Connect with us

Exclusiv

Abuz cu consecințe deosebit de grave, mușamalizat la Constanța

Adrian Cârlescu

Publicat

la

În penultima zi a anului trecut, pe 30 decembrie 2019, Curtea de Apel Constanța l-a achitat definitiv pe expertul judiciar Florin Dumitrescu, din Constanța, care fusese trimis în judecată, din 2016, pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. Acesta a fost acuzat de Parchetul Curții de Apel Constanța că, în anul 2008, a întocmit în mod abuziv un raport de expertiză extrajudiciară. Înscrisul a fost depus într-un dosar de judecată instrumentat de fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu, actualmente exclusă din magistratură și trimisă în judecată sub acuzația că vindea pe șpagă hotărâri de retrocedare. Pe baza raportului întocmit de Dumitrescu și încă a unui înscris manufacturat de un fost primar din comuna Mihail Kogălniceanu, un teren extrem de valoros din intravilanul municipiului Constanța, în suprafață de 19 hectare, a fost retrocedat către o femeie a cărei moștenire se afla, în realitate, într-o pârloagă extravilană din comuna Mihail Kogălniceanu, la zeci de kilometri distanță. Beneficiara se numește Zoea Rădulescu. Ea a avut o poziție importantă în Guvernul CDR și apare în mai multe fotografii alături de fostul președinte al României, Emil Constantinescu.

Condamnat cu blândețe pe fond

Pe fondul procesului, în fața Tribunalului Constanța, expertul Florin Dumitrescu s-a apărat invocând faptul că raportul întocmit de el nu constituie un verdict, ci o opinie. De asemenea, a arătat că obiectivitatea la care îl obliga legea ar fi fost respectată, de vreme ce punctul de vedere exprimat de el conține o pagină intitulată ”expunere de motive”. Cu toate acestea, pe 20 februarie 2019, Dumitrescu a fost condamnat pe fond la doi ani de închisoare cu suspendare. Instanța de fond, de la Tribunalul Constanța, a dispus desființarea, ca înscrisuri false, a raportului de expertiză extrajudiciară și a unei adrese emise în anul 2000 sub semnătura fostului primar din comuna Mihail Kogălniceanu, Traian Dinu. Ca urmare, instanța de fond, la vremea ei, a repus părțile în situația anterioară săvârșirii infracțiunii.  Cu alte cuvinte, femeia care fructificase raportul de expertiză extrajudiciară și adeverința primarului din Mihail Kogălniceanu pentru a pune mâna pe terenul intravilan din Constanța, rămânea fără teren.

Achitat cu totul în apel

Nemulțumit de soluție, Florin Dumitrescu a declarat apel. Așa cum arătam mai sus, în penultima zi a anului trecut, un complet al secției penale a Curții de Apel Constanța a decis că expertul nu a încălcat legea penală și că moștenitoarea din Mihail Kogălniceanu poate rămâne, bine-mersi, cu terenul numai bun de construit din Constanța. Afacerea nu este închisă cu totul, deoarece terenul este în continuare disputat de trei părți care se bat într-un litigiu civil interminabil.

Povestea unui tun cu un potențial de peste 100 de milioane de euro 

Terenul despre care vorbim măsoară 19 hectare și se află pe malul lacului Siutghiol, vizavi de complexul comercial Tom-Carrefour. Întreaga zonă din care face parte această suprafață a fost introdusă în intravilanul Municipiului Constanța prin HCL nr. 31/01.04.1997. În anul 2011, o expertiză de specialitate evalua cele 19 hectare la 20.750.000 de euro, în ipoteza vânzării de loturi de casă. Însă, în ipoteaza dezvoltării unui cartier de blocuri, afacerea ar putea să producă peste 100 de milioane de euro, potrivit unor surse din piața construcțiilor consultate de Ordinea.Ro. 

Zoea Rădulescu și avatarurile Ceres

În anii 90, Zoea Rădulescu a întreprins primele demersuri pentru a recupera terenurile agricole confiscate de regimul comunist de la autorii ei. Vorbim de două terenuri în suprafață cumulată de 19 hectare situate în comuna Mihail Kogălniceanu, pe drumul Cogealacului. Întrucât întreaga zonă agricolă se afla în exploatarea Ceres SA, femeia a primit acțiuni la această societate. La câțiva ani distanță, a beneficiat de o schimbare de legislație, prin care a devenit locatoare. La finalul guvernării CDR, fostele IAS-uri au fost obligate să predea terenurile deținute către comisiile locale de fond funciar. Acestea din urmă aveau obligația să retrocedeze terenurile către locatori, fiecare pe raza sa administrativ-teritorială.

În 1999, Ceres SA a predat către Comisia Locală din comuna Mihail Kogălniceanu parcela A 510, în suprafață de 128,90 de hectare. Mai departe, pe 19 ianuarie 2000, societatea a predat Comisiei Locale Constanța parcela A 510 în suprafață de 15,23 de hectare și parcela A 498 în suprafață de 20,87 de hectare. Este vorba de terenul de pe malul lacului Siutghiol, de peste drum de actualul centru comercial Tom-Carrefour. Deși aveau același indicativ, A 510, cele două parcele din Constanța și Kogălniceanu erau diferite, în localități diferite, cu suprafețe diferite.

Cum să muți un teren din drumul Cogealacului în intravilanul Constanței

Zoea Rădulescu trebuia să se adreseze Comisiei Locale din Mihail Kogălniceanu, ceea ce a și făcut. Însă femeia a râvnit să primească terenul din Constanța, sens în care a obținut mai multe promisiuni scrise, ba chiar și o schiță cadastrală, de la Primăria sa și de la Ceres SA, că va fi pusă în posesie la Constanța, iar nu pe drumul Cogealacului, unde se afla moștenirea și unde putea dispune Comisia Locală din Kogălniceanu. În mod cert, terenurile de pe raza administrativă a municipiului Constanța nu puteau fi reconstituite foștilor proprietari decât de Comisia Locală Constanța.

Pe 17 februarie 2000, Comisia Locală din Mihail Kogălniceanu a întocmit două procese-verbale de punere în posesie, prin care i-a atribuit femeii două terenuri, unul de 10 și altul de 9 hectare, ambele în parcela A510. Deși în rubrica special destinată a proceselor verbale stă scris că terenul se află pe raza comunei Mihail Kogălniceanu, în coloanele descriptive nu existau indicații de niciun fel cu privire la vecinătăți sau alte detalii de individualizare. Profitând de acest viciu, Zoea Rădulescu a inițiat mai multe procese prin care a cerut să se constate că procesele-verbale de punere în posesie emise de Comisia Locală din Mihail Kogălniceanu se refereau la terenul din Constanța – parcelele A 510 și A 498. 

Socialistul Radu Mazăre mai jefuiește o dată familia boierului Zossima

În timpul acestor procese, Prefectura Constanța a emis titluri de proprietate pe numele femeii pentru terenuri agricole situate în parcela A 510 din Mihail Kogălniceanu. Totodată, terenurile din parcelele A 510 și A 498 din Constanța au fost atribuite unor persoane fizice din Constanța, de către Comisia Locală din Constanța condusă de primarul de atunci, Radu Mazăre. 

Aspectul din urmă este unul extrem de controversat, motiv pentru care vom insista puțin asupra sa. În acest sens, trebuie să spunem că, la începutul anului 2002, descendenții familiei Zossima-Wild, care deținuse acest teren de pe malul lacului Siutghiol, loc pe loc, până în anul 1946, au depus o notificare de retrocedare la Primăria Constanța, în baza Legii 10/2001 care se referă la terenurile intravilane. Aceștia au arătat că terenul era intravilan la momentul naționalizării și își redobândise acest statut prin hotărârea locală de trecere în intravilan din anul 1997. Cu toate acestea, fostul primar al Constanței, Radu Mazăre, a apreciat că terenul nu poate fi retrocedat la Legea 10/2001. Urmașii boierului Zossima s-au dus în instanță. Însă acest aspect nu l-a mișcat pe Mazăre.

Finul lui Gigi Becali, proprietar cu acte în regulă, printr-o retrocedare marca Mazăre

Gigi Alexa a fost asociat în afaceri imobiliare cu niște apropiați ai lui Radu Mazăre

La două luni după ce i-a trimis pe moșieri la plimbare, primarul socialist al Constanței a derulat rapid o procedură care se referă la suprafețele agricole extravilane și a atribuit terenul intravilan din coasta lacului unor constănțeni care avuseseră calitatea de locatori la Ceres SA. Aceste persoane încheiaseră în prealabil procuri cu Eugenia Alexa, care a vândut rapid terenurile către soții Elena și Gherghe Alexa. Cei doi sunt finii lui Gigi Becali. Ulterior, soții Alexa au intervenit în procesul dintre familia Zossima-Wild și Primăria Constanța, proces care, în mod halucinant, nu s-a finalizat nici în momentul de față.

O judecătoare șpăgară o face pe Zoea proprietăreasă

În timp ce soții Alexa și descendenții proprietarului de drept al terenului se războiau la instanță, întreaga suprafață de pe malul lacului avea să intre în proprietatea și posesia Zoei Rădulescu de la Kogălniceanu. Femeia a deschis două procese, nimerind norocoasă de ambele dăți la completul condus de fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu. În primul, Jianu a anulat titlurile de proprietate ale persoanelor împroprietărite de Comisia Locală Constanța, care își vânduseră drepturile dobândite către familia Alexa. În al doilea, controversata judecătoare a anulat titlurile de proprietate primite de Zoea Rădulescu în parcela A 510 de la Mihail Kogălniceanu, obligând Comisia Județeană să-i emită titluri pentru cele 19 hectare din parcelele A 510 și A 498 din Constanța. În acest fel, terenul moștenit de Zoea în drumul Cogealacului s-a mutat pe malul lacului Siutghiol, într-o zonă aflată în plină expansiune imobiliară, cu un potențial afaceristic de peste 100 de milioane de euro.

Imbecilitățile expertului aiuristic

În cadrul acestor litigii, un rol cheia l-a jucat expertiza extrajudiciară mâzgălită de expertul Florin Dumitrescu. Acesta a atestat aiuristic faptul că procesele-verbale de punere în posesie întocmite în 17 februarie 2000 de Comisia Locală din comuna Mihail Kogălniceanu se refereau la terenul din Constanța. Cum putea Kogălniceanu, care nici măcar nu se învecinează cu municipiul Constanța, să retrocedeze terenurile din intravilanul Constanței, asta n-a mai lămurit acest individ. Dumitrescu notează că terenul se afla la dispoziția comisiei locale din Constanța, din 19 ianuarie 2000, însă nu l-a dus capul să înțeleagă că tocmai din acest motiv același teren nu putea fi atribuit de Comisia Locală Mihail Kogălniceanu, care nu-l avea și nu putea dispune asupra sa. Expertul s-a preocupat doar de aparența mizerabilă a denumirii comune, A 510, fără a pomeni o vorbă de parcela A 498, care nu era comună și nici nu figura în procesele-verbale ale Zoei Rădulescu.

Download (PDF, 1.4MB)

Mai departe, judecătoarea Corina Eugenia Jianu s-a bazat în mod decisiv pe expertiza extrajudiciară, stabilind prin raportare la aceasta și la celelalte mijloace de probă că terenul în discuție, adică solele A 510 și A 498 de pe malul lacului Siutghiol ”la momentul la care se aflau în administrarea SC Ceres Mihail Kogălniceanu SA erau situate pe teritoriul comunei Mihail Kogălniceanu…”. Iată dovada acestei inepții monumentale chiar aici:

În realitate, terenul din Constanța putea aparține comunei Mihail Kogălniceanu doar dacă orașul Ovidiu, care se interpune între cele două localități, ar fi fost un simplu cartier al comunei Mihail Kogălniceanu – ceea ce nu s-a întâmplat niciodată. Dar, ce putem comenta?Așa se întâmplă când judecătorii pun botul la niște aiureli care răstoarnă și reinventează nu doar logica și bunul-simț, ci chiar și geografia. 

Mai departe, în recurs, un complet al Tribunalului Constanța a opinat că expertiza extrajudiciară plină de imbecilități echivalează cu o expertiză judiciară. Adică e un fel de lucrare științifică, pe care mai nimeni nu o mai poate contesta. Iată dovada aici: 

După cum puteți să vă faceți o impresie, expertiza lui Dumitrescu nu a fost chiar un fleac de opinie, cum s-a apărat acesta în dosarul său penal. Dar judecătorii de penal care l-au scos acum basma curată pe expert n-au citit sau n-au înțeles ce au citit. Expertul e liber și apt să emită opinii aiuristice și-n alte dosare, pe viitor. Primăria Constanța, Prefectura Constanța și Gigi Alexa trebuie să achite cheltuielile de judecată, de câte 6.500 de lei fiecare.

Judecătoarea, coinculpată cu fostul primar din Năvodari

Jianu a fost exclusă din magistratură, fiind trimisă în judecată pe baza unui rechizitoriu întocmit de procurorul Andrei Bodean de la DNA Constanța. Este vorba de dosarul retrocedărilor de terenuri din Mamaia Nord-Năvodari. DNA spune că interpuși ai fostului primar Nicolae Matei au obținut retrocedări frauduloase de la Jianu. Ei alegeau ca dosarele lor să fie judecate de Jianu, după ce depuneau cereri identice de chemare în judecată. Când una din acestea era repartizată aleatoriu către judecătoarea Jianu, reclamanții făceau cerere de renunțare la judecată în celelalte dosare clonate, alegându-și astfel magistratul. Deși terenurile revendicate se aflau în zone agricole, în pântecul câmpului, instanța le-a acordat reclamanților terenuri pe malul mării, în zone de boom imobiliar, cu un potențial afaceristic de zeci de milioane de euro. Patentul e oarecum comun cu ce s-a întâmplat în povestea cu Zoea Rădulescu. DNA spune că Jianu a primit mită un teren de la Nicolae Matei pe numele fiicei sale. Matei, Jianu și alte persoane implicate au fost trimiși în judecată. Procesul penal se desfășoară la Curtea de Apel București, însă trenează de ani de zile. Răspunderea penală pentru aceste fapte se prescrie în 2020. Cel mai probabil, inculpații vor fi achitați din acest motiv.

Dreptatea de la Paștele cailor

Trebuie să mai spunem că procesul penal al expertului Florin Dumitrescu a suspendat un proces civil în care familia Zossima-Wild (proprietarii de drept ai terenului) se judecă în contradictoriu cu soții Alexa, cu Zoea Rădulescu și comisiile de fond funciar de la Primăria Constanța și Prefectura Constanța. Vorbim aici de dosarul 20222/212/2015 al Judecătoriei Tulcea. La rândul său, dosarul ajuns la Tulcea prin strămutare a suspendat dosarul 1599/118/2008, în care se judecă, în al treilea ciclu procesual, acțiunea inițiată de familia Zossima-Wild încă din 2002. O parte din moștenitori au murit între timp. Locul lor a fost luat de descendenții lor. Unul din moștenitorii moștenitorilor a decedat și el, între timp. Alți doi moștenitori ai moștenitorilor au mai rămas în viață. Procesul civil va fi reluat, însă prin câte cicluri procesuale va mai trece doar Dumnezeu știe. 

Comments

comments

Exclusiv

Năvodariul în vremuri de pandemie: bani tăiați de la biserici și contre politice între Matei și oamenii lui Chelaru

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Deși pandemia de Coronavirus îngrijorează întreaga opinie publică, la Năvodari există în continuare un război politic surd și preocupări ce par total inadecvate acestei perioade. Cumva, această stare de fapt este de înțeles, deoarece competiția pre-electorală era (și, iată, încă este) mai intensă decât oriunde în județ. Înainte de decretarea stării de urgență la nivel național, în localitate apăruseră și primii fluturași pre-electorali, în speță abțibilduri cu însemnele Partidului Neamul Românesc și cu numele fostului primar Nicolae Matei, lipite la intrarea în numeroase scări de blocuri. După cum este de notorietate, fostul primar și-a anunțat intenția de a candida ca independent, susținut de Partidul Neamul Românesc. Pe lângă susținerea acestei formațiuni, în care s-au înrolat foștii consilieri locali PSD Liviu Stan, Ilie Coman și Liliana Cheizis, fostul primar Matei se mai bucură de spijinul unui aliat puternic: Arhiepiscopia Tomisului.

Abțibildurile cu Matei au fost lipite înainte de decretarea stării de urgență.

Vorbim aici de o susținere care s-a conturat în timp, devenind în ultima perioadă extrem de vizibilă. O primă dovadă a alianței lui Matei cu biserica a apărut în spațiul public la începutul acestui an, când fostul primar se afla în certurile despărțirii cu fostul său emul, Florin Chelaru, primarul în funcție al localității.  La acel moment, Matei s-a fotografiat cu arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie Petrescu, după liturghia susținută de înalta față bisericească la Mănăstirea Năvodari. A urmat apoi momentul 8 martie 2020, când Matei și-a anunțat public intenția de a candida ca independent pentru un nou mandat de primar al orașului, susținut de Partidul Neamul Românesc. Lansarea a avut loc în cadrul unei petreceri organizate la un cunoscut restaurant din localitate. Cu această ocazie, preotul Andrei Salomia, de la biserica Buna Vestire din centrul localității, i-a oferit binecuvântarea sa fostului primar. Salomia l-a numit ”prietenul meu Matei” și a vorbit despre stima și iubirea pe care i le poartă, subliniind că el însuși dorește binele orașului, motiv pentru care nu ar putea să stea deoparte. Petrecerea a avut loc în perioada postului religios, însă acest fapt nu l-a împiedicat pe ”marele preot Andrei” să participe și să-și ofere întreaga susținere fostului primar Matei. 

La câteva zile distanță, chiar Înalt Prea Sfințitul Teodosie a oficiat o slujbă de maslu la biserica popii Andrei. Cu acea ocazie, arhipeiscopul Tomisului a utilizat formularea ”stimate domnule primar onorific Nicolae Matei”, în condițiile în care fostul primar se număra printre mirenii prezenți la slujbă. O asemenea funcție de primar onorific nu există, astfel încât formula lui Teodosie pare mai degrabă o formă de lingușire și trădează sprijinul oferit de acest influencer în sutană pentru fostul primar. 

Același arhiepiscop și-a dat girul pentru o procesiune cu moaște la Năvodari, care la rândul ei putea avea însemnătate electorală pentru fostul primar Nicolae Matei.  Evenimentul nu a mai avut loc, după ce Guvernul a interzis cu totul manifestările religioase cu public. 

Desigur, cam toată viața noastră socială și politică s-a comprimat, în aceste vremuri de pandemie. Însă Nicolae Matei a continuat să activeze politic pe Facebook. Pe 24 martie a.c., acesta a publicat o fotografie cu un corcoduș urban, notând că arborele a scăpat de drujba lui Chelaru. De asemenea, fostul primar s-a implicat în controverse publice pe tema finanțării clubului de rugby din localitate, condus de un apropiat al primarului Florin Chelaru. Chiar astăzi, fostul primar a publicat un comentariu cu limbaj licențios pe contul său de Facebook, în care a dat asigurări că el nu va desființa echipa de rugby dacă va ajunge primar al orașului, dar a cerut oprirea jafului. ”Consilerii PNL, PSD si PMP sunt si ei complici! Nu voi desfiinta echipa de rugby dar trebuie oprit jaful! Aloo DNA sa vina Domnilor “dreptatea” si la ei!” – a încheiat apoteotic fostul primar. 

Cel puțin până acum, Nicolae Matei nu a fost un suporter al DNA, această unitate de parchet obținând o condamnare penală împotriva sa, pentru care a și executat mai multe luni de închisoare. Deși postarea sa pare total ruptă din contextul actual, aceasta ar putea avea legătură cu faptul că, pe 26 martie 2020, consilierii locali PSD, PNL și PMP au votat o rectificare a bugetului orașului Năvodari, prin care banii alocați cultelor religioase au fost redirecționați pentru campania de luptă împotriva Covid 19. Inițiativa i-a aparținut consilierului PNL Dan Dumitrescu, fiind votată în unanimitate de consilierii prezenți la ședința extraordinară a Consiliului Local Năvodari. Trebuie notat în mod special faptul că prin rectificare nu au fost tăiați bani de la sport, probabil acesta fiind substratul atacului lansat de Nicolae Matei. 

Mai departe, pe baza rectificării de buget, Primăria din Năvodari a lansat o amplă campanie de igienizare a scărilor de blocuri. În acest context, o publicație locală a publicat un articol cu titlul ”Mizerii electorale! Un candidat la Primăria Năvodari încercă să blocheze dezinfecția scărilor de bloc împotriva COVID 19”. În cuprinsul articolului, sunt redarte inițialele candidatului, respectiv N.M. Însă un alt candidat la Primărie cu inițialele N.M. nu mai există în afara lui Nicolae Matei. Jurnaliștii afirmă că N.M. ar fi reclamat la 112 că substanța folosită în cadrul acțiunii de dezinfecție ar afecta sănătatea oamenilor. Raportarea s-ar fi soldat cu deplasarea polițiștilor în vederea verificărilor. 

Lupta politică a continuat cu o postare a fostului primar Nicolae Matei pe Facebook, în care acesta acuză în mod direct voluntarii implicați în acțiunea de dezinfecție că utilizează în spații interioare materiale de dezinfecție destinate spațiilor exterioare. De data aceasta, Matei a făcut un apel la DIICOT, pentru a verifica situația.

 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

ÎPS Teodosie: ”Stimate domnule primar onorific Nicolae Matei”

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Conduita Arhiepiscopiei Tomisului în această perioadă de pandemie a stârnit mai multe controverse în spațiul public. Cea mai cunoscută dintre acestea se referă la împrejurarea reflectată într-o filmare postată pe 15 martie a.c., în care arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie, apare împărtășind cu aceeași linguriță zeci de credincioși care participau la o slujbă religioasă. De asemenea, înalta față bisericească a stârnit controverse în spațiul public în urma unei filmări postate pe 19 martie a.c., filmare în care a afirmat despre Covid-19 că ”această boală contagioasă este o bătaie a lui Dumnezeu, așa cum spune rugăciunea, pentru păcatele noastre”. Deși mai puțin cunoscută, din seria gafelor lui Teodosie din perioada de pandemie face parte și o adresare pe care acesta a folosit-o față de fostul primar al orașului Năvodari, Nicolae Matei. Cu puțin timp înainte de decretarea stării de urgență la nivel național, Teodosie a oficiat o slujbă de maslu la biserica ”Buna Vestire” din centrul orașului Năvodari. Cu această ocazie, arhiepiscopul Tomisului și-a deschis cuvântul de învățătură cu formula introductivă: ”Prea cucernici părinți, stimate domnule primar onorific Nicolae Matei, iubiți credincioși”. 

Cuvântarea ierarhului a fost filmată, iar filmarea a fost postată pe contul de Facebook al Arhiepiscopiei, pe 14 martie 2020. După cum se poate observa din montajul prezentat de instituția bisericească, la slujba religioasă a participat și fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei. Formula de adresarea utilizată de Teodosie nu are nicio bază reală și legală. Astfel, în legislația națională nu există funcția de primar onorific al unei localități. Cel mai pobabil Teodosie l-a menționat pe Nicolae Matei sub titulatura imaginară de ”primar onorific” pentru a-i crea un mic avantaj electoral… chiar și în vremuri de coronavirus.  

După cum am relatat în cadrul mai multor articole, Teodosie s-a fotografiat la începutul acestui an cu Nicoale Matei și cu Nicu Moruzi – fostul președinte al PSD Năvodari și unul din colaboratorii cei mai apropiați ai fostul primar. ”Ședința foto” a avut loc după o slujbă religioasă oficiată de ÎPS Teodosie la Mănăstrirea din Năvodari. Arhiepiscopul nu a rostit numele lui Nicolae Matei în timpul acelei slujbe religioase. Mai multe detalii AICI.

Pe 8 martie 2020, Nicolae Matei a organizat o petrecere la un restaurant din localitate, de ziua femeii. La chiolhan a participat, în straie preoțești, și preotul Andrei Salomia, parohul bisericii din centrul localității. Matei l-a anunțat pe acesta cu formula ”marele preot Andrei” și l-a invitat să îl binecuvânteze, în contextul în care tocmai explicase petrecăreților că vrea să candideze independent la Primărie. Salomia l-a binecuvântat. Mai mult, preotul l-a numit pe fostul primar ”prietenul meu Matei” și a vorbit despre stima și iubirea pe care i le poartă. În aceeași cuvântare, preotul de la Buna Vestire a spus despre criticii săi personali că și-ar fi vândut sufletul. Salomia făcea referire la un scandal declanșat după ce a fost filmat butonând de zor telefonul mobil, în timp ce spovedea formal un credincios. Deși criticat în presă, Salomia a fost apărat de Arhiepiscopia Tomisului, care a lămurit că acesta nu a încălcat taina spovedaniei, întrucât ar fi răspuns unui mesaj urgent. 

Citește și:

Nicolae Matei, binecuvântat de popa Andrei la un chiohan în postul Paștelui

Ajutorul pe care îl primește Nicolae Matei din partea Arhiepiscopiei Tomisului ar putea fi explicat prin faptul că fostul primar a fost extrem de darnic față de biserică, în perioada în care a condus localitatea, inițiind hotărâri de Consiliu Local prin care au fost alocate sume importante unităților de cult. În ultimii ani, bisericile au primit finanțări foarte mici de la bugetul orașului Năvodari. 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Se pregătește o nouă mușamalizare în dosarul retrocedării de lângă Tom-Carrefour Constanța

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Femeia din Mihail Kogălniceanu care a reușit să-și mute un teren de 19 hectare din comuna ei natală direct în intravilanul Constanței, pe malul lacului Siutghiol, vizavi de centrul comercial Tom-Carrefour, trage sfori incredibile pentru a-și soluționa problemele de natură penală. Ultimul dosar, în care Zoea Rădulescu este urmărită penal alături de primărița din Mihail Kogălniceanu, Ancuța Belu, și de alte persoane, a intrat într-un conflict de competență între Parchetul Curții de Apel (PCA) Constanța și DNA Constanța. Dosarul PCA ajunsese într-un stadiu avansat, în speță începerea urmăririi penale și instituirea sechestrului asigurător asupra terenului de pe malul lacului Siutghiol. În acest context, a apărut ca din senin un alt denunț depus la DNA Constanța încă din decembrie 2019, care se referă la aceleași fapte cercetate de PCA începând cu luna ianuarie 2020. Teoretic, dosarul de la DNA este mai vechi, dar are exact același conținut. Vorbim de aceleași fapte și de aceeași făptași. Singura diferență este aceea că dosarul de la Parchetul Curții de Apel a plecat de la sesizarea părții vătămate, în speță a omului de afaceri Gheorghe Alexa, în vreme ce dosarul de la DNA Constanța este stârnit de un denunț depus, ATENȚIE!, chiar de un partener de afaceri imobiliare al Zoei Rădulescu. Colac peste pupăză, dosarul de la DNA este instrumentat de un procuror care nu s-a evidențiat decât prin clasări, unele de-a dreptul șocante. De aici și suspiciunea că totul este o manevră pusă la cale de beneficiara jafului de la Siutghiol, care a mai uzat în trecut de metode bizare de fraudare a sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor de judecată.

La fabrica de clone

Până acum, totul a curs în favoarea Zoei Rădulescu, o fostă fruntașă țărănistă care a obținut în anul 2000 două procese-verbale de punere în posesie asupra unei suprafețe agricole de 18 hectare în comuna sa natală Mihail Kogălniceanu. Ea a reușit să convingă o fostă judecătoare suspectată de corupție că terenul ei din Mihail Kogălniceanu ar fi de fapt situat pe malul lacului Siutghiol, în intravilanul Constanței și n-ar avea 18, ci 19 hectare. Pe fosta judecătoare o cheamă Corina Eugenia Jianu și actualmente este o simplă inculpată, într-un celebru dosar penal referitor la retrocedări frauduloase de terenuri pe malul Mării Negre. Ca să ajungă la controversata Jianu, Zoea Rădulescu a depus mai multe plângeri clonate, având același conținut. Ulterior, țărănista a renunțat la celelalte dosare înregistrate, alegând astfel să fie judecată de Jianu. Vorbim de o manevră aplicată în două dosare de judecată consecutive, ambele câștigate de Zoea Rădulescu pe baza unor argumente care țin de zona demenței psihopatologice.  

Fosta judecătoare a rescris geografia patriei

Zoea Rădulescu a obținut în primul rând rescrierea totală a geografiei patriei. Astfel, în prima hotărâre judecătorească din anul 2008 Jianu a delirat că terenurile din Constanța s-au aflat în limitele comunei Mihail Kogălniceanu în anul 2000, deși cele două localități nu s-au învecinat niciodată, fiind situate la 25 de kilometri distanță, despărțite de orașul Ovidiu. Fosta judecătoare s-a bazat în mare parte pe un raport de expertiză extrajudiciară întocmit de expertul Florin Dumitrescu din Medgidia. În aceeași hotărâre, Jianu a anulat titlurile de proprietate ale unor cetățeni din Constanța, care dobândiseră terenuri pe malul lacului Siutghiol, în zona Tom-Carrefour, și care le vânduseră omului de afaceri Gheorghe Alexa. Aceste persoane nu aveau nicio calitate procesuală, întrucât nu mai dețineau nici posesia, nici proprietatea terenurilor care ajunseseră cu ani grei înainte la Gheorghe Alexa. Cu toate acestea, Jianu a golit zona de proprietarii care nu mai erau proprietari. În al doilea proces, actuala inculpată de la retrocedări a obligat Prefectura Constanța să anuleze titlurile de proprietate ale Zoei Rădulescu din Mihail Kogălniceanu și să-i ofere acesteia noi titluri pentru cele 19 hectare din Constanța.

Primărița din Mihail Kogălniceanu pune umărul la tun

Aici a intrat în schemă Primăria din Mihail Kogălniceanu, care s-a apucat să elaboreze documentații de fond funciar pentru terenurile din Constanța. O funcționară a scris pe o mizerie de hartă desenată cu pixul că ar fi conformă cu un original pe care nu l-a văzut nimeni niciodată. Apoi, o specialistă în cadastru a plecat de la harta care nu bate cu niciun original pentru a compune un plan actualizat de situație. Acesta din urmă a fost întocmit, însă nu este vizat de OCPI Constanța, așa cum era legal și obligatoriu. În plus, planul delimitează un amplasament liber pe malul lacului Siutghiol. Dar, ce să vezi, amplasamentul este sensibil diferit față de cel stabilit prin hotărârea judecătorească. Vorbim de o diferență de 5,2 hectare, adică de un teren care aparținea Municipiului Constanța. Cu toate acestea, situația nu a fost verificată de primărița din Mihail Kogălniceanu, care a ajuns să semneze noi procese verbale de punere în posesie a Zoei Rădulescu pe terenul din trupul Constanței. Practic, pe semnătura primăriței de la țară, 52.000 de metri pătrați din intravilanul orașului au fost furați municipalității… din pix.  

Expertul inventator, achitat de o judecătoare… tot din Kogălniceanu

Cazul retrocedării de la Tom-Carrefour a devenit extrem de cunoscut opiniei publice. În anul 2016, expertul din Medgidia care a pus umărul la rescrierea geografiei patriei a fost trimis în judecată de Parchetul Curții de Apel Constanța. Totodată, unitatea de parchet a cerut anularea hărții în pix la care ne-am referit mai sus și a altor înscrisuri falsificate intelectual. După ce a fost condamnat pe fond, expertul a fost achitat în apel pe 30 decembrie 2019. Din completul de judecată a făcut parte și o judecătoare născută în Mihail Kogălniceanu (detalii complete într-un articol viitor). Hotărârea judecătorească nu a fost încă motivată nici la momentul de față, deși atât presa, cât și o importantă parte a magistraturii locale așteaptă cu nerăbdare să palpeze argumentația care a condus la această situație.

Dosarul 11

În ianuarie 2020, după răsturnarea de situație din dosarul penal, partea vătămată a depus un nou denunț, în privința modului în care au fost întocmite documentațiile de fond funciar de la Primăria din Mihail Kogălniceanu. Noul dosar 11/P/2020 a intrat pe făgașul său uzual. Astfel, Zoea Rădulescu, funcționara care a certificat corespondența cu originalul lipsă și specialista care a redesenat planul de amplasament au fost puse sub acuzație de fals și/sau uz de fals. Totodată, primărița localității, Ancuța Belu, a fost acuzată de neglijență în serviciu. Unitatea de parchet a instituit sechestru asupra terenului de la Siutghiol.

Procurorul Conortos, servicii indirecte pentru fosta judecătoare Jianu

Cu toate acestea, Zoea Rădulescu s-a pomenit iarăși în circumstanțe extrem de favorabile. Astfel, beneficiara tunului imobiliar a atacat sechestrul instituit de PCA, iar un judecător de la o instanță inferioară i-a dat câștig de cauză, pe baza unei motivații care făcea trimitere la decizia penală, încă nemotivată, a completului care l-a achitat pe expertul care a pus umărul la rescrierea geografiei patriei. În al doilea rând, așa cum arătam în partea introductivă a articolului de față, s-a găsit pista prin care să se ceară preluarea întregii anchete de către un procuror de la DNA Constanța, evidențiat prin clasări controversate. Este vorba de Constantin Conortos, un tip despre care am relatat aici, în Ordinea.Ro, cum a dispus clasări fără cercetare atât în cazul retrocedării frauduloase a carierei de la Sibioara, cât și în cazul taxei fiscale de la Năvodari, de două milioane de euro. Atenție, dosarul Sibioara și dosarul taxei fiscale de la Năvodari au deopotrivă legătură cu fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu, la fel ca și dosarul terenului de la Tom-Carrefour. După două clasări dispuse în beneficiul indirect al Corinei Eugenia Jianu, procurorul Conortos ar putea să aibă pe țeavă o nouă clasare în beneficiul indirect al aceleiași inculpate.

O delațiune aparent fără sens

Totul ar putea părea o simplă speculație. Însă trebuiie să știți că dosarul ajuns pe mâna lui Conortos este clonat pur și simplu după dosarul instrumentat, cu ceva rezultate, de Parchetul Curții de Apel Constanța. Totodată, actul de sesizare a DNA-ului este semnat de un prieten al Zoei Rădulescu. L-am numit mai sus pe Iulian Răileanu, un tip care a semnat un antecontract de vânzare-cumpărare cu Zoea Rădulescu, prin care urma să dobândească la un preț extraordinar de bun pentru el o halcă din terenul tunului descris în articolul de față. E limpede că beneficiarul acestei combinații nu avea niciun motiv real de supărare pe binefăcătoarea sa și cu atât mai puțin pe primărița din Mihail Kogălniceanu sau pe funcționarele din această localitate. Or tocmai lipsa unui mobil real generează suspiciuni.

În mod cert, după ce a întocmit dosarul penal pe baza delațiunii prin care Răileanu și-a turnat fără sens partenera de afaceri, Constantin Comortos a constatat că acesta are același conținut ca și dosarul de la Parchetul Curții de Apel. Și dintr-o dată, a apărut un sens. Astfel, Conortos a cerut aprobarea procurorului general al României pentru a prelua întreaga anchetă de la PCA. Întâmplarea vine în succesiunea altor mușamalizări obținute cu succes de Zoea Rădulescu, așa cu am precizat mai sus. Cererea urmează să fie analizată de procurorul general al României. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: