Connect with us

Exclusiv

Abuz cu consecințe deosebit de grave, mușamalizat la Constanța

Adrian Cârlescu

Publicat

la

În penultima zi a anului trecut, pe 30 decembrie 2019, Curtea de Apel Constanța l-a achitat definitiv pe expertul judiciar Florin Dumitrescu, din Constanța, care fusese trimis în judecată, din 2016, pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. Acesta a fost acuzat de Parchetul Curții de Apel Constanța că, în anul 2008, a întocmit în mod abuziv un raport de expertiză extrajudiciară. Înscrisul a fost depus într-un dosar de judecată instrumentat de fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu, actualmente exclusă din magistratură și trimisă în judecată sub acuzația că vindea pe șpagă hotărâri de retrocedare. Pe baza raportului întocmit de Dumitrescu și încă a unui înscris manufacturat de un fost primar din comuna Mihail Kogălniceanu, un teren extrem de valoros din intravilanul municipiului Constanța, în suprafață de 19 hectare, a fost retrocedat către o femeie a cărei moștenire se afla, în realitate, într-o pârloagă extravilană din comuna Mihail Kogălniceanu, la zeci de kilometri distanță. Beneficiara se numește Zoea Rădulescu. Ea a avut o poziție importantă în Guvernul CDR și apare în mai multe fotografii alături de fostul președinte al României, Emil Constantinescu.

Condamnat cu blândețe pe fond

Pe fondul procesului, în fața Tribunalului Constanța, expertul Florin Dumitrescu s-a apărat invocând faptul că raportul întocmit de el nu constituie un verdict, ci o opinie. De asemenea, a arătat că obiectivitatea la care îl obliga legea ar fi fost respectată, de vreme ce punctul de vedere exprimat de el conține o pagină intitulată ”expunere de motive”. Cu toate acestea, pe 20 februarie 2019, Dumitrescu a fost condamnat pe fond la doi ani de închisoare cu suspendare. Instanța de fond, de la Tribunalul Constanța, a dispus desființarea, ca înscrisuri false, a raportului de expertiză extrajudiciară și a unei adrese emise în anul 2000 sub semnătura fostului primar din comuna Mihail Kogălniceanu, Traian Dinu. Ca urmare, instanța de fond, la vremea ei, a repus părțile în situația anterioară săvârșirii infracțiunii.  Cu alte cuvinte, femeia care fructificase raportul de expertiză extrajudiciară și adeverința primarului din Mihail Kogălniceanu pentru a pune mâna pe terenul intravilan din Constanța, rămânea fără teren.

Achitat cu totul în apel

Nemulțumit de soluție, Florin Dumitrescu a declarat apel. Așa cum arătam mai sus, în penultima zi a anului trecut, un complet al secției penale a Curții de Apel Constanța a decis că expertul nu a încălcat legea penală și că moștenitoarea din Mihail Kogălniceanu poate rămâne, bine-mersi, cu terenul numai bun de construit din Constanța. Afacerea nu este închisă cu totul, deoarece terenul este în continuare disputat de trei părți care se bat într-un litigiu civil interminabil.

Povestea unui tun cu un potențial de peste 100 de milioane de euro 

Terenul despre care vorbim măsoară 19 hectare și se află pe malul lacului Siutghiol, vizavi de complexul comercial Tom-Carrefour. Întreaga zonă din care face parte această suprafață a fost introdusă în intravilanul Municipiului Constanța prin HCL nr. 31/01.04.1997. În anul 2011, o expertiză de specialitate evalua cele 19 hectare la 20.750.000 de euro, în ipoteza vânzării de loturi de casă. Însă, în ipoteaza dezvoltării unui cartier de blocuri, afacerea ar putea să producă peste 100 de milioane de euro, potrivit unor surse din piața construcțiilor consultate de Ordinea.Ro. 

Zoea Rădulescu și avatarurile Ceres

În anii 90, Zoea Rădulescu a întreprins primele demersuri pentru a recupera terenurile agricole confiscate de regimul comunist de la autorii ei. Vorbim de două terenuri în suprafață cumulată de 19 hectare situate în comuna Mihail Kogălniceanu, pe drumul Cogealacului. Întrucât întreaga zonă agricolă se afla în exploatarea Ceres SA, femeia a primit acțiuni la această societate. La câțiva ani distanță, a beneficiat de o schimbare de legislație, prin care a devenit locatoare. La finalul guvernării CDR, fostele IAS-uri au fost obligate să predea terenurile deținute către comisiile locale de fond funciar. Acestea din urmă aveau obligația să retrocedeze terenurile către locatori, fiecare pe raza sa administrativ-teritorială.

În 1999, Ceres SA a predat către Comisia Locală din comuna Mihail Kogălniceanu parcela A 510, în suprafață de 128,90 de hectare. Mai departe, pe 19 ianuarie 2000, societatea a predat Comisiei Locale Constanța parcela A 510 în suprafață de 15,23 de hectare și parcela A 498 în suprafață de 20,87 de hectare. Este vorba de terenul de pe malul lacului Siutghiol, de peste drum de actualul centru comercial Tom-Carrefour. Deși aveau același indicativ, A 510, cele două parcele din Constanța și Kogălniceanu erau diferite, în localități diferite, cu suprafețe diferite.

Cum să muți un teren din drumul Cogealacului în intravilanul Constanței

Zoea Rădulescu trebuia să se adreseze Comisiei Locale din Mihail Kogălniceanu, ceea ce a și făcut. Însă femeia a râvnit să primească terenul din Constanța, sens în care a obținut mai multe promisiuni scrise, ba chiar și o schiță cadastrală, de la Primăria sa și de la Ceres SA, că va fi pusă în posesie la Constanța, iar nu pe drumul Cogealacului, unde se afla moștenirea și unde putea dispune Comisia Locală din Kogălniceanu. În mod cert, terenurile de pe raza administrativă a municipiului Constanța nu puteau fi reconstituite foștilor proprietari decât de Comisia Locală Constanța.

Pe 17 februarie 2000, Comisia Locală din Mihail Kogălniceanu a întocmit două procese-verbale de punere în posesie, prin care i-a atribuit femeii două terenuri, unul de 10 și altul de 9 hectare, ambele în parcela A510. Deși în rubrica special destinată a proceselor verbale stă scris că terenul se află pe raza comunei Mihail Kogălniceanu, în coloanele descriptive nu existau indicații de niciun fel cu privire la vecinătăți sau alte detalii de individualizare. Profitând de acest viciu, Zoea Rădulescu a inițiat mai multe procese prin care a cerut să se constate că procesele-verbale de punere în posesie emise de Comisia Locală din Mihail Kogălniceanu se refereau la terenul din Constanța – parcelele A 510 și A 498. 

Socialistul Radu Mazăre mai jefuiește o dată familia boierului Zossima

În timpul acestor procese, Prefectura Constanța a emis titluri de proprietate pe numele femeii pentru terenuri agricole situate în parcela A 510 din Mihail Kogălniceanu. Totodată, terenurile din parcelele A 510 și A 498 din Constanța au fost atribuite unor persoane fizice din Constanța, de către Comisia Locală din Constanța condusă de primarul de atunci, Radu Mazăre. 

Aspectul din urmă este unul extrem de controversat, motiv pentru care vom insista puțin asupra sa. În acest sens, trebuie să spunem că, la începutul anului 2002, descendenții familiei Zossima-Wild, care deținuse acest teren de pe malul lacului Siutghiol, loc pe loc, până în anul 1946, au depus o notificare de retrocedare la Primăria Constanța, în baza Legii 10/2001 care se referă la terenurile intravilane. Aceștia au arătat că terenul era intravilan la momentul naționalizării și își redobândise acest statut prin hotărârea locală de trecere în intravilan din anul 1997. Cu toate acestea, fostul primar al Constanței, Radu Mazăre, a apreciat că terenul nu poate fi retrocedat la Legea 10/2001. Urmașii boierului Zossima s-au dus în instanță. Însă acest aspect nu l-a mișcat pe Mazăre.

Finul lui Gigi Becali, proprietar cu acte în regulă, printr-o retrocedare marca Mazăre

Gigi Alexa a fost asociat în afaceri imobiliare cu niște apropiați ai lui Radu Mazăre

La două luni după ce i-a trimis pe moșieri la plimbare, primarul socialist al Constanței a derulat rapid o procedură care se referă la suprafețele agricole extravilane și a atribuit terenul intravilan din coasta lacului unor constănțeni care avuseseră calitatea de locatori la Ceres SA. Aceste persoane încheiaseră în prealabil procuri cu Eugenia Alexa, care a vândut rapid terenurile către soții Elena și Gherghe Alexa. Cei doi sunt finii lui Gigi Becali. Ulterior, soții Alexa au intervenit în procesul dintre familia Zossima-Wild și Primăria Constanța, proces care, în mod halucinant, nu s-a finalizat nici în momentul de față.

O judecătoare șpăgară o face pe Zoea proprietăreasă

În timp ce soții Alexa și descendenții proprietarului de drept al terenului se războiau la instanță, întreaga suprafață de pe malul lacului avea să intre în proprietatea și posesia Zoei Rădulescu de la Kogălniceanu. Femeia a deschis două procese, nimerind norocoasă de ambele dăți la completul condus de fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu. În primul, Jianu a anulat titlurile de proprietate ale persoanelor împroprietărite de Comisia Locală Constanța, care își vânduseră drepturile dobândite către familia Alexa. În al doilea, controversata judecătoare a anulat titlurile de proprietate primite de Zoea Rădulescu în parcela A 510 de la Mihail Kogălniceanu, obligând Comisia Județeană să-i emită titluri pentru cele 19 hectare din parcelele A 510 și A 498 din Constanța. În acest fel, terenul moștenit de Zoea în drumul Cogealacului s-a mutat pe malul lacului Siutghiol, într-o zonă aflată în plină expansiune imobiliară, cu un potențial afaceristic de peste 100 de milioane de euro.

Imbecilitățile expertului aiuristic

În cadrul acestor litigii, un rol cheia l-a jucat expertiza extrajudiciară mâzgălită de expertul Florin Dumitrescu. Acesta a atestat aiuristic faptul că procesele-verbale de punere în posesie întocmite în 17 februarie 2000 de Comisia Locală din comuna Mihail Kogălniceanu se refereau la terenul din Constanța. Cum putea Kogălniceanu, care nici măcar nu se învecinează cu municipiul Constanța, să retrocedeze terenurile din intravilanul Constanței, asta n-a mai lămurit acest individ. Dumitrescu notează că terenul se afla la dispoziția comisiei locale din Constanța, din 19 ianuarie 2000, însă nu l-a dus capul să înțeleagă că tocmai din acest motiv același teren nu putea fi atribuit de Comisia Locală Mihail Kogălniceanu, care nu-l avea și nu putea dispune asupra sa. Expertul s-a preocupat doar de aparența mizerabilă a denumirii comune, A 510, fără a pomeni o vorbă de parcela A 498, care nu era comună și nici nu figura în procesele-verbale ale Zoei Rădulescu.

Download (PDF, 1.4MB)

Mai departe, judecătoarea Corina Eugenia Jianu s-a bazat în mod decisiv pe expertiza extrajudiciară, stabilind prin raportare la aceasta și la celelalte mijloace de probă că terenul în discuție, adică solele A 510 și A 498 de pe malul lacului Siutghiol ”la momentul la care se aflau în administrarea SC Ceres Mihail Kogălniceanu SA erau situate pe teritoriul comunei Mihail Kogălniceanu…”. Iată dovada acestei inepții monumentale chiar aici:

În realitate, terenul din Constanța putea aparține comunei Mihail Kogălniceanu doar dacă orașul Ovidiu, care se interpune între cele două localități, ar fi fost un simplu cartier al comunei Mihail Kogălniceanu – ceea ce nu s-a întâmplat niciodată. Dar, ce putem comenta?Așa se întâmplă când judecătorii pun botul la niște aiureli care răstoarnă și reinventează nu doar logica și bunul-simț, ci chiar și geografia. 

Mai departe, în recurs, un complet al Tribunalului Constanța a opinat că expertiza extrajudiciară plină de imbecilități echivalează cu o expertiză judiciară. Adică e un fel de lucrare științifică, pe care mai nimeni nu o mai poate contesta. Iată dovada aici: 

După cum puteți să vă faceți o impresie, expertiza lui Dumitrescu nu a fost chiar un fleac de opinie, cum s-a apărat acesta în dosarul său penal. Dar judecătorii de penal care l-au scos acum basma curată pe expert n-au citit sau n-au înțeles ce au citit. Expertul e liber și apt să emită opinii aiuristice și-n alte dosare, pe viitor. Primăria Constanța, Prefectura Constanța și Gigi Alexa trebuie să achite cheltuielile de judecată, de câte 6.500 de lei fiecare.

Judecătoarea, coinculpată cu fostul primar din Năvodari

Jianu a fost exclusă din magistratură, fiind trimisă în judecată pe baza unui rechizitoriu întocmit de procurorul Andrei Bodean de la DNA Constanța. Este vorba de dosarul retrocedărilor de terenuri din Mamaia Nord-Năvodari. DNA spune că interpuși ai fostului primar Nicolae Matei au obținut retrocedări frauduloase de la Jianu. Ei alegeau ca dosarele lor să fie judecate de Jianu, după ce depuneau cereri identice de chemare în judecată. Când una din acestea era repartizată aleatoriu către judecătoarea Jianu, reclamanții făceau cerere de renunțare la judecată în celelalte dosare clonate, alegându-și astfel magistratul. Deși terenurile revendicate se aflau în zone agricole, în pântecul câmpului, instanța le-a acordat reclamanților terenuri pe malul mării, în zone de boom imobiliar, cu un potențial afaceristic de zeci de milioane de euro. Patentul e oarecum comun cu ce s-a întâmplat în povestea cu Zoea Rădulescu. DNA spune că Jianu a primit mită un teren de la Nicolae Matei pe numele fiicei sale. Matei, Jianu și alte persoane implicate au fost trimiși în judecată. Procesul penal se desfășoară la Curtea de Apel București, însă trenează de ani de zile. Răspunderea penală pentru aceste fapte se prescrie în 2020. Cel mai probabil, inculpații vor fi achitați din acest motiv.

Dreptatea de la Paștele cailor

Trebuie să mai spunem că procesul penal al expertului Florin Dumitrescu a suspendat un proces civil în care familia Zossima-Wild (proprietarii de drept ai terenului) se judecă în contradictoriu cu soții Alexa, cu Zoea Rădulescu și comisiile de fond funciar de la Primăria Constanța și Prefectura Constanța. Vorbim aici de dosarul 20222/212/2015 al Judecătoriei Tulcea. La rândul său, dosarul ajuns la Tulcea prin strămutare a suspendat dosarul 1599/118/2008, în care se judecă, în al treilea ciclu procesual, acțiunea inițiată de familia Zossima-Wild încă din 2002. O parte din moștenitori au murit între timp. Locul lor a fost luat de descendenții lor. Unul din moștenitorii moștenitorilor a decedat și el, între timp. Alți doi moștenitori ai moștenitorilor au mai rămas în viață. Procesul civil va fi reluat, însă prin câte cicluri procesuale va mai trece doar Dumnezeu știe. 

Comments

comments

Exclusiv

Un secretar de stat spune că primarul PSD-ist din Agigea ar putea fi în conflict de interese

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Un secretar de stat din Guvernul României spune că primarul din comuna constănțeană Agigea ar putea fi în conflict de interese, deținând în paralel cu funcția publică și calitatea de președinte al unei asociații implicate în împărțirea fondurilor europene pentru pescuit. Primarul se numește Cristian Maricel Cîrjaliu și este membru PSD. Din anul 2013, acesta ocupă funcția de președinte al Asociației Grup Local Dobrogea Sud, structură asociativă de tip FLAG (Fisheries Local Action Group).

Specialistul

Secretarul de stat care spune că Maricel Cîrjaliu s-ar putea afla în conflict de interese se numește Gheorghe Ștefan. Acesta este la bază specialist piscicol și a fost primul președinte al Agenției Naționale de Pescuit și Acvacultură, din 2007 până în 2009. Ștefan a fost unul din negociatorii primului Program Operațional de Pescuit, 2007-2013, și este un bun cunoscător al practicilor europene în domeniu. El se bucură de o bună reputație la nivel european, fiind considerat unul dintre cunoscătorii domeniului său de activitate în cele mai fine detalii.

Problemele pisciculturii de la malul mării

Prezent ieri la Constanța, secretarul de stat a susținut o conferință de presă la sediul ALDE, în principal pe teme politice. Însă jurnaliștii din Constanța au vrut să afle mai multe detalii cu privire la problemele din sectorul pescăresc. În acest context, Gheorghe Ștefan a răspuns unor întrebări legate de funcționarea bursei de pește de la Tulcea sau a halei în formă de pește de la Năvodari. În cadrul conferinței, s-a mai discutat situația de la Mangalia, prezentată de consilierul local Leonard Tănase, care a reliefat faptul că insula utilizată în mod tradițional pentru activitățile pescărești a fost cuprinsă în noul PUG al localității ca o zonă unde pot fi construite cazinouri și clădiri de nouă etaje. De asemenea, au mai fost abordate chestiuni care țin de accesarea fondurilor europene pentru ferme de midii și alte proiecte de relansare a pescuitului în zonă.

Primarul prim-pescar al Dobrogei de Sud

În acest context al discuțiilor, redactorul Ordinea.Ro l-a întrebat pe secretarul de stat cum vede faptul că FLAG-ul de la Agigea este condus de primarul din această localitate. Reprezentantul Guvernului a opinat că ar putea fi vorba de un conflict de interese. L-am întrebat pe Gheorghe Ștefan dacă este sigur în privința acestei încadrări. ”Păi dacă e vorba de UAT (Unitatea Administrativ-Teritorială – n.r.) și de niște proiecte care să se facă în localitatea respectivă, și dânsul ca primar este și președintele FLAG-ului, cu siguranță.” – a răspuns secretarul de stat. Acesta și-a notat numele primarului și a spus că va cere președintelui Autorității de Management a Programului Operațional de Pescuit și Afaceri Maritime și directorului ANPA să facă verificări.

În FLAG, la grămadă cu asociații ginerelui

Asociația Grup Local Dobrogea Sud, în care Maricel Cîrjaliu are calitatea de președinte încă din 2013, este deținută de Comuna Agigea în parteneriat cu alte ONG-uri și cu două societăți comerciale. Printre membrii FLAG-ului se numără și societatea La Mer Noire SRL, care deține un hotel în Eforie, dar și un dig din sistemul de protecție costieră, chiar la Agigea. Patronii acesteia sunt asociați cu Ionuț Cătălin Nuțoaia-Cîrjaliu, ginerele primarului din Agigea, în firma Golful Pescarilor SRL, care deține un restaurant pescăresc în localitate.

Absorbție de 17% cu chermeze așa-zis pescărești

În perioada 2013 – 2016, FLAG-ul a coordonat strategia de dezvoltare locală a pescuitului în partea de sud a județului Constanța, pe baza fondurilor primite de la autoritatea de management a primului Program Operațional de Pescuit. Cu Maricel Cîrjaliu la cârmă, FLAG-ul a prăpădit oportunități imense, raportând la finalul perioadei un grad de absorbție a fondurilor europene de numai 17%. În principal, banii au fost tocați pe un festival al ochiului de pește, organizat în două ediții la Vama Veche, dar și pe alte două ediții de festival pescăresc la Eforie. Comunitatea de pescari s-a ales doar cu parangheliile mai sus evocate. În rest, niciun pescar nu a fost ajutat să-și cumpere măcar o undiță. În gradul de absorbție de 17% au intrat și cheltuielile de funcționare ale asociației pescărești conduse de Cîrjaliu.

Citește și:

Cum și-a bătut joc primarul din Agigea de fondurile europene pentru pescuit. 17% – absorbție. Salarii pentru politruci. Un festival al ochiului de pește

Salarii pentru Belghiz și alți aghiotanți ai primarului

Aici trebuie să spunem că primarul din Agigea nu a fost plătit din fondurile europene. În schimb, mai mulți angajați ai Primăriei și ai societății de interes local Agigeaserv Util SRL, au primit salarii bune, deși nu aveau niciun fel de competență să se ocupe de dezvoltarea sectorului pescăresc. Ne referim aici la directorul Agigea Serv Util, Belghiz Bolat, și la contabilul șef Daniel Raiciu, care au menționat venituri obținute de la Asociația GLDS în declarațiile lor de avere.

Soția lui Bleghiz, beneficiară de fonduri de la FLAG

Din 2018, Asociația coordonează o nouă strategie locală, pe baza fondurilor repartizate de autoritatea de management a noului Program Operațional de Pescuit și Afaceri Maritime. Belghiz Bolat nu mai figurează ca angajat al FLAG-ului. În schimb, soția sa, Cătălina Bolat, a înființat societatea Aybo Pescuit și Turism SRL, a concesionat un teren pe malul lacului Agigea de la primăria localității și a fost selectată pentru a primi o finanțare de la FLAG în vederea construirii unei pensiuni turistice. Actul prin care firma soției lui Bolat a fost declarată eligibilă a fost aprobat de Cristian Maricel Cîrjaliu, în calitate de președinte al Asociației. Firma va primi un ajutor public nerambursabil din fonduri europene de peste 880 de mii de lei. Un articol detaliat pe această temă puteți citi AICI

LMC Impex, teren de la Primărie, fonduri de la FLAG

O altă societate selectată de FLAG-ul lui Maricel să primească fonduri europene pentru pescuit este LMC Impex SRL din satul Sâmbăta Nouă, comuna Topolog, județul Tulcea. Satul tulcean a devenit celebru după ce preotul de aici a fost implicat într-o schemă cu ramificații naționale de căpușare a fondurilor PNDL, pe vremea când Guvernul era condus din umbră de fostul lider al PSD, Liviu Dragnea. În 2016, pe când Primăria Agigea realiza urbanizarea cu fonduri PNDL a zonei din jurul Lacului Agigea, societatea din Sâmbăta Nouă a participat la o licitație de concesiune a unui teren de 2198 de metri pătrați, situat pe strada Luntrei, la numărul 3. La 3 ani după ce a concesionat terenul de la Primăria lui Maricel, firma a fost selectată de FLAG-ul aceluiași Maricel să primească un ajutor public nerambursabil din fonduri europene de peste 1,3 milioane de lei. Pe terenul de la Primăria lui Maricel și cu fondurile aprobate de FLAG-ul lui Maricel, societatea va ridica o unitate de procesare a peștelui, crustaceelor și moluștelor. Investiția constă într-o hală cu parter, platforme și bazin vidanjabil, potrivit anunțului depus de societate la Agenția de Protecție a Mediului din Constanța.

Profil de condamnat penal

Potrivit Confidas.Ro, LMC Impex SRL este deținută de Cristinel Dumitru Pandrea, un tip cu un istoric bogat în spate. Numele său apare în presă, încă din anul 2006, în legătură cu acuzația de contrabandă cu midii. În 2014, Pandrea s-a aflat în centrul atenției publice, după ce 3 scafandri de la firma sa au fost surprinși de o furtună pe mare. Aceștia recoltau rapane de pe fundul mării, în condiții legale, în dreptul plajei din Tuzla. La un moment dat, s-a stârnit o furtună puternică. Unul dintre scafandri a reușit să ajungă la mal, pe plaja din Tuzla. Ceilalți doi au fost recuperați de ambarcațiunile Agenției Române de Salvare a Vieților pe Mare, unul în dreptul mănăstirii din Costinești, iar celălalt în dreptul localității Eforie. În 2015, Cristinel Pandrea apare într-un dosar penal, în care doi ani mai târziu o instanță a confirmat renunțarea la urmărirea penală, la solicitarea Parchetului Judecătoriei Constanța. Totuși, în 2018, Pandrea a fost condamnat penal la 10 luni de închisoare cu suspendare, într-un alt dosar, pentru fapta de a încredința conducerea unei ambarcațiuni către persoane care nu dețineau certificate de capacitate. În sfârșit, trebuie să mai spunem că Pandrea deține o afacere și la Mangalia, în speță un punct de acostare și de primă vânzare a peștelui. Cel mai probabil, recoltele de la Mangalia ar urma să fie procesate la Agigea, pe terenul primit de la Primăria lui Maricel, în halele pe care societatea le va construi pe banii primiți de la FLAG-ul aceluiași Maricel.

Ce spune legea despre conflictul de interese

Revenind la fapta posibilă a primarului din Agigea, trebuie să spunem că, potrivit legislației în vigoare, primarii au dreptul să ocupe funcții de conducere în cadrul asociațiilor înființate în baza OG 26/2000. Mult timp, această situație a fost calificată drept incompatibilitate de către Agenția Națională de Integritate, care a făcut rapoarte în acest sens pentru zeci de primari care activau în cadrul unor asociații de dezvoltare intercomunitară. Această optică s-a modificat pe vremea guvernării PSD. De asemenea, legea în vigoare leagă conflictul de interese de un beneficiu obținut de rudele de gradul I, făcând foarte greu de sancționat ceea ce se înțelege în mod curent prin conflictul de interese.  

În înțelesul comun, conflictul de interese este un set de circumstanțe unde există riscul ca raționamentul profesional să fie influențat de un interes secundar. Interesul secundar include beneficiul personal, care nu este limitat doar la un câștig financiar, ci se referă și la dorința de a face favoruri familiei, apropiaților sau de a promova profesional. Raporturile dintre Cristian Maricel Cîrjaliu și apropiatul său Belghiz Bolat (fost angajat al FLAG-ului, actualmente beneficiar eligibil de fonduri, prin firma soției sale) pot și ar trebui analizate sub acest aspect. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Actual

Dramă la un liceu din Constanța. Un elev s-a aruncat pe geam, de la etajul 2

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

În cursul acestei dimineți, a fost agitație teribilă în fața unui liceu din Constanța.

Un elev de clasa a VI-a de la Liceul Teoretic George Călinescu s-a aruncat de la o fereastră situată la etajul 2,  pe holul instituției.

În prezent, echipajele SMURD sunt la fața locului, alături de reprezentanții ISJ.

Potrivit ISU Constanța,  la fața locului au intervenit echipajele SMURD B și SMURD C din cadrul detașamentului Palas. Din primele informații, băiatul este conștient. A fost evaluat medical și apoi transportat la spital pentru investigații medicale amănunțite.

Update: Iată ce spune Biroul de presă al IPJ Constanța: În această dimineață, în jurul orei 07.50, polițiști din cadrul Secției 2 Poliție au fost sesizați cu privire la faptul că un băiat, de 12 ani, elev al Liceului „George Călinescu” din municipiul Constanța, ar fi căzut de la etajul 2 al unității de învățământ. Copilul a suferit multiple traumatisme și a fost transportat la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate. Polițiștii constănțeni efectuează cercetări în vederea stabilirii cu exactitate a tuturor împrejurărilor în care s-a produs evenimentul.

Știre în curs de actualizare.

Update2: Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Constanța s-a autosesizat urmare a informației transmise de mass media și, în cursul dimineții, Echipa Mobilă formată dintr-un psiholog și un asistent social s-a deplasat la Liceul George Călinescu.

Specialiștii au stat de vorbă cu directorul unității de învățământ, cadrele didactice, inspectorul școlar și colegii elevului. Echipa mobilă s-a deplasat apoi și la domiciliul elevului, purtând discuții cu vecinii.

”Specialiștii noștri nu au putut discuta cu familia elevului, părinții fiind în stare de șoc. Specialiștii DGASPC Constanța au mers și la Spitalul de Urgență unde se află internat băiatul. Părinții se află acolo, sunt alături de el.

Prin specialiștii noștri, ținem legătura cu Inspectoratul Școlar și cadrele didactice, oferindu-ne tot sprijinul pentru consilierea și securizarea emoțională a colegilor adolescentului.

DGASPC Constanța monitorizează cazul și, împreună cu organele de cercetare și reprezentanții liceului, încercăm să aflăm ce anume l-a determinat pe adolescent să facă un astfel de gest.”, precizează Biroul de comunicare al DGASPC Constanța. 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Fraudă totală în retrocedarea de lângă Carrefour. Zoea Rădulescu și-a ales judecătoarea

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Femeia din Mihail Kogălniceanu care a retrocedat terenul de vizavi de centrul comercial Carrefour din Constanța nu și-a ales doar expertul judiciar care i-a mutat din pix suprafața moștenită, din comuna sa, direct pe malul lacului Siutghiol. Ea și-a ales și judecătoarea. Și nu o dată. Ci de două ori, în două procese distincte în care s-a decis soarta terenului care valorează peste 20 de milioane de euro. În acest sens, Zoea Rădulescu a depus multiple cereri de chemare în judecată, cu același obiect, renunțând ulterior la dosarele repartizate unor judecători nedoriți. Individa a repetat schema, după același patent, alegând de fiecare dată ca cererile sale să fie judecate pe fond de fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu, actualmente exclusă din profesie și trimisă în judecată sub acuzația că vindea hotărâri de retrocedare pe șpagă. Mai departe, Jianu a anulat din pix aspecte stabilite cu putere de lucru judecat într-o hotărâre irevocabilă pronunțată de o instanță superioară, a rescris geografia patriei și i-a predat terenul alegătoarei sale.  

Martoră în procesul penal

Elementele, total năucitoare, de mai sus sunt consemnate în cuprinsul sentinței pronunțate pe fond în dosarul în care doar expertul judiciar Florin Dumitrescu, din Medgidia, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu. Beneficiara abuzului a fost o simplă martoră în proces, în vreme ce ex-judecătoarea aleasă de ea, prin detaliile menționate mai sus, n-a avut nicio calitate. Deși condamnat pe fond de un judecător cu o bună reputație profesională, expertul a fost achitat definitiv în recurs, în preajma revelionului. Hotărârea de achitare a completului ales să judece recursul nu a fost încă motivată, fiind așteptată cu nerăbdare mai ales de cei care au urmărit această poveste… aleasă.

Moștenirea unei fruntașe țărăniste

A alege este verbul care a animat mișcările Zoei Rădulescu. La finalul guvernării PNȚCD, partid din care a făcut parte și-n care a ajuns până la funcția de vicepreședinte la nivel național, femeia și-a făcut planul unui mare tun imobiliar. Ea moștenise două terenuri în suprafață cumulată de 19 hectare, de la autorii ei din Mihail Kogălniceanu. Deși a revendicat terenurile încă din anii 90, ani buni nu a primit nimic, întrucât suprafețele erau în patrimoniul fostului IAS devenit după revoluție Ceres SA Mihail Kogălniceanu.

O schiță în creion

În 1999, știind că fostele IAS-uri urmau să predea terenurile agricole către comisiile locale de fond funciar, femeia a obținut o schiță cadastrală, desenată în creion, dar parafată de OCAOTA (strămoșul actualului OCPI). Schița delimita o suprafață  de 19 hectare, în parcelele A 510 și A 498 din municipiul Constanța, în zona aflată pe malul lacului Siutghiol, vizavi de actualul centru comercial Tom-Carefour.

Promisiunea

Mai departe, Zoea Rădulescu a obținut o adresă de la conducerea Ceres SA, în care se consemna că ar putea primi terenul său, nu la Kogălniceanu, unde i s-ar fi cuvenit, ci la Constanța, pe malul lacului Siutghiol, în parcelele A 510 și A 498. Desigur, Ceres SA nu era autoritate în materie de retrocedări, astfel că adeverința în cauză nu avea nicio valoare juridică. Dar era un instrument necesar în planul femeii.   

Împosedată pe hârtie

Pe 17 februarie 2000, Zoea Rădulescu a primit două procese-verbale de punere în posesie de la Comisia Locală de fond funciar din comuna Mihail Kogălniceanu. Documentele se refereau la două terenuri în suprafață cumulată de 18 hectare, deopotrivă atribuite în Parcela A 510. Rețineți: 18 hectare, nu 19 cât revendicase femeia.

Pe de altă parte, atribuirea s-a făcut doar pe hârtie. Ca dovadă, procesele-verbale de punere în posesie nu conțineau nici un element de identificare a amplasamentului, precum proprietarii vecini sau drumurile învecinate. Din acest motiv, Zoea Rădulescu i-a cerut primarului din Mihail Kogălniceanu, Traian Dinu, să îi precizeze unde se situează terenul.

Un fals ordinar al primarului din Kogălniceanu

Traian Dinu, fostul primar din Mihail Kogălniceanu. Sursa foto: Ziua de Constanța

Acesta nu a completat procesele-verbale cu elementele lipsă, ci i-a emis femeii o adresă în care preciza că punerea în posesie se referă la terenurile din schița OCAOTA.

Adeverința primarului era un fals ordinar, ușor de recunoscut la o analiză sumară. Astfel, procesele verbale de punere în posesie se refereau la 18 hectare, iar schița la 19 hectare. Apoi, în procesele-verbale se menționa doar parcela A 510, pe când în schița OCAOTA apărea o parcelă A 510, dar și o parcelă A 498. Singurul element comun, A 510, era și el doar rodul unei coincidențe bizare, care a făcut ca Ceres SA să predea parcele cu aceeași denumire atât către Comisia Locală din Mihail Kogălniceanu, cât și către Comisia din Constanța. Parcela A 510 de la Kogălniceanu avea 128 de hectare, în vreme ce omonima ei de la Constanța avea doar 15,23 de hectare.

Primarul a vrut, dar n-a putut

Dacă ar fi stat în puterea sa să-i retrocedeze consătenei sale terenul din Constanța, primarul Traian Dinu ar fi făcut acte de împosedare din care să reiasă explicit acest lucru. Dar nu putea. Comisia Locală din Kogălniceanu nu putea să retrocedeze decât terenuri din comuna Mihail Kogălniceanu, în vreme ce terenurile din Constanța nu puteau fi retrocedate decât de Comisia Locală din Constanța. Nu exista nicio ipoteză legală în care o comisie putea face împosedări asupra unor terenuri aflate în posesia altei comisii și pe teritoriul administrativ al altei localități. Și e cât se poate de logic, pentru că nimeni nu poate înstrăina un bun pe care nu îl are.

Puterea de lucru judecat

Pe baza hârtiilor controversate, Zoea a ales să se judece. Vorbim aici de un proces care a început la Judecătoria Constanța, dar s-a finalizat tocmai la Curtea de Apel Ploiești, în urma strămutării. Zoea Rădulescu a cerut să i se individualizeze suprafețele primite prin procesele-verbale din 17 februarie 2000, argumentând că actele de împosedare s-ar referi la terenul din Constanța. Instanțele au analizat situația, au stabilit că parcela A 510 din Mihail Kogălniceanu este diferită de omonima sa de pe malul lacului, au lămurit că femeia nu poate primi teren decât în localitatea sa și doar de la comisia sa locală, iar la final au obligat Comisia Locală din Mihail Kogălniceanu să individualizeze amplasamentele. Atenție, vorbim de situații de drept și de fapt stabilite cu putere de lucru judecat de o curte de apel, într-o hotărâre irevocabilă.

Mai târziu, Comisia Locală din Mihail Kogălniceanu a făcut acte individualizate, din care se înțelegea expres că cele 18 hectare primite de Zoea Rădulescu se află în parcela A 510 din Mihail Kogălniceanu. Comisia Județeană a emis și titluri de proprietate în acest sens.

Finul lui Gigi Becali ajunge proprietar. Urmașii boierului Zossima rămân cu buza umflată

Gigi Alexa, finul lui Gigi Becali. 

De asemenea, în răstimpul procesului la care ne-am referit mai sus, terenul de la Constanța a fost retrocedat de Comisia Locală de la Constanța unor persoane fizice din Constanța. Mai departe, acești moștenitori și-au vândut drepturile către omul de afaceri Gigi Alexa. Acesta este finul lui Gigi Becali.

Retrocedarea de la Constanța are la rândul ei aspecte controversate. Astfel, înainte să atribuie terenurile către autorii lui Gigi Alexa, Primăria Constanța fusese notificată de descendenții familiei de boieri care deținuse terenul, loc pe loc, până la reforma agrară din 1946. Urmașii boierului Zossima au revendicat terenul pe baza Legii 10/2001, întrucât acesta avea regimul de intravilan-agricol. Însă fostul primar Radu Mazăre a respins notificarea, pe baza aprecierii că prevalează funcțiunea agricolă și s-ar impune procedura din Legea 18/1991. Socialist fiind, lui Mazăre nu prea-i plăceau moșierii. Moștenitorii s-au dus în instanță, însă acest fapt nu l-a mișcat pe fostul primar, care a retrocedat terenul la Legea 18 către persoane care își vânduseră deja drepturile către Gigi Alexa. Procesele familiei Zossima cu Primăria și cu Gigi Alexa nu s-au terminat nici în ziua de azi. O parte din moștenitorii proprietarului de drept au murit în timpul proceselor, fără ca litigiul să ajungă la final.

Un miracol pentru Zoea

Ne întoarcem în anul 2003. Povestea începută de Zoea părea închisă pentru totdeauna. O hotărâre irevocabilă spunea că Zoea Rădulescu trebuie să primească teren la Mihail Kogălniceanu. De asemenea, terenul râvnit de ea la Constanța ajunsese la niște persoane fizice, care vânduseră mai departe unui investitor bogat și influent, genul de băiat deștept care a cumpărat mai toate drepturile din zona Palazu Mare. Treaba era atât de bine împachetată, că până și moștenitorii proprietarului interbelic rămăseseră pe dinafară.

Aici s-a produs o minune. Și ceea ce era imposibil a devenit pe deplin posibil. Așa cum aflăm din sentința penală la care ne-am referit în partea introductivă a articolului, Zoea Rădulescu a formulat o cerere de revendicare a terenului de la persoanele fizice puse în posesie de Comisia Locală Constanța. Ea a clonat cererea în mai multe exemplare, înregistrând mai multe acțiuni cu același obiect pe rolul Judecătoriei Constanța. În momentul în care unul dintre dosarele-clonă a fost repartizat aleatoriu judecătoarei Corina Eugenia Jianu, a renunțat la dosarele absolut identice repartizate altor judecători. În acest fel, femeia a fraudat sistemul de distribuire aleatorie a cauzelor de judecată, alegându-și singură magistratul.

Ce au făcut aleșii

Alegerea s-a dovedit perfectă. Astfel, procesul a curs împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală, care vânduseră și ca atare nu mai puteau lăsa în deplină proprietate și netulburată posesie suprafețele de pe malul lacului, așa cum ceruse reclamanta. Aspectele stabilite cu putere de lucru judecat de Curtea de Apel Ploiești, și anume că Zoea Rădulescu trebuia să primească teren la Mihail Kogălniceanu, au fost răsturnate cu ajutorul expertului Florin Dumitrescu. Expertul nu a încheiat un contract cu Zoea și nu a putut prezenta dovada modului în care a fost plătit. Acesta a fost angajat fără un mandat special de avocata femeii, care i-a prezentat hârtiile și i-a stabilit misiunea de a identifica terenul pe care Zoea Rădulescu a fost pusă în posesie pe 17 februarie 2000. Expertul nu a făcut măsurători, nu a mers pe teren, nu cerut date de la OCPI, nu a convocat celelalte părți. El a făcut un fel de analiză morfo-sintactică, total cretină și fără nicio legătură cu atribuțiile sale tehnice, prin care a stabilit că terenul primit de Zoea prin procesele-verbale din 2000 sunt cele de pe malul lacului Siutghiol.

Expertul și judecătoarea rescriu geografia patriei

În procesele de fond funciar expertizele extrajudiciare au aceeași forță probantă ca și expertizele judiciare. Cu alte cuvinte, exprimă adevărul științific, în ciuda faptului că expertul este ales de partea litigantă, iar nu numit aleatoriu de instanță. Judecătoarea Jianu nu a simțit nevoia să numească un expert, lăsând-o pe Rădulescu sau pe avocata acesteia să îl aleagă. La finalul procesului, bazându-se pe expertiza alesului, fosta judecătoare, acum inculpată sub acuzația că a vândut niște hotărâri de retrocedare pe șpagă, a stabilit că terenul de pe malul lacului s-a aflat cândva în comuna Mihail Kogălniceanu.

Comuna care a înghițit un oraș

Zice fosta judecătoare în mod halucinant că: ”(….) instanța reține că parcela A 498 se află în vecinătatea parcelei A 510 și că la momentul în care se aflau în administrarea Ceres Mihail Kogălniceanu SA erau situate pe teritoriul comunei Mihail Kogălniceanu…”.

Acest miraj al vorbelor goale este năucitor, pentru că niciodată comuna Mihail Kogălniceanu nu s-a întins atât de mult, încât să înghită orașul Ovidiu cu totul și terenurile de la intrarea în Constanța. După ce a reinventat geografia patriei pe baza inepțiilor scrise de expert, Jianu a anulat titlurile de proprietate ale pârâților care nu prea aveau calitate procesuală, pentru că nu mai erau proprietari. În acest fel, terenul a fost curățat juridic. Însă judecătoarea aleasă de Zoea nu a putut să-i dea pe loc terenurile pentru care rescrisese geografia. Exista un impediment, și anume chiar titlurile de proprietate emise de Prefectură pe numele Zoei Rădulescu, pentru terenurile din Mihail Kogălniceanu.

A doua alegere a judecătoarei Jianu

Zoea a trebuit să se reîntoarcă la instanță, într-o acțiune distinctă. Din nou, femeia a depus mai multe cereri clonate de chemare în judecată, fraudând încă o dată sistemul de distribuire aleatorie a cauzelor de judecată. La urmă, a câștigat terenul de peste 20 de milioane de euro, pe baza bazaconiilor de mai sus. Și nu 18 hectare, ci 19, pentru că așa a spus judecătoarea aleasă de ea.

Toți au scăpat basma curată

Alegerile pe care le-a făcut Zoea sunt descrise în sentința penală pronunțată pe fond de Tribunalul Constanța, în dosarul în care expertul Florin Dumitrescu a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu. Faptele femeii nu au fost analizate sub aspect penal. Nici ale fostei judecătoare. Un articol despre calitatea de inculpată în care compare acum Corina Eugenia Jianu puteți citi AICI.

Pe 30 decembrie 2019, expertul Florin Dumitrescu a fost achitat definitiv de Curtea de Apel Constanța. Instanța de recurs a anulat repunerea părților în situația anterioară săvârșirii infracțiunii, ceea ce înseamnă că terenul pentru care s-a rescris geografia patriei rămâne, bine-mersi, în proprietatea Zoei Rădulescu. Cel puțin deocamdată, pentru că treburile sunt încurcate. Va urma! 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: