Connect with us

Exclusiv

Abuz cu consecințe deosebit de grave, mușamalizat la Constanța

Publicat

la

În penultima zi a anului trecut, pe 30 decembrie 2019, Curtea de Apel Constanța l-a achitat definitiv pe expertul judiciar Florin Dumitrescu, din Constanța, care fusese trimis în judecată, din 2016, pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. Acesta a fost acuzat de Parchetul Curții de Apel Constanța că, în anul 2008, a întocmit în mod abuziv un raport de expertiză extrajudiciară. Înscrisul a fost depus într-un dosar de judecată instrumentat de fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu, actualmente exclusă din magistratură și trimisă în judecată sub acuzația că vindea pe șpagă hotărâri de retrocedare. Pe baza raportului întocmit de Dumitrescu și încă a unui înscris manufacturat de un fost primar din comuna Mihail Kogălniceanu, un teren extrem de valoros din intravilanul municipiului Constanța, în suprafață de 19 hectare, a fost retrocedat către o femeie a cărei moștenire se afla, în realitate, într-o pârloagă extravilană din comuna Mihail Kogălniceanu, la zeci de kilometri distanță. Beneficiara se numește Zoea Rădulescu. Ea a avut o poziție importantă în Guvernul CDR și apare în mai multe fotografii alături de fostul președinte al României, Emil Constantinescu.

Condamnat cu blândețe pe fond

Pe fondul procesului, în fața Tribunalului Constanța, expertul Florin Dumitrescu s-a apărat invocând faptul că raportul întocmit de el nu constituie un verdict, ci o opinie. De asemenea, a arătat că obiectivitatea la care îl obliga legea ar fi fost respectată, de vreme ce punctul de vedere exprimat de el conține o pagină intitulată ”expunere de motive”. Cu toate acestea, pe 20 februarie 2019, Dumitrescu a fost condamnat pe fond la doi ani de închisoare cu suspendare. Instanța de fond, de la Tribunalul Constanța, a dispus desființarea, ca înscrisuri false, a raportului de expertiză extrajudiciară și a unei adrese emise în anul 2000 sub semnătura fostului primar din comuna Mihail Kogălniceanu, Traian Dinu. Ca urmare, instanța de fond, la vremea ei, a repus părțile în situația anterioară săvârșirii infracțiunii.  Cu alte cuvinte, femeia care fructificase raportul de expertiză extrajudiciară și adeverința primarului din Mihail Kogălniceanu pentru a pune mâna pe terenul intravilan din Constanța, rămânea fără teren.

Achitat cu totul în apel

Nemulțumit de soluție, Florin Dumitrescu a declarat apel. Așa cum arătam mai sus, în penultima zi a anului trecut, un complet al secției penale a Curții de Apel Constanța a decis că expertul nu a încălcat legea penală și că moștenitoarea din Mihail Kogălniceanu poate rămâne, bine-mersi, cu terenul numai bun de construit din Constanța. Afacerea nu este închisă cu totul, deoarece terenul este în continuare disputat de trei părți care se bat într-un litigiu civil interminabil.

Povestea unui tun cu un potențial de peste 100 de milioane de euro 

Terenul despre care vorbim măsoară 19 hectare și se află pe malul lacului Siutghiol, vizavi de complexul comercial Tom-Carrefour. Întreaga zonă din care face parte această suprafață a fost introdusă în intravilanul Municipiului Constanța prin HCL nr. 31/01.04.1997. În anul 2011, o expertiză de specialitate evalua cele 19 hectare la 20.750.000 de euro, în ipoteza vânzării de loturi de casă. Însă, în ipoteaza dezvoltării unui cartier de blocuri, afacerea ar putea să producă peste 100 de milioane de euro, potrivit unor surse din piața construcțiilor consultate de Ordinea.Ro. 

Zoea Rădulescu și avatarurile Ceres

În anii 90, Zoea Rădulescu a întreprins primele demersuri pentru a recupera terenurile agricole confiscate de regimul comunist de la autorii ei. Vorbim de două terenuri în suprafață cumulată de 19 hectare situate în comuna Mihail Kogălniceanu, pe drumul Cogealacului. Întrucât întreaga zonă agricolă se afla în exploatarea Ceres SA, femeia a primit acțiuni la această societate. La câțiva ani distanță, a beneficiat de o schimbare de legislație, prin care a devenit locatoare. La finalul guvernării CDR, fostele IAS-uri au fost obligate să predea terenurile deținute către comisiile locale de fond funciar. Acestea din urmă aveau obligația să retrocedeze terenurile către locatori, fiecare pe raza sa administrativ-teritorială.

În 1999, Ceres SA a predat către Comisia Locală din comuna Mihail Kogălniceanu parcela A 510, în suprafață de 128,90 de hectare. Mai departe, pe 19 ianuarie 2000, societatea a predat Comisiei Locale Constanța parcela A 510 în suprafață de 15,23 de hectare și parcela A 498 în suprafață de 20,87 de hectare. Este vorba de terenul de pe malul lacului Siutghiol, de peste drum de actualul centru comercial Tom-Carrefour. Deși aveau același indicativ, A 510, cele două parcele din Constanța și Kogălniceanu erau diferite, în localități diferite, cu suprafețe diferite.

Cum să muți un teren din drumul Cogealacului în intravilanul Constanței

Zoea Rădulescu trebuia să se adreseze Comisiei Locale din Mihail Kogălniceanu, ceea ce a și făcut. Însă femeia a râvnit să primească terenul din Constanța, sens în care a obținut mai multe promisiuni scrise, ba chiar și o schiță cadastrală, de la Primăria sa și de la Ceres SA, că va fi pusă în posesie la Constanța, iar nu pe drumul Cogealacului, unde se afla moștenirea și unde putea dispune Comisia Locală din Kogălniceanu. În mod cert, terenurile de pe raza administrativă a municipiului Constanța nu puteau fi reconstituite foștilor proprietari decât de Comisia Locală Constanța.

Pe 17 februarie 2000, Comisia Locală din Mihail Kogălniceanu a întocmit două procese-verbale de punere în posesie, prin care i-a atribuit femeii două terenuri, unul de 10 și altul de 9 hectare, ambele în parcela A510. Deși în rubrica special destinată a proceselor verbale stă scris că terenul se află pe raza comunei Mihail Kogălniceanu, în coloanele descriptive nu existau indicații de niciun fel cu privire la vecinătăți sau alte detalii de individualizare. Profitând de acest viciu, Zoea Rădulescu a inițiat mai multe procese prin care a cerut să se constate că procesele-verbale de punere în posesie emise de Comisia Locală din Mihail Kogălniceanu se refereau la terenul din Constanța – parcelele A 510 și A 498. 

Socialistul Radu Mazăre mai jefuiește o dată familia boierului Zossima

În timpul acestor procese, Prefectura Constanța a emis titluri de proprietate pe numele femeii pentru terenuri agricole situate în parcela A 510 din Mihail Kogălniceanu. Totodată, terenurile din parcelele A 510 și A 498 din Constanța au fost atribuite unor persoane fizice din Constanța, de către Comisia Locală din Constanța condusă de primarul de atunci, Radu Mazăre. 

Aspectul din urmă este unul extrem de controversat, motiv pentru care vom insista puțin asupra sa. În acest sens, trebuie să spunem că, la începutul anului 2002, descendenții familiei Zossima-Wild, care deținuse acest teren de pe malul lacului Siutghiol, loc pe loc, până în anul 1946, au depus o notificare de retrocedare la Primăria Constanța, în baza Legii 10/2001 care se referă la terenurile intravilane. Aceștia au arătat că terenul era intravilan la momentul naționalizării și își redobândise acest statut prin hotărârea locală de trecere în intravilan din anul 1997. Cu toate acestea, fostul primar al Constanței, Radu Mazăre, a apreciat că terenul nu poate fi retrocedat la Legea 10/2001. Urmașii boierului Zossima s-au dus în instanță. Însă acest aspect nu l-a mișcat pe Mazăre.

Finul lui Gigi Becali, proprietar cu acte în regulă, printr-o retrocedare marca Mazăre

Gigi Alexa a fost asociat în afaceri imobiliare cu niște apropiați ai lui Radu Mazăre

La două luni după ce i-a trimis pe moșieri la plimbare, primarul socialist al Constanței a derulat rapid o procedură care se referă la suprafețele agricole extravilane și a atribuit terenul intravilan din coasta lacului unor constănțeni care avuseseră calitatea de locatori la Ceres SA. Aceste persoane încheiaseră în prealabil procuri cu Eugenia Alexa, care a vândut rapid terenurile către soții Elena și Gherghe Alexa. Cei doi sunt finii lui Gigi Becali. Ulterior, soții Alexa au intervenit în procesul dintre familia Zossima-Wild și Primăria Constanța, proces care, în mod halucinant, nu s-a finalizat nici în momentul de față.

O judecătoare șpăgară o face pe Zoea proprietăreasă

În timp ce soții Alexa și descendenții proprietarului de drept al terenului se războiau la instanță, întreaga suprafață de pe malul lacului avea să intre în proprietatea și posesia Zoei Rădulescu de la Kogălniceanu. Femeia a deschis două procese, nimerind norocoasă de ambele dăți la completul condus de fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu. În primul, Jianu a anulat titlurile de proprietate ale persoanelor împroprietărite de Comisia Locală Constanța, care își vânduseră drepturile dobândite către familia Alexa. În al doilea, controversata judecătoare a anulat titlurile de proprietate primite de Zoea Rădulescu în parcela A 510 de la Mihail Kogălniceanu, obligând Comisia Județeană să-i emită titluri pentru cele 19 hectare din parcelele A 510 și A 498 din Constanța. În acest fel, terenul moștenit de Zoea în drumul Cogealacului s-a mutat pe malul lacului Siutghiol, într-o zonă aflată în plină expansiune imobiliară, cu un potențial afaceristic de peste 100 de milioane de euro.

Imbecilitățile expertului aiuristic

În cadrul acestor litigii, un rol cheia l-a jucat expertiza extrajudiciară mâzgălită de expertul Florin Dumitrescu. Acesta a atestat aiuristic faptul că procesele-verbale de punere în posesie întocmite în 17 februarie 2000 de Comisia Locală din comuna Mihail Kogălniceanu se refereau la terenul din Constanța. Cum putea Kogălniceanu, care nici măcar nu se învecinează cu municipiul Constanța, să retrocedeze terenurile din intravilanul Constanței, asta n-a mai lămurit acest individ. Dumitrescu notează că terenul se afla la dispoziția comisiei locale din Constanța, din 19 ianuarie 2000, însă nu l-a dus capul să înțeleagă că tocmai din acest motiv același teren nu putea fi atribuit de Comisia Locală Mihail Kogălniceanu, care nu-l avea și nu putea dispune asupra sa. Expertul s-a preocupat doar de aparența mizerabilă a denumirii comune, A 510, fără a pomeni o vorbă de parcela A 498, care nu era comună și nici nu figura în procesele-verbale ale Zoei Rădulescu.

Download (PDF, Unknown)

Mai departe, judecătoarea Corina Eugenia Jianu s-a bazat în mod decisiv pe expertiza extrajudiciară, stabilind prin raportare la aceasta și la celelalte mijloace de probă că terenul în discuție, adică solele A 510 și A 498 de pe malul lacului Siutghiol ”la momentul la care se aflau în administrarea SC Ceres Mihail Kogălniceanu SA erau situate pe teritoriul comunei Mihail Kogălniceanu…”. Iată dovada acestei inepții monumentale chiar aici:

În realitate, terenul din Constanța putea aparține comunei Mihail Kogălniceanu doar dacă orașul Ovidiu, care se interpune între cele două localități, ar fi fost un simplu cartier al comunei Mihail Kogălniceanu – ceea ce nu s-a întâmplat niciodată. Dar, ce putem comenta?Așa se întâmplă când judecătorii pun botul la niște aiureli care răstoarnă și reinventează nu doar logica și bunul-simț, ci chiar și geografia. 

Mai departe, în recurs, un complet al Tribunalului Constanța a opinat că expertiza extrajudiciară plină de imbecilități echivalează cu o expertiză judiciară. Adică e un fel de lucrare științifică, pe care mai nimeni nu o mai poate contesta. Iată dovada aici: 

După cum puteți să vă faceți o impresie, expertiza lui Dumitrescu nu a fost chiar un fleac de opinie, cum s-a apărat acesta în dosarul său penal. Dar judecătorii de penal care l-au scos acum basma curată pe expert n-au citit sau n-au înțeles ce au citit. Expertul e liber și apt să emită opinii aiuristice și-n alte dosare, pe viitor. Primăria Constanța, Prefectura Constanța și Gigi Alexa trebuie să achite cheltuielile de judecată, de câte 6.500 de lei fiecare.

Judecătoarea, coinculpată cu fostul primar din Năvodari

Jianu a fost exclusă din magistratură, fiind trimisă în judecată pe baza unui rechizitoriu întocmit de procurorul Andrei Bodean de la DNA Constanța. Este vorba de dosarul retrocedărilor de terenuri din Mamaia Nord-Năvodari. DNA spune că interpuși ai fostului primar Nicolae Matei au obținut retrocedări frauduloase de la Jianu. Ei alegeau ca dosarele lor să fie judecate de Jianu, după ce depuneau cereri identice de chemare în judecată. Când una din acestea era repartizată aleatoriu către judecătoarea Jianu, reclamanții făceau cerere de renunțare la judecată în celelalte dosare clonate, alegându-și astfel magistratul. Deși terenurile revendicate se aflau în zone agricole, în pântecul câmpului, instanța le-a acordat reclamanților terenuri pe malul mării, în zone de boom imobiliar, cu un potențial afaceristic de zeci de milioane de euro. Patentul e oarecum comun cu ce s-a întâmplat în povestea cu Zoea Rădulescu. DNA spune că Jianu a primit mită un teren de la Nicolae Matei pe numele fiicei sale. Matei, Jianu și alte persoane implicate au fost trimiși în judecată. Procesul penal se desfășoară la Curtea de Apel București, însă trenează de ani de zile. Răspunderea penală pentru aceste fapte se prescrie în 2020. Cel mai probabil, inculpații vor fi achitați din acest motiv.

Dreptatea de la Paștele cailor

Trebuie să mai spunem că procesul penal al expertului Florin Dumitrescu a suspendat un proces civil în care familia Zossima-Wild (proprietarii de drept ai terenului) se judecă în contradictoriu cu soții Alexa, cu Zoea Rădulescu și comisiile de fond funciar de la Primăria Constanța și Prefectura Constanța. Vorbim aici de dosarul 20222/212/2015 al Judecătoriei Tulcea. La rândul său, dosarul ajuns la Tulcea prin strămutare a suspendat dosarul 1599/118/2008, în care se judecă, în al treilea ciclu procesual, acțiunea inițiată de familia Zossima-Wild încă din 2002. O parte din moștenitori au murit între timp. Locul lor a fost luat de descendenții lor. Unul din moștenitorii moștenitorilor a decedat și el, între timp. Alți doi moștenitori ai moștenitorilor au mai rămas în viață. Procesul civil va fi reluat, însă prin câte cicluri procesuale va mai trece doar Dumnezeu știe. 

Comments

comments

Exclusiv

Chițac vrea să revoce PUZ-ul Stațiunii Mamaia, după ce judecătorii au spus că este legal

Publicat

la data de

Scris de

La câteva zile după ce Asociația Constanța Altfel s-a făcut de râs pierzând definitiv procesul în care a cerut anularea Planului Urbanistic Zonal al stațiunii Mamaia, primarul Constanței, Vergil Chițac, s-a gândit să dea ONG-ui satisfacție cu de la sine putere. Edilul a inițiat un proiect de hotărâre locală, propunând pur și simplu revocarea PUZ-ului pe care instanța a refuzat să-l anuleze. Acest PUZ a fost adoptat prin hotărârea 121/2013 a Consiliului Local, care a intrat în circuitul civil de vreo 8 anișori și a produs o multitudine de efecte.  În consecință, HCL-ul nu poate fi revocat de inițiator după pofta inimii sale. Cel puțin așa spune legea pe care Chițac nu o înțelege, neavând niciun fel de pregătire în domeniul juridic – după cum preciza chiar city-managerul Constanței, avocata Felicia Ovanesian, în singurul interviu acordat de la preluarea funcției. Ovanesian, care are pregătirea necesară pentru a pricepe consecințele încălcării legii, n-a semnat niciun petic de hârtie din proiectul lui Chițac. Referatul de specialitate de la baza proiectului este semnat de arhitectul-șef Dan Petre Leu și de funcționara Cristina Stamat – supranumită ”chimista de urbanism” întrucât pregătirea ei de bază este în această știință. Și așa consilierii locali vor fi chemați să revoce o hotărâre, nu după recomandarea competentă și avizată a unui jurist, ci după capriciile unei chimiste, ale unui arhitect și ale unui fost profesor de nave, cu trese de amiral pe umăr.

Rana și doftorii ei

Stațiunea Mamaia este o rană reală pe trupul orașului. La începutul anilor 2000, terenurile libere au fost retrocedate de mafia lui Radu Mazăre și au încăput pe mâna unor afaceriști. Urmarea o știm cu toții: s-a construit în draci printre hotelurile vechi, pe spațiile verzi, pe malul lacului Siutghiol. Singura parte bună este aspectul unor clădiri moderne care mai spală ceva din fața comunistă a așezării. Însă lipsesc parcurile, spațiile verzi, locurile de parcare, pistele de biciclete, zonele de agrement… Iar aceste lipsuri generează frustrare.

O speranță că lucrurile s-ar putea îndrepta a apărut în anul 2019, atunci când Asociația Constanța Altfel a deschis un proces împotriva Consiliului Local Municipal, cerând anularea la grămadă a 19 hotărâri adoptate de acest for în perioada 2001-2017, printre care și HCL 121/2013. ONG-ul era condus atunci de Vergil Chițac și de Felicia Ovanesian, actualii conducători ai Primăriei Constanța. Cei doi s-au fălit cu inițiativa lor și le-au spus constănțenilor să aibă încredere că treaba se rezolvă. Le-au mai spus cetățenilor că vor face toate demersurile pentru recuperarea terenurilor retrocedate ilegal, dacă vor câștiga Primăria. Și au capitalizat electoral, până au ajuns la Primărie. Însă după ce s-au văzut cu sacii în căruță, n-au prea făcut nimic, în afara unor discuții sterile despre interzicerea vânzării de salam în stațiune.

Erori și permutări

În realitate, cererea de chemare în judecată a fost atât de prost făcută, încât asociația condusă de cei doi a cerut instanței să anuleze certificate de urbanism emise de primar, deși procesul era intentat Consiliului Local. Aceste aspecte reies chiar din minuta hotărârii Tribunalului Constanța, din 26 octombrie 2020, prin care acțiunea Altfel a fost respinsă pe fond. Atât de bună a fost compunerea celor doi guralivi! Pe de altă parte, trebuie să subliniem poziția duplicitară a Feliciei Ovanesian, care s-a bătut de fațadă în acest proces ca să-i pună cu botul pe înotătoare pe marii rechini imobiliari, deși în alte procese apărase rechini cu duiumul, unii din ei chiar beneficiari ai PUZ-ului stațiunii Mamaia.

După ce asociația s-a făcut de râs, Chițac și Ovanesian s-au retras din rândurile ei. Dar nu de rușine, ci pentru că și-au atins scopul de a ajunge la cârma orașului. În acest context, șefia asociației a fost preluată de un tovarăș al actualului primar, în vreme ce locul de membru golit prin plecarea sa a fost ocupat chiar de nora sa, pe atunci neoficială. Curată meritocrație! Rolul de avocat al ONG-ului a fost preluat de Cristina Toxin, asociata și datornica Feliciei Ovanesian. În această formulă plină de interese, asociația a continuat să se judece cu Consiliul Local și cu primarul – fost membru fondator. A fost și cazul procesului privind anularea PUZ-ului Stațiunii Mamaia și a celorlalte 18 hotărâri locale, care a fost dus mai departe… spre eșec.

Probleme juridice rezolvate de o chimistă, un arhitect și un fost militar 

În februarie 2021, după motivarea sentinței Tribunalului Constanța, ONG-ul a declarat recurs. Iar procesul s-a reluat la Curtea de Apel Constanța. Pe 18 octombrie 2021, adică mai zilele trecute, judecătorii de aici au respins calea de atac, trimițând definitiv asociația la plimbare.

După un week-end de frământări, primarul Constanței a decis să suplimenteze ordinea de zi a ședinței de Consiliu, care fusese deja convocată pentru 29 octombrie. Și așa s-a născut proiectul prin care Chițac s-a decis să creeze un avantaj asociației, propunând revocarea HCL 121/2013 pe care instanța de judecată tocmai refuzase să-l anuleze. Un fel de palmă pe obrazul justiției!

Culmea, referatul de specialitate întocmit de funcționarii Leu și Stamat citează articolul 1 aliniatul 6 din Legea 554/2001, care spune că actele administrative care au intrat în circuitul civil nu mai pot fi revocate de autoritatea emitentă, ci doar de instanța de judecată, pentru motive de nelegalitate și doar dacă aceasta este sesizată în termen de un an de la adoptare. În cazul de față, au trecut 8 ani de la adoptare. Practic instanța nu mai poate fi sesizată. Numai că arhitectul și chimista de la urbanism și-au pus semnătura pe interpretarea juridică de strictă specialitate, cu totul inedită și ieșită din comun, că ar fi aspecte în vechiul PUZ care nu au produs niciodată efecte. Cei doi dau de înțeles că ar fi justificată revocarea întregului HCL la 8 ani distanță, prin votul consilierilor locali, fără hotărâre judecătorească, ba chiar împotriva unei hotărâri judecătorești abia pronunțate de Curtea de Apel Constanța. Probabil că Leu și Stamat sunt mai competenți decât magistrații care au refuzat să anuleze PUZ-ul ca ilegal, stabilind ei doi, cu ultimă știință de carte, că totuși HCL-ul din 2013 ar fi ilegal pe alocuri și revocabil cu totul. Iar peste ei, fostul profesor de nave cu trese de amiral și-a pus și el semnătura, ca semn al competenței supreme. E și aici o lecție de drept, pe care cei mai bătrâni au transpus-o într-un dicton nemuritor: omul se leagă de semnătură ca boul de jug! În mod cert, situația trebuia analizată de specialiști în drept, nu de chimiști, arhitecție și militari de carieră. Tot specialiștii ar fi trebuit să sugereze eventuale remedii. 

Aici puteți citi proiectul de revocare a hotărârii din 2013. 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

PUG-ul comunei Cumpăna, atacat de Prefect. Ce se va întâmpla cu sute de case

Publicat

la data de

Scris de

Prefectul județului Constanța a atacat în contencios administrativ toate hotărârile cu privire la adoptarea și modificarea Planului Urbanistic General al comunei Cumpăna. Este vorba de șapte hotărâri ale Consiliului Local Cumpăna, din perioada 2002-2018, prin care a fost adoptat și apoi modificat succesiv PUG-ul localității. În baza acestor hotărâri locale, comuna învecinată cu municipiul Constanța s-a extins cu noi cartiere de locuințe individuale și colective. În fapt, prin aceste hotărâri, afacerile imobiliare au devenit extrem de înfloritoare, iar Cumpăna s-a transformat treptat într-un fel de cartier-dormitor al Constanței.

Extras din ultima hotărâre, atacată de Prefectură, privind actualizarea PUG-ului și Regulamentului local de urbanism al comunei Cumpăna

Decizia prefectului Silviu Coșa de a ataca în contencios-administrativ cele 7 HCL-uri a căzut ca un trăsnet peste administrația locală din Cumpăna. La sfârșitul săptămânii trecute, primărița localității, Mariana Gâju, a cerut aprobarea Consiliului Local în vederea angajării unei case de avocatură pentru gestionarea acestui litigiu. Ședința de Consiliu a fost transmisă pe Facebook. Urmărind-o, am putut afla că atât primarul, cât și secretarul general al comunei s-au opus cererii unor consilieri de a primi informații suplimentare despre cele 7 hotărâri din trecut și despre motivele de ilegalitate invocate de prefect. Primărița i-a convins din vorbe pe aleși că totul a fost legal, obținând votul majorității pentru angajarea unei case de avocatură, fără a lămuri nimic. Din acest motiv, criticile prefectului au rămas deocamdată necunoscute. Însă, în această privință, există cel puțin un indiciu extrem de interesant aruncat pe piață chiar de prefectul Silviu Coșa.  

Cartierul ILEGAL de pe buza Canalului

El a criticat-o pe Mariana Gâju, deși fără a o numi expres, într-o postare pe Facebook, la sfârșitul săptămânii trecute. Comentariul a fost publicat la scurt timp după ce Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, condus de prefectul Coșa, a adoptat o nouă hotărâre cu privire la malul de la Cumpăna al Canalului Dunăre – Marea Neagră, care a început să se prăbușească din anul 2019. Guvernul a cheltuit deja peste 7 milioane de euro pentru stoparea de urgență a alunecării de teren. Iar în luna august 2021, a fost semnat un nou contract, de încă 10,7 milioane de euro, pentru alte lucrări de consolidare a taluzului. Sumele de mai sus ar putea să fie suplimentate, având în vedere că o expertiză tehnică recentă a reliefat că situația malului surpat s-a agravat și mai tare în ultima perioadă, făcând necesară evacuarea altor familii din cartierul construit pe buza Canalului.

”Problema malului de la Cumpăna este o exemplificare perfectă a modului în care acțiunea în afara cadrului legal poate afecta grav oamenii. Edificarea a zeci de case în zona de siguranță a Canalului Dunăre – Marea Neagră, fără avizul administratorului Canalului, a adus familiile respective în situația în care trebuie să-și reconfigureze traiul. Cetățenii localității își doreau doar să își poată construi propriul cămin, în care să ducă o viață decentă alături de cei dragi. Goana după voturi a aleșilor locali i-a împins, însă, pe marginea prăpastiei. La propriu. Acum, alte instituții ale statului trebuie să intervină pentru a repara lipsa de responsabilitate anterioară.” – scria prefectul în postarea sa.

Acuzațiile lui Coșa sunt extrem de grave: că acel cartier a fost ridicat fără avizul administratorului Canalului, ceea ce este ilegal, și că administrația Gâju ar fi comis această ilegalitate în ”goana după voturi”, adică urmărind un folos electoral.

Imagine cu malul surpat de la Cumpăna. Casele au fost construite în zona de protecție a Canalului,  fără avizul Administrației Canalelor Navigabile.

Trebuie să mai spunem că, în cadrul ședinței de Consiliu de la Cumpăna, au fost voci care și-au arătat îngrijorarea cu privire la soarta sutelor de case construite în baza HCL-urilor considerate ilegale de către Prefectură. Primărița din Cumpăna nu a lămurit nici aceste aspecte, susținând că extinderea localității s-a făcut perfect legal. Trebuie să mai spunem că HCL-urile atacate de prefect se suspendă de drept de la aplicare pe perioada litigiului. Ca urmare, este de așteptat ca avântul imobiliar al localității Cumpăna să fie ponderat în perioada procesului. Astfel, Primăria nu va putea emite noi autorizații de construire în baza HCL-urilor atacate și suspendate de drept.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Felix Stroe, adevăratul urmaș al Mamei Omida, cere dizolvarea CL Agigea, pentru o ”neregulă” din 15 decembrie 2021

Publicat

la data de

Scris de

Președintele PSD Constanța se face de râs de dragul primarului inculpat din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu. Stroe a prezentat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, la care s-a așezat de-a dreapta lui Maricel, o cerere adresată Prefecturii în vederea organizării unui referendum pentru demiterea Consiliului Local Agigea. Conținutul documentului este o inepție juridică de toată jena. Însă cel mai grav este că Stroe nu s-a rușinat să semneze cererea, în condițiile în care aceasta taxează o așa-zisă abatere petrecută în data de 15 decembrie 2021. Ori nu a citit ce a semnat, ori nu s-a prins că mai sunt câteva luni până-n decembrie 2021.

Într-un fel, atitudinea lui Stroe față de subalternul său de partid este lăudabilă. Șeful PSD Constanța l-a apărat pe primarul din Agigea în toate împrejurările posibile. Când Maricel a fost trimis în judecată pentru nenorocirile abuzive prin care a jupânit terenurile de pe malul mării, de la Golful Pescarilor, Felix Stroe a ieșit în fața presei, declarând că inculpatul se bucură de prezumția constituțională de nevinovăție. Culmea, cu un an înainte de această întâmplare, Maricel dăduse cu Stroe de pământ, acuzându-l de tot felul de conspirații, pe grupul de Whatsapp al PSD Constanța. În aceeași discuție pe Whatsapp, Maricel amenința un alt coleg cu bătaia. Dar Stroe a trecut cu vederea și a iertat creștinește ieșirile derbedeului. E drept că, mai nou, când recalcitrantul din Agigea s-a apucat să înjure o parte a presei, inclusiv Ordinea.Ro, același Stroe s-a delimitat public. Dar s-a delimitat doar de înjurături, nu și de persoana propriu-zisă a prezumtivului nevinovat. Îngăduința fără limite a lui Stroe, ca a unui tătuț față de orice prostii ar face plodul său, l-a adus azi în postura, nu doar să se facă de râs, ci să-și asume răspunderea compunerii pe care a semnat-o și a falsului intelectual din care izvora. Că nu a scris Stroe niciun rând din acea compunere, el doar a semnat în mod util și spre folosul prezumtivului nevinovat de la Agigea.,

Întreaga cerere o puteți citi în format pdf AICI.

Se arată în cererea compusă de Maricel și semnată de Felix Stroe că 2322 de persoane cu drept de vot din Agigea au semnat inițiativa de organizare a unui referendum local pentru demiterea Consiliului Local Agigea. Până aici – totul legal. Sau aparent legal. Însă mai jos, compozitorul cererii se trădează asupra mijloacelor de convingere folosite pentru strângerea iscăliturilor. Se spune în cerere că locuitorii care au semnat au înțeles situația conflictuală de la nivelul CL Agigea și faptul că aleșii locali nu au adoptat nicio hotărâre pe durata a 3 ședințe la care au fost convocați. Se mai arată că semnatarii de pe liste ar cunoaște că sunt îndeplinite condițiile dizolvării Consiliului prevăzute la art. 143, alin. 1 litera b din Codul Administrativ, în sensul că nu s-a adoptat nicio hotărâre în 3 ședințe ordinare sau extraordinare ținute – ATENȚIE!!! – pe durata a patru luni calendaristice. Iar cele 3 ședințe sunt enumerate mai jos: 15.12.2021 (a se citi 2020), 17.12.2020 și 10.01.2021. Așadar, vorbim de două luni, nu de patru, respectiv decembrie și ianuarie 2021. În plus, vorbim doar de două ședințe convocate legal, pentru că între 15 decembrie 2020 și 17 decembrie 2020 nu era îndeplinit termenul de convocare, de minim 3 zile, cum prevede legea. Așadar, vorbim de două ședințe legal convocate, nu de trei. Mai la finalul cererii, se mai vorbește despre ”imposibilitatea practică de funcționare a Consiliului Local”, ceea ce reprezintă un alt fals intelectual.

În realitate, primarul avea obligația legală să convoace lunar Consiliul Local. Or pe Maricel l-a durut într-un loc abstract de lege. Pur și simplu, din luna ianuarie 2021, acesta a refuzat să-și facă datoria legală. Mai mult, o largă majoritate a aleșilor din CL Agigea a depus la Primărie o cerere de convocare a unei ședințe extraordinare pe 12 februarie 2021, însă Primăria lui Maricel nu s-a sinchisit nici să răspundă, nici să organizeze ședința. Și de atunci, tot așa, lună de lună, primarul a împărățit de unul singur, prefăcându-se că cei pe care nu-i primea în Primărie ar fi de vină că nu vor să voteze.

Întreaga documentație o puteți citi AICI în format PDF

Mobilul acestui abuz ordinar a fost acela că Maricel nu are majoritate în Consiliul Local. Și că n-a avut chef să recunoască hotărârile votate de consilieri, în noiembrie 2020, prin care aceștia și-au ales viceprimarul, în persoana lui Gabriel Ciobanu de la USR, și componența comisiilor de specialitate. O versiune a întâmplării de atunci, inclusiv cu înregistrări ambientale, puteți vedea în clipul de mai jos:

Vorbim de dovezi care au fost prezentate în spațiul public, fiind greu de crezut că situația nu era cunoscută și de Felix Stroe. Cu toate acestea, șeful PSD și-a pus semnătura olografă pe cererea care se bazează pe un motiv de dizolvare fals, mincinos și inventat cap-coadă. Or falsul este atât de vădit, că până și un copil se putea prinde la o simplă citire.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: