal pentru Zoea Rădulescu, femeia care a beneficiat de serviciile unei judecătoare corupte pentru a-și muta moștenirea de 19 hectare, din comuna sa natală Mihail Kogălniceanu, direct în intravilanul Municipiului Constanța, pe malul lacului Siutghiol, vizavi de centrul comercial Tom-Carrefour. După ce expertul judiciar care a rescris geografia patriei în favoarea sa a fost achitat, pe 30 decembrie 2019, de o instanță penală a Curții de Apel Constanța, Zoea Rădulescu a dat, ea însăși, piept cu procurorii. Aceștia o acuză de fals și uz de fals în formă continuată. Noile acuzații se referă la fapte consumate în anul 2016 cu privire la modalitatea de punere în posesie asupra terenului retrocedat prin sentința civilă 8566/2010. În vizorul procurorilor se află și primărița Ancuța Belu din Mihail Kogălniceanu, pentru neglijență în serviciu. O subordonată a primăriței este, de asemenea, suspectată de fals, după ce a aplicat viza conform cu originalul pe o schiță de mână din anul 1999, pe care nu a văzut-o nimeni în original. În sfârșit, ancheta vizează și o expertă în cadastru, care a întocmit un plan de situație prin care se modifică grosolan, cu zeci de mii de metri pătrați, amplasamentul stabilit în hotărârea judecătorească de retrocedare din anul 2010. În noul dosar penal, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra terenului, care valorează peste 20 de milioane de euro. Măsura a fost contestată de Zoea Rădulescu la instanța penală a Judecătoriei Constanța, în dosarul 2163/212/2020. Chiar astăzi a avut loc primul termen de judecată.

Retrocedarea secolului

Ordinea.Ro a relatat, în cadrul mai multor articole, detalii spectaculoase despre retrocedarea terenului de lângă centrul comercial Tom-Carrefour din Constanța (Vezi AICI și AICI). Vorbim de un teren de 19 hectare, de pe malul lacului Siutghiol, din zona Tom-Carrefour, care valorează peste 20 de milioane de euro, fiind apt să genereze proiecte imobiliare de 500 de milioane de euro, potrivit unor surse din piața imobiliară.

În esență, numita Zoea Rădulescu, o persoană importantă în guvernarea țărănistă, a fost pusă în posesie, pe 17 februarie 2000, de Comisia Locală din Mihail Kogălniceanu, asupra unor terenuri în suprafață cumulată de 18 hectare. După o serie de procese scandaloase, în care a folosit înscrisuri falsificate intelectual, femeia a primit recunoașterea din partea unor instanțe constănțene că cele 18 hectare primite în comuna sa ar fi de fapt cele 19 hectare de pe malul lacului Siutghiol, din intravilanul Constanței.

O expertiză ticăloasă

Această aberație cumplită a avut la bază un raport de expertiză extrajudiciară întocmit în anul 2008 de expertul Florin Dumitrescu din Medgidia. Acesta nu a descins niciodată pe teren, nu a făcut măsurători, nu a consultat planurile parcelare de la Oficiul de Cadastru și nu a ascultat opinia părților în litigiu.

Deși angajat pentru competențele sale tehnice, expertul s-a ocupat de interpretarea juridică și morfo-lingvistică a probatoriului care i-a fost pus la dispoziție de avocata Zoei Rădulescu. În această fază, a contat confuzia dintre două parcele, ambele denumite A 510, una din Kogălniceanu și alta din Constanța. După ce s-a lăsat confuzat de aspectul de mai sus, expertul a certificat senin că terenul primit de clienta sa, prin procesele-verbale de punere în posesie din 17 februarie 2000, ar fi chiar terenul de pe malul lacului Siutghiol.

O fostă judecătoare coruptă rescrie geografia patriei

Pe baza acestei halucinații, judecătoarea cauzei a halucinat și mai tare, reinventând pur și simplu geografia patriei. Aceasta a scris negru pe alb că parcelele de pe malul lacului ”în momentul în care se aflau în administrarea Ceres Mihail Kogălniceanu SA (un fost IAS care cultiva cereale în 5 localități diferite – n.r.) erau situate pe teritoriul comunei Mihail Kogălniceanu”. În realitate, comuna Mihail Kogălniceanu nu s-a învecinat niciodată cu municipiul Constanța, astfel că versiunea unei oscilații a limitei teritoriale este un nonsens absolut. Cele două localități se află la 20 de kilometri distanță, fiind despărțite de orașul Ovidiu.

Motivarea de comă, prin care fosta judecătoare a rescris geografia patriei.

Judecătoarea care a rescris geografia patriei se numește Corina Eugenia Jianu. Între timp, aceasta a fost exclusă din magistratură, fiind trimisă în judecată sub acuzația că a luat șpagă de la Nicolae Matei, fostul primar din Năvodari, ca să pronunțe hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege.

Obligația

Hotărârea nu i-a profitat total Zoei Rădulescu, întrucât, între timp, Prefectura emisese titluri de proprietate pe numele ei, asupra terenurilor care i se cuveneau de drept în comuna sa natală, Mihail Kogălniceanu. Femeia s-a dus din nou la instanță, rezolvând ca și noul dosar să ”pice” tot la Jianu. Fosta judecătoare i-a făcut ”dreptate” până la capăt, obligând Prefectura să anuleze titlurile emise pentru terenurile din Mihail Kogălniceanu și să-i elibereze noi titluri Zoei Rădulescu, pe malul lacului, în Constanța. Prin sentința civilă 8566/2010, Prefectura (Comisia Județeană) a fost obligată să emită un titlu de proprietate pentru 10 hectare de teren în parcela A 510/1 și un al doilea titlu de proprietate în parcela A 498/2, ambele din Constanța, ambele pentru Zoea Rădulescu. Cele două suprafețe sunt perfect individualizate, în hotărârea judecătorească fiind menționate toate vecinătățile.

Imposibil de pus în aplicare

Cu toate acestea, Comisia Județeană, obligată în proces, nu putea emite titluri de proprietate decât în baza documentațiilor întocmite de o comisie locală de fond funciar. Până în 2012, Comisia Locală din Mihail Kogălniceanu, condusă de primarul de atunci al localității, Valer Mureșan, a refuzat să întocmească acte referitoare la un teren situat pe raza Municipiului Constanța. De asemenea, Comisia Locală din Primăria Constanța a refuzat să întocmească acte pentru o persoană din Mihail Kogălniceanu. Și în acest fel, hotărârea fostei judecătoare acuzate de corupție s-a dovedit greu de pus în aplicare.

O comisie de comă

Situația s-a deblocat în favoarea Zoei Rădulescu pe 29 octombrie 2015. La data menționată, s-a întrunit comisia locală de fond funciar din Mihail Kogălniceanu, prezidată de primărița Ancuța Belu.

Din structura comisiei a făcut parte și Elena Mitrofan, o bătrână implicată în retrocedarea frauduloasă a carierei de piatră de la Sibioara, care a beneficiat, la rândul ei, de o hotărâre judecătorească pronunțată tot de fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu. Pe lângă cazul de răsunet de la Sibioara, Mitrofan a mai fost implicată și într-o tentativă de retrocedare a terenului de sub hotelul Emi din localitatea sa. Ea a prezentat în fața unui complet de judecată, condus, culmea, tot de Corina Eugenia Jianu, documente cu aparență de fals (în speță copii diferite, cu scrisuri și semnături diferite, de pe un act unic). Jianu a refuzat să se pronunțe asupra falsurilor, motivat de faptul că Primăria din Mihail Kogălniceanu nu ar fi cerut în mod expres înscrierea în fals. Fostul primar Valer Mureșan și 12 consilieri locali au fost anchetați penal la plângerea Elenei Mitrofan, pe motiv că ar fi refuzat nejustificat să-i retrocedeze acesteia terenul de sub hotel. Pe fondul acestei anchete, Mureșan avea să piardă alegerile locale din 2012, în fața Ancuței Belu. Ulterior, fostul primar a fost achitat definitiv, dovedindu-se că terenul revendicat de Mitrofan nu i-a aparținut niciodată bunicii acesteia din Sibioara, fiind acoperit de pădurea statului până în anii 60. După ce a ajuns primăriță, beneficiind de tevatura inventată pe tema de mai sus, Ancuța Belu a cooptat-o pe Elena Mitrofan în Comisia Locală de fond funciar.

Scandalul judiciar inventat de Elena Mitrofan (foto stânga) a ajutat-o pe Ancuța Belu să ajungă primăriță.

Manopera Comisiei din Kogălniceanu

Ne întoarcem la cazul Zoea Rădulescu. Pe 29 octombrie 2015, Comisia Locală din Mihail Kogălniceanu a decis să pună în aplicare sentința civilă a fostei judecătoare Jianu, în cazul terenului de pe malul lacului Siutghiol, de lângă Tom-Carrefour Constanța. Acest for a anulat titlurile de proprietate primite de Zoea Rădulescu pentru terenurile din Mihail Kogălniceanu.

După mai puțin de o lună, mai exact pe 25 ianuarie 2016, Comisia din Mihail Kogălniceanu a emis procesele-verbale de punere în posesie 778 și 779, prin care i-a predat femeii terenurile din Constanța, însă nu după amplasamentul stabilit prin hotărârea judecătorească, ci după unul modificat cu zeci de mii de metri pătrați, de o expertă în cadastru angajată de beneficiară.

Prin hotărârea Corinei Jianu, Zoea Rădulescu trebuia să primească 10 hectare în parcela A 510/1 și alte 9 hectare de teren, în parcela A 498/2. Comisia condusă de Ancuța Belu a respectat hotărârea judecătorească doar în parte, întocmind un prim proces-verbal pentru 10 hectare în parcela A 510/1.  Însă a încălcat-o prin al doilea proces-verbal de punere în posesie, în care trebuia să se regăsească suprafața de 9 hectare din parcela A 498/2, hotărâtă de instanță. Astfel, în al doilea proces-verbal a fost înscrisă o suprafață de 6,6015 hectare, din care doar un hectar și 3450 de metri pătrați se află în parcela A 498/2 indicată de instanță.

Un alt teren al Constanței, furat din pix

Practic, în parcela A 498/2, doar această suprafață de un hectar și 3.450 mp era cu adevărat liberă. Restul terenului era ocupat de proprietăți particulare, cu titluri perfect valabile aflate în circuitul civil cu ani grei înainte de hotărârea pronunțată de Jianu. O altă parte din teren a fost expropriată pentru cauză de utilitate publică, după pronunțarea hotărârii judecătorești din 2010. Este vorba de fâșia de teren pe care s-a construit nodul rutier de la Carrefour.

Comisia Locală condusă de primărița din Mihail Kogălniceanu a decis să treacă peste cele stabilite în hotărârea judecătorească. Practic, aceasta a rotunjit al doilea proces-verbal de punere în posesie cu 52.475 de metri pătrați, în parcela A 510/2. Însă această parcelă nu era menționată în hotărârea judecătorească din 2010 și nu avea nicio legătură cu retrocedare plină de falsuri a Zoei Rădulescu. Vorbim de o parcelă diferită, care aparține Municipiului Constanța și care, iată, a fost atribuită în compensare fără niciun drept legal de primărița din Mihail Kogălniceanu unei consătene de-a ei. Decizia nu emană din hotărârea judecătorească, ci, dimpotrivă, reprezintă o încălcare a acesteia. Totodată, reprezintă un furt din patrimoniul Municipiului Constanța, care s-a trezit deposedat de acest teren, nu prin hotărâre judecătorească, ci doar prin semnătura unei primărițe de la țară.

Procesul Verbal cu probleme

Neglijență

Pe de altă parte, trebuie să spunem că primărița din Mihail Kogălniceanu s-a luat după un plan de situație întocmit de o expertă în cadastru angajată de Zoea Rădulescu. Vorbim aici de o lucrare la grămadă, în care sunt puse de-a valma toate terenurile din cele două procese-verbale de împosedare. Dacă s-ar fi făcut planuri separate, pentru că vorbim de procese-verbale separate, posibilitatea de a se greși din neglijență ar fi fost exclusă din start.

De asemenea, în această evoluție a contat și o schiță de mână folosită de Zoea Rădulescu în procesul de retrocedare din 2010. O copie a mâzgăliturii a devenit piesă de bază în dosarul Comisiei Locale din Mihail Kogălniceanu, fiind semnată și ștampilată pentru conformitate cu originalul de o specialistă agricolă a primăriei din această comună. Funcționara a atestat conformitatea cu un original pe care nu l-a văzut nimeni, niciodată.

Coincidențe bizare

Culmea, Primăria Constanța, care răspunde de patrimoniul municipalității, nu a contestat din 2016 și până în prezent acest rapt ordinar. Ca o coincidență de zile mari, o bună perioadă de timp, serviciul juridic al Primăriei Constanța a fost condus de Irina Pânzariu, al cărei nume de fată este Puiu. Tot Puiu se numește și bunica Zoei Rădulescu din Mihail Kogălniceanu, în numele căreia a solicitat  și a primit aceasta terenul, dar nu în comuna ei, ci direct în intravilanul Constanței.

Tot la capitolul coincidențe bizare trebuie să mai notăm un fapt. După cum am relatat în mai multe rânduri (vezi AICI), expertul care a ajutat-o pe Zoea Rădulescu să reinventeze geografia patriei, ca să-și mute moștenirea de la țară direct în intravilanul orașului, a fost achitat definitiv pe 30 decembrie 2019, de un complet al Curții de Apel Constanța. Din structura completului a făcut parte și o judecătoare născută în Mihail Kogălniceanu, care a locuit pe aceeași stradă cu Zoea Rădulescu și a învățat în copilărie la școala la care Zoea Rădulescu era profesoară. Ce mică e lumea! Prin hotărârea de achitare din 30 decembrie 2019, Curtea a ridicat sechestrul de pe teren. Minunea nu a durat prea mult, deoarece, așa cum am arătat mai sus, terenul s-a întors sub sechestru, într-un nou dosar penal. Și povestea merge înainte, cu multe surprize. Va urma!

Comments

comments

Exclusiv

Agigea. Bani puțini pentru dezinfecție. Bani mulți pentru o afacere frauduloasă

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Pandemia de COVID 19, care a băgat o planetă întreagă în casă, nu a reușit să schimbe cu mult mentalitățile din administrația publică de la Agigea. Încă de la decretarea stării de urgență la nivel național, primăria localității a anunțat că restrânge programul cu publicul. Prin acest anunț publicat pe 16 martie, primarul PSD-ist al localității, Cristian Maricel Cîrjaliu, și-a pus numărul personal de telefon la dispoziția localnicilor pentru a fi sunat în caz de nevoie. Însă în spatele acestei griji, formal exhibate, administrația localității a continuat să întreprindă acțiuni nu foarte potrivite stării de urgență. De pildă, în această perioadă, Primăria a lansat un concurs de angajare a unui administrator public. Vorbim de un concurs clasic, în care documentația de participare se depune personal la ghișeu, în care informațiile suplimentare pot fi obținute tot personal și în care, desigur, proba scrisă și interviul se fac, face to face, între concurenți și o comisie numită de angajator. Viitorul administrator al localității, care va prelua o parte din atribuțiile primarului, va fi cu siguranță o persoană curajoasă. Și apoi, între noi fie vorba, viitorul city-manager de comună chiar va avea nevoie de curaj, ca să semneze hârtiile pe care nici primarul nu mai are curajul sau, pur și simplu, nu mai vrea să le semneze.   

În aceeași ordine de idei, abia pe 6 aprilie 2020, Primăria Agigea a găsit oportun să suspende procedurile de licitație publică pentru concesionarea sau vânzarea terenurilor din patrimoniul localității. Decizia a fost publicată pe site-ul instituției tocmai în ziua în care era programată o licitație pentru concesionarea unui lot de 262 de metri pătrați din centrul satului Agigea. Așa cum rezultă din anunțul de participare, și în acest caz a fost vorba de o licitație clasică, în care confruntarea dintre participanții… curajoși a fost programată în sala de ședințe a Primăriei. 

Deși s-a arătat încă din 16 martie grijuliu față de populație, primarul PSD-ist al localității a autorizat achiziția de materiale pentru dezinfecție abia pe 27 martie 2020. Atunci, Primăria a cumpărat două loturi de hipoclorit de sodiu, în valoare totală de 9.000 de lei, de la PRB Clarum SRL, o firmă controlată de familia unui consilier local PNL-ist din Năvodari. În aceeași zi, autoritatea locală a mai cumpărat măști și ochelari de protecție de 1.920 de lei de la Neramo Distribution SRL. În sfârșit, pe 30 martie, Primăria a cumpărat spirt medicinal de 1950 de lei de la IMP Expert Business SRL. Și cu aceasta s-au închis cheltuielile oarecum modice pentru dezinfecție. Primarului i-au trebuit 11 zile ca să realizeze că ar fi nevoie de măsuri de dezinfecție, așa cum se făceau în mai toate localitățile din țară. Iar atunci când s-a hotărât să cumpere câte ceva, s-a arătat extrem de strâns la pungă, de parcă siguranța cetățenilor nu merita prea mare efort. 

Nu la fel de strâns la pungă a fost primarul din Agigea în luna februarie 2020, atunci când a cumpărat deja tradiționalele servicii de vidanjare a foselor septice din comună. Vorbim aici de o achiziție de 134.000 de lei plus TVA. Suma este achitată firmei Asus Service SRL Agigea. Presa locală constănțeană a descoperit că Asus Services SRL are același număr de telefon ca și Scan SRL, o firmă de pază deținută de Bogdan Cîrjaliu, fratele primarului Maricel. În trecut, numărul de mobil de la Asus a mai fost utilizat de Golful Pescarilor SRL, o societate omenită de Primăria Agigea cu un teren pe malul mării la preț de garsonieră, în care acum este asociat chiar ginerele primarului Maricel. De asemenea, numărul de telefon a mai fost utilizat și de două societăți comerciale în care chiar Maricel Cîrjaliu a fost asociat înainte de a ajunge primar al comunei Agigea. Potrivit documentării noastre, la acest telefon care are legătură cu istoricul de afaceri al familiei Cîrjaliu răspunde o contabilă. Mai multe detalii despre întreaga încrengătură puteți citi în articolul nostru mai vechi: ”Numărul de telefon prin care se vidanjează bani grei din Primăria Agigea”. 

Vidanjarea banilor publici se sprijină nu doar pe încrengătura de interese pomenită mai sus, ci și pe ineficiența uluitoare a primarului Maricel. Acesta s-a dovedit total incapabil să rezolve problema canalizării menajere în satul Lazu. Canalizarea a fost promisă de PSD-ist încă din anul 2008. Însă, la 12 ani distanță, mărețul obiectiv rămâne un simplu vis. În 2019, Primăria localității a făcut chiar și un sondaj de opinie în rândul locuitorilor din Lazu, care au primit în cutiile poștale chestionare prin care erau întrebați dacă vor sau nu canalizare. Totul s-a dovedit un simplu joc de imagine, pus la cale de Cîrjaliu, după ce a fost acuzat că ține acest sat în subdezvoltare pentru a avea motive formale să pompeze banii publici la firma de vidanjări.

Practic, Primăria nu a fost capabilă să-i lege pe localnici la canalizare, însă achită o sumă consistentă unei firme private, ca să golească fosele persoanelor particulare din acest sat. Cheltuiala din fondurile publice nu are nicio noimă și nicio bază legală. Pe lângă banii primiți de la Primărie, Asus încasează alți bani de la localnici. La baza acestui mecanism stă o hotărâre de Consiliu Local. Consilierii au votat ca autoritatea publică să susțină cu 50% costurile de vidanjare ale persoanelor particulare. Banii se varsă direct la Asus. Mecanismul este în mod vădit fraudulos, însă Curtea de Conturi nu l-a constatat nici măcar după ce povestea a devenit publică. 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Năvodariul în vremuri de pandemie: bani tăiați de la biserici și contre politice între Matei și oamenii lui Chelaru

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Deși pandemia de Coronavirus îngrijorează întreaga opinie publică, la Năvodari există în continuare un război politic surd și preocupări ce par total inadecvate acestei perioade. Cumva, această stare de fapt este de înțeles, deoarece competiția pre-electorală era (și, iată, încă este) mai intensă decât oriunde în județ. Înainte de decretarea stării de urgență la nivel național, în localitate apăruseră și primii fluturași pre-electorali, în speță abțibilduri cu însemnele Partidului Neamul Românesc și cu numele fostului primar Nicolae Matei, lipite la intrarea în numeroase scări de blocuri. După cum este de notorietate, fostul primar și-a anunțat intenția de a candida ca independent, susținut de Partidul Neamul Românesc. Pe lângă susținerea acestei formațiuni, în care s-au înrolat foștii consilieri locali PSD Liviu Stan, Ilie Coman și Liliana Cheizis, fostul primar Matei se mai bucură de spijinul unui aliat puternic: Arhiepiscopia Tomisului.

Abțibildurile cu Matei au fost lipite înainte de decretarea stării de urgență.

Vorbim aici de o susținere care s-a conturat în timp, devenind în ultima perioadă extrem de vizibilă. O primă dovadă a alianței lui Matei cu biserica a apărut în spațiul public la începutul acestui an, când fostul primar se afla în certurile despărțirii cu fostul său emul, Florin Chelaru, primarul în funcție al localității.  La acel moment, Matei s-a fotografiat cu arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie Petrescu, după liturghia susținută de înalta față bisericească la Mănăstirea Năvodari. A urmat apoi momentul 8 martie 2020, când Matei și-a anunțat public intenția de a candida ca independent pentru un nou mandat de primar al orașului, susținut de Partidul Neamul Românesc. Lansarea a avut loc în cadrul unei petreceri organizate la un cunoscut restaurant din localitate. Cu această ocazie, preotul Andrei Salomia, de la biserica Buna Vestire din centrul localității, i-a oferit binecuvântarea sa fostului primar. Salomia l-a numit ”prietenul meu Matei” și a vorbit despre stima și iubirea pe care i le poartă, subliniind că el însuși dorește binele orașului, motiv pentru care nu ar putea să stea deoparte. Petrecerea a avut loc în perioada postului religios, însă acest fapt nu l-a împiedicat pe ”marele preot Andrei” să participe și să-și ofere întreaga susținere fostului primar Matei. 

La câteva zile distanță, chiar Înalt Prea Sfințitul Teodosie a oficiat o slujbă de maslu la biserica popii Andrei. Cu acea ocazie, arhipeiscopul Tomisului a utilizat formularea ”stimate domnule primar onorific Nicolae Matei”, în condițiile în care fostul primar se număra printre mirenii prezenți la slujbă. O asemenea funcție de primar onorific nu există, astfel încât formula lui Teodosie pare mai degrabă o formă de lingușire și trădează sprijinul oferit de acest influencer în sutană pentru fostul primar. 

Același arhiepiscop și-a dat girul pentru o procesiune cu moaște la Năvodari, care la rândul ei putea avea însemnătate electorală pentru fostul primar Nicolae Matei.  Evenimentul nu a mai avut loc, după ce Guvernul a interzis cu totul manifestările religioase cu public. 

Desigur, cam toată viața noastră socială și politică s-a comprimat, în aceste vremuri de pandemie. Însă Nicolae Matei a continuat să activeze politic pe Facebook. Pe 24 martie a.c., acesta a publicat o fotografie cu un corcoduș urban, notând că arborele a scăpat de drujba lui Chelaru. De asemenea, fostul primar s-a implicat în controverse publice pe tema finanțării clubului de rugby din localitate, condus de un apropiat al primarului Florin Chelaru. Chiar astăzi, fostul primar a publicat un comentariu cu limbaj licențios pe contul său de Facebook, în care a dat asigurări că el nu va desființa echipa de rugby dacă va ajunge primar al orașului, dar a cerut oprirea jafului. ”Consilerii PNL, PSD si PMP sunt si ei complici! Nu voi desfiinta echipa de rugby dar trebuie oprit jaful! Aloo DNA sa vina Domnilor “dreptatea” si la ei!” – a încheiat apoteotic fostul primar. 

Cel puțin până acum, Nicolae Matei nu a fost un suporter al DNA, această unitate de parchet obținând o condamnare penală împotriva sa, pentru care a și executat mai multe luni de închisoare. Deși postarea sa pare total ruptă din contextul actual, aceasta ar putea avea legătură cu faptul că, pe 26 martie 2020, consilierii locali PSD, PNL și PMP au votat o rectificare a bugetului orașului Năvodari, prin care banii alocați cultelor religioase au fost redirecționați pentru campania de luptă împotriva Covid 19. Inițiativa i-a aparținut consilierului PNL Dan Dumitrescu, fiind votată în unanimitate de consilierii prezenți la ședința extraordinară a Consiliului Local Năvodari. Trebuie notat în mod special faptul că prin rectificare nu au fost tăiați bani de la sport, probabil acesta fiind substratul atacului lansat de Nicolae Matei. 

Mai departe, pe baza rectificării de buget, Primăria din Năvodari a lansat o amplă campanie de igienizare a scărilor de blocuri. În acest context, o publicație locală a publicat un articol cu titlul ”Mizerii electorale! Un candidat la Primăria Năvodari încercă să blocheze dezinfecția scărilor de bloc împotriva COVID 19”. În cuprinsul articolului, sunt redarte inițialele candidatului, respectiv N.M. Însă un alt candidat la Primărie cu inițialele N.M. nu mai există în afara lui Nicolae Matei. Jurnaliștii afirmă că N.M. ar fi reclamat la 112 că substanța folosită în cadrul acțiunii de dezinfecție ar afecta sănătatea oamenilor. Raportarea s-ar fi soldat cu deplasarea polițiștilor în vederea verificărilor. 

Lupta politică a continuat cu o postare a fostului primar Nicolae Matei pe Facebook, în care acesta acuză în mod direct voluntarii implicați în acțiunea de dezinfecție că utilizează în spații interioare materiale de dezinfecție destinate spațiilor exterioare. De data aceasta, Matei a făcut un apel la DIICOT, pentru a verifica situația.

 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

ÎPS Teodosie: ”Stimate domnule primar onorific Nicolae Matei”

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Conduita Arhiepiscopiei Tomisului în această perioadă de pandemie a stârnit mai multe controverse în spațiul public. Cea mai cunoscută dintre acestea se referă la împrejurarea reflectată într-o filmare postată pe 15 martie a.c., în care arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie, apare împărtășind cu aceeași linguriță zeci de credincioși care participau la o slujbă religioasă. De asemenea, înalta față bisericească a stârnit controverse în spațiul public în urma unei filmări postate pe 19 martie a.c., filmare în care a afirmat despre Covid-19 că ”această boală contagioasă este o bătaie a lui Dumnezeu, așa cum spune rugăciunea, pentru păcatele noastre”. Deși mai puțin cunoscută, din seria gafelor lui Teodosie din perioada de pandemie face parte și o adresare pe care acesta a folosit-o față de fostul primar al orașului Năvodari, Nicolae Matei. Cu puțin timp înainte de decretarea stării de urgență la nivel național, Teodosie a oficiat o slujbă de maslu la biserica ”Buna Vestire” din centrul orașului Năvodari. Cu această ocazie, arhiepiscopul Tomisului și-a deschis cuvântul de învățătură cu formula introductivă: ”Prea cucernici părinți, stimate domnule primar onorific Nicolae Matei, iubiți credincioși”. 

Cuvântarea ierarhului a fost filmată, iar filmarea a fost postată pe contul de Facebook al Arhiepiscopiei, pe 14 martie 2020. După cum se poate observa din montajul prezentat de instituția bisericească, la slujba religioasă a participat și fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei. Formula de adresarea utilizată de Teodosie nu are nicio bază reală și legală. Astfel, în legislația națională nu există funcția de primar onorific al unei localități. Cel mai pobabil Teodosie l-a menționat pe Nicolae Matei sub titulatura imaginară de ”primar onorific” pentru a-i crea un mic avantaj electoral… chiar și în vremuri de coronavirus.  

După cum am relatat în cadrul mai multor articole, Teodosie s-a fotografiat la începutul acestui an cu Nicoale Matei și cu Nicu Moruzi – fostul președinte al PSD Năvodari și unul din colaboratorii cei mai apropiați ai fostul primar. ”Ședința foto” a avut loc după o slujbă religioasă oficiată de ÎPS Teodosie la Mănăstrirea din Năvodari. Arhiepiscopul nu a rostit numele lui Nicolae Matei în timpul acelei slujbe religioase. Mai multe detalii AICI.

Pe 8 martie 2020, Nicolae Matei a organizat o petrecere la un restaurant din localitate, de ziua femeii. La chiolhan a participat, în straie preoțești, și preotul Andrei Salomia, parohul bisericii din centrul localității. Matei l-a anunțat pe acesta cu formula ”marele preot Andrei” și l-a invitat să îl binecuvânteze, în contextul în care tocmai explicase petrecăreților că vrea să candideze independent la Primărie. Salomia l-a binecuvântat. Mai mult, preotul l-a numit pe fostul primar ”prietenul meu Matei” și a vorbit despre stima și iubirea pe care i le poartă. În aceeași cuvântare, preotul de la Buna Vestire a spus despre criticii săi personali că și-ar fi vândut sufletul. Salomia făcea referire la un scandal declanșat după ce a fost filmat butonând de zor telefonul mobil, în timp ce spovedea formal un credincios. Deși criticat în presă, Salomia a fost apărat de Arhiepiscopia Tomisului, care a lămurit că acesta nu a încălcat taina spovedaniei, întrucât ar fi răspuns unui mesaj urgent. 

Citește și:

Nicolae Matei, binecuvântat de popa Andrei la un chiohan în postul Paștelui

Ajutorul pe care îl primește Nicolae Matei din partea Arhiepiscopiei Tomisului ar putea fi explicat prin faptul că fostul primar a fost extrem de darnic față de biserică, în perioada în care a condus localitatea, inițiind hotărâri de Consiliu Local prin care au fost alocate sume importante unităților de cult. În ultimii ani, bisericile au primit finanțări foarte mici de la bugetul orașului Năvodari. 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: