Exclusiv
Abuz cu consecințe deosebit de grave, mușamalizat la Constanța
În penultima zi a anului trecut, pe 30 decembrie 2019, Curtea de Apel Constanța l-a achitat definitiv pe expertul judiciar Florin Dumitrescu, din Constanța, care fusese trimis în judecată, din 2016, pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. Acesta a fost acuzat de Parchetul Curții de Apel Constanța că, în anul 2008, a întocmit în mod abuziv un raport de expertiză extrajudiciară. Înscrisul a fost depus într-un dosar de judecată instrumentat de fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu, actualmente exclusă din magistratură și trimisă în judecată sub acuzația că vindea pe șpagă hotărâri de retrocedare. Pe baza raportului întocmit de Dumitrescu și încă a unui înscris manufacturat de un fost primar din comuna Mihail Kogălniceanu, un teren extrem de valoros din intravilanul municipiului Constanța, în suprafață de 19 hectare, a fost retrocedat către o femeie a cărei moștenire se afla, în realitate, într-o pârloagă extravilană din comuna Mihail Kogălniceanu, la zeci de kilometri distanță. Beneficiara se numește Zoea Rădulescu. Ea a avut o poziție importantă în Guvernul CDR și apare în mai multe fotografii alături de fostul președinte al României, Emil Constantinescu.
Condamnat cu blândețe pe fond
Pe fondul procesului, în fața Tribunalului Constanța, expertul Florin Dumitrescu s-a apărat invocând faptul că raportul întocmit de el nu constituie un verdict, ci o opinie. De asemenea, a arătat că obiectivitatea la care îl obliga legea ar fi fost respectată, de vreme ce punctul de vedere exprimat de el conține o pagină intitulată ”expunere de motive”. Cu toate acestea, pe 20 februarie 2019, Dumitrescu a fost condamnat pe fond la doi ani de închisoare cu suspendare. Instanța de fond, de la Tribunalul Constanța, a dispus desființarea, ca înscrisuri false, a raportului de expertiză extrajudiciară și a unei adrese emise în anul 2000 sub semnătura fostului primar din comuna Mihail Kogălniceanu, Traian Dinu. Ca urmare, instanța de fond, la vremea ei, a repus părțile în situația anterioară săvârșirii infracțiunii. Cu alte cuvinte, femeia care fructificase raportul de expertiză extrajudiciară și adeverința primarului din Mihail Kogălniceanu pentru a pune mâna pe terenul intravilan din Constanța, rămânea fără teren.
Achitat cu totul în apel
Nemulțumit de soluție, Florin Dumitrescu a declarat apel. Așa cum arătam mai sus, în penultima zi a anului trecut, un complet al secției penale a Curții de Apel Constanța a decis că expertul nu a încălcat legea penală și că moștenitoarea din Mihail Kogălniceanu poate rămâne, bine-mersi, cu terenul numai bun de construit din Constanța. Afacerea nu este închisă cu totul, deoarece terenul este în continuare disputat de trei părți care se bat într-un litigiu civil interminabil.
Povestea unui tun cu un potențial de peste 100 de milioane de euro
Terenul despre care vorbim măsoară 19 hectare și se află pe malul lacului Siutghiol, vizavi de complexul comercial Tom-Carrefour. Întreaga zonă din care face parte această suprafață a fost introdusă în intravilanul Municipiului Constanța prin HCL nr. 31/01.04.1997. În anul 2011, o expertiză de specialitate evalua cele 19 hectare la 20.750.000 de euro, în ipoteza vânzării de loturi de casă. Însă, în ipoteaza dezvoltării unui cartier de blocuri, afacerea ar putea să producă peste 100 de milioane de euro, potrivit unor surse din piața construcțiilor consultate de Ordinea.Ro.
Zoea Rădulescu și avatarurile Ceres
În anii 90, Zoea Rădulescu a întreprins primele demersuri pentru a recupera terenurile agricole confiscate de regimul comunist de la autorii ei. Vorbim de două terenuri în suprafață cumulată de 19 hectare situate în comuna Mihail Kogălniceanu, pe drumul Cogealacului. Întrucât întreaga zonă agricolă se afla în exploatarea Ceres SA, femeia a primit acțiuni la această societate. La câțiva ani distanță, a beneficiat de o schimbare de legislație, prin care a devenit locatoare. La finalul guvernării CDR, fostele IAS-uri au fost obligate să predea terenurile deținute către comisiile locale de fond funciar. Acestea din urmă aveau obligația să retrocedeze terenurile către locatori, fiecare pe raza sa administrativ-teritorială.
În 1999, Ceres SA a predat către Comisia Locală din comuna Mihail Kogălniceanu parcela A 510, în suprafață de 128,90 de hectare. Mai departe, pe 19 ianuarie 2000, societatea a predat Comisiei Locale Constanța parcela A 510 în suprafață de 15,23 de hectare și parcela A 498 în suprafață de 20,87 de hectare. Este vorba de terenul de pe malul lacului Siutghiol, de peste drum de actualul centru comercial Tom-Carrefour. Deși aveau același indicativ, A 510, cele două parcele din Constanța și Kogălniceanu erau diferite, în localități diferite, cu suprafețe diferite.
Cum să muți un teren din drumul Cogealacului în intravilanul Constanței
Zoea Rădulescu trebuia să se adreseze Comisiei Locale din Mihail Kogălniceanu, ceea ce a și făcut. Însă femeia a râvnit să primească terenul din Constanța, sens în care a obținut mai multe promisiuni scrise, ba chiar și o schiță cadastrală, de la Primăria sa și de la Ceres SA, că va fi pusă în posesie la Constanța, iar nu pe drumul Cogealacului, unde se afla moștenirea și unde putea dispune Comisia Locală din Kogălniceanu. În mod cert, terenurile de pe raza administrativă a municipiului Constanța nu puteau fi reconstituite foștilor proprietari decât de Comisia Locală Constanța.
Pe 17 februarie 2000, Comisia Locală din Mihail Kogălniceanu a întocmit două procese-verbale de punere în posesie, prin care i-a atribuit femeii două terenuri, unul de 10 și altul de 9 hectare, ambele în parcela A510. Deși în rubrica special destinată a proceselor verbale stă scris că terenul se află pe raza comunei Mihail Kogălniceanu, în coloanele descriptive nu existau indicații de niciun fel cu privire la vecinătăți sau alte detalii de individualizare. Profitând de acest viciu, Zoea Rădulescu a inițiat mai multe procese prin care a cerut să se constate că procesele-verbale de punere în posesie emise de Comisia Locală din Mihail Kogălniceanu se refereau la terenul din Constanța – parcelele A 510 și A 498.
Socialistul Radu Mazăre mai jefuiește o dată familia boierului Zossima
În timpul acestor procese, Prefectura Constanța a emis titluri de proprietate pe numele femeii pentru terenuri agricole situate în parcela A 510 din Mihail Kogălniceanu. Totodată, terenurile din parcelele A 510 și A 498 din Constanța au fost atribuite unor persoane fizice din Constanța, de către Comisia Locală din Constanța condusă de primarul de atunci, Radu Mazăre.
Aspectul din urmă este unul extrem de controversat, motiv pentru care vom insista puțin asupra sa. În acest sens, trebuie să spunem că, la începutul anului 2002, descendenții familiei Zossima-Wild, care deținuse acest teren de pe malul lacului Siutghiol, loc pe loc, până în anul 1946, au depus o notificare de retrocedare la Primăria Constanța, în baza Legii 10/2001 care se referă la terenurile intravilane. Aceștia au arătat că terenul era intravilan la momentul naționalizării și își redobândise acest statut prin hotărârea locală de trecere în intravilan din anul 1997. Cu toate acestea, fostul primar al Constanței, Radu Mazăre, a apreciat că terenul nu poate fi retrocedat la Legea 10/2001. Urmașii boierului Zossima s-au dus în instanță. Însă acest aspect nu l-a mișcat pe Mazăre.
Finul lui Gigi Becali, proprietar cu acte în regulă, printr-o retrocedare marca Mazăre
Gigi Alexa a fost asociat în afaceri imobiliare cu niște apropiați ai lui Radu Mazăre
La două luni după ce i-a trimis pe moșieri la plimbare, primarul socialist al Constanței a derulat rapid o procedură care se referă la suprafețele agricole extravilane și a atribuit terenul intravilan din coasta lacului unor constănțeni care avuseseră calitatea de locatori la Ceres SA. Aceste persoane încheiaseră în prealabil procuri cu Eugenia Alexa, care a vândut rapid terenurile către soții Elena și Gherghe Alexa. Cei doi sunt finii lui Gigi Becali. Ulterior, soții Alexa au intervenit în procesul dintre familia Zossima-Wild și Primăria Constanța, proces care, în mod halucinant, nu s-a finalizat nici în momentul de față.
O judecătoare șpăgară o face pe Zoea proprietăreasă
În timp ce soții Alexa și descendenții proprietarului de drept al terenului se războiau la instanță, întreaga suprafață de pe malul lacului avea să intre în proprietatea și posesia Zoei Rădulescu de la Kogălniceanu. Femeia a deschis două procese, nimerind norocoasă de ambele dăți la completul condus de fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu. În primul, Jianu a anulat titlurile de proprietate ale persoanelor împroprietărite de Comisia Locală Constanța, care își vânduseră drepturile dobândite către familia Alexa. În al doilea, controversata judecătoare a anulat titlurile de proprietate primite de Zoea Rădulescu în parcela A 510 de la Mihail Kogălniceanu, obligând Comisia Județeană să-i emită titluri pentru cele 19 hectare din parcelele A 510 și A 498 din Constanța. În acest fel, terenul moștenit de Zoea în drumul Cogealacului s-a mutat pe malul lacului Siutghiol, într-o zonă aflată în plină expansiune imobiliară, cu un potențial afaceristic de peste 100 de milioane de euro.
Imbecilitățile expertului aiuristic
În cadrul acestor litigii, un rol cheia l-a jucat expertiza extrajudiciară mâzgălită de expertul Florin Dumitrescu. Acesta a atestat aiuristic faptul că procesele-verbale de punere în posesie întocmite în 17 februarie 2000 de Comisia Locală din comuna Mihail Kogălniceanu se refereau la terenul din Constanța. Cum putea Kogălniceanu, care nici măcar nu se învecinează cu municipiul Constanța, să retrocedeze terenurile din intravilanul Constanței, asta n-a mai lămurit acest individ. Dumitrescu notează că terenul se afla la dispoziția comisiei locale din Constanța, din 19 ianuarie 2000, însă nu l-a dus capul să înțeleagă că tocmai din acest motiv același teren nu putea fi atribuit de Comisia Locală Mihail Kogălniceanu, care nu-l avea și nu putea dispune asupra sa. Expertul s-a preocupat doar de aparența mizerabilă a denumirii comune, A 510, fără a pomeni o vorbă de parcela A 498, care nu era comună și nici nu figura în procesele-verbale ale Zoei Rădulescu.
Mai departe, judecătoarea Corina Eugenia Jianu s-a bazat în mod decisiv pe expertiza extrajudiciară, stabilind prin raportare la aceasta și la celelalte mijloace de probă că terenul în discuție, adică solele A 510 și A 498 de pe malul lacului Siutghiol ”la momentul la care se aflau în administrarea SC Ceres Mihail Kogălniceanu SA erau situate pe teritoriul comunei Mihail Kogălniceanu…”. Iată dovada acestei inepții monumentale chiar aici:
În realitate, terenul din Constanța putea aparține comunei Mihail Kogălniceanu doar dacă orașul Ovidiu, care se interpune între cele două localități, ar fi fost un simplu cartier al comunei Mihail Kogălniceanu – ceea ce nu s-a întâmplat niciodată. Dar, ce putem comenta?Așa se întâmplă când judecătorii pun botul la niște aiureli care răstoarnă și reinventează nu doar logica și bunul-simț, ci chiar și geografia.
Mai departe, în recurs, un complet al Tribunalului Constanța a opinat că expertiza extrajudiciară plină de imbecilități echivalează cu o expertiză judiciară. Adică e un fel de lucrare științifică, pe care mai nimeni nu o mai poate contesta. Iată dovada aici:
După cum puteți să vă faceți o impresie, expertiza lui Dumitrescu nu a fost chiar un fleac de opinie, cum s-a apărat acesta în dosarul său penal. Dar judecătorii de penal care l-au scos acum basma curată pe expert n-au citit sau n-au înțeles ce au citit. Expertul e liber și apt să emită opinii aiuristice și-n alte dosare, pe viitor. Primăria Constanța, Prefectura Constanța și Gigi Alexa trebuie să achite cheltuielile de judecată, de câte 6.500 de lei fiecare.
Judecătoarea, coinculpată cu fostul primar din Năvodari
Jianu a fost exclusă din magistratură, fiind trimisă în judecată pe baza unui rechizitoriu întocmit de procurorul Andrei Bodean de la DNA Constanța. Este vorba de dosarul retrocedărilor de terenuri din Mamaia Nord-Năvodari. DNA spune că interpuși ai fostului primar Nicolae Matei au obținut retrocedări frauduloase de la Jianu. Ei alegeau ca dosarele lor să fie judecate de Jianu, după ce depuneau cereri identice de chemare în judecată. Când una din acestea era repartizată aleatoriu către judecătoarea Jianu, reclamanții făceau cerere de renunțare la judecată în celelalte dosare clonate, alegându-și astfel magistratul. Deși terenurile revendicate se aflau în zone agricole, în pântecul câmpului, instanța le-a acordat reclamanților terenuri pe malul mării, în zone de boom imobiliar, cu un potențial afaceristic de zeci de milioane de euro. Patentul e oarecum comun cu ce s-a întâmplat în povestea cu Zoea Rădulescu. DNA spune că Jianu a primit mită un teren de la Nicolae Matei pe numele fiicei sale. Matei, Jianu și alte persoane implicate au fost trimiși în judecată. Procesul penal se desfășoară la Curtea de Apel București, însă trenează de ani de zile. Răspunderea penală pentru aceste fapte se prescrie în 2020. Cel mai probabil, inculpații vor fi achitați din acest motiv.
Dreptatea de la Paștele cailor
Trebuie să mai spunem că procesul penal al expertului Florin Dumitrescu a suspendat un proces civil în care familia Zossima-Wild (proprietarii de drept ai terenului) se judecă în contradictoriu cu soții Alexa, cu Zoea Rădulescu și comisiile de fond funciar de la Primăria Constanța și Prefectura Constanța. Vorbim aici de dosarul 20222/212/2015 al Judecătoriei Tulcea. La rândul său, dosarul ajuns la Tulcea prin strămutare a suspendat dosarul 1599/118/2008, în care se judecă, în al treilea ciclu procesual, acțiunea inițiată de familia Zossima-Wild încă din 2002. O parte din moștenitori au murit între timp. Locul lor a fost luat de descendenții lor. Unul din moștenitorii moștenitorilor a decedat și el, între timp. Alți doi moștenitori ai moștenitorilor au mai rămas în viață. Procesul civil va fi reluat, însă prin câte cicluri procesuale va mai trece doar Dumnezeu știe.
